Linkuri accesibilitate

3 minute | Rusia votează, nu alege. Avertismentul lui Macron pentru România. Cearta lui Orbán cu Biden


Vladimir Putin vorbește la un miting în Piața Roșie, după anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene, în septembrie 2022.
Vladimir Putin vorbește la un miting în Piața Roșie, după anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene, în septembrie 2022.

Nimeni nu așteaptă o surpriză în urma alegerilor prezidențiale din Rusia. Se votează trei zile și, se pare, și trei nopți, dat fiind că nu lipsesc relatările despre scheme complexe de fraudă. Vladimir Putin se vrea țar, trebuie doar să afle dacă a mai rămas vreo urmă de opoziție în „Marea Rusie”.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • În Rusia au loc, timp de trei zile (15 — 17 martie), alegeri prezidențiale. Vladimir Putin va obține cel mai probabil un nou mandat, de șase ani. El conduce deja Rusia de aproape un sfert de secol. Presa internațională notează anihilarea oricărei opoziții.
  • Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că Rusia „nu se va opri” dacă va câștiga războiul din Ucraina și va amenința țările vecine — Moldova, România și Polonia.
  • Ambasadorul SUA la Budapesta avertizează public cu privire la apropierea Ungariei de Rusia.

Rusia. Vot, nu alegeri

În Rusia au loc alegeri prezidențiale considerate de opinia publică internațională drept câștigate deja de Vladimir Putin. Contracandidaților credibili le-a fost blocat accesul pe buletinele de vot, explică BBC, iar relatările despre frauda pregătită de Kremlin descriu un simulacru de vot, în care singura potențială întrebare ar fi cât de mare va fi prezența la vot.

„Odată ce au prezența la vot asigurată, pot produce orice rezultat doresc, având în vedere că nu există monitorizare independentă și comisiile electorale sunt complet controlate” — Olga Sidelnikova, fost șef administrativ al districtului Lomonosov din Moscova, care locuiește acum în străinătate.

Într-o furtună de război și represiune, Putin se pregătește de încă șase ani la putere, scrie corespondentul RFE/RL Robert Coalson. Cel mai important oponent al lui (Alexei Navalnîi) e mort, cei care „candidează” nu contează.

Vladimir Putin nu a avut nevoie de campanie electorală, dar imaginea sa, în mărime naturală, a apărut pe astfel de cartoane în Moscova.
Vladimir Putin nu a avut nevoie de campanie electorală, dar imaginea sa, în mărime naturală, a apărut pe astfel de cartoane în Moscova.

Votul e doar „un ritual”, spune Anton Troianovski, șeful biroului The New York Times de la Moscova, un ritual menit să arate că sistemul impus de Putin funcționează.

„Nu uitați de ceilalți Navalnîi!”, scrie bordul editorial al The Washington Post, care califică votul din Rusia drept „farsă” și trece în revistă opozanții lui Vladimir Putin aflați încă în închisoare, dar și deținuții altor regimuri totalitare și autocrate ale lumii.

Mizele scrutinului cu câștigător cunoscut și detalii despre cum se desfășoară acesta, inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate, pe Europa Liberă România, iar despre ce speră opoziția rusă din exil că va fi, duminică la prânz, un mesaj puternic împotriva lui Vladimir Putin, în Politico.

De pe Euronews, un nou deces suspect în Rusia: al patrulea șef Lukoil care moare în ultimii doi ani — vicepreședintele companiei, Vitali Robertus s-ar fi sinucis la birou.

Rusia nu se va opri

Și președintele Franței, Emmanuel Macron, se alătură celor care spun răspicat că, dacă va câștiga în Ucraina, Rusia va amenința și România și Republica Moldova, dar și Polonia și țările baltice. „Dacă lăsăm Ucraina în pace, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci Rusia va amenința cu siguranță Moldova, România și Polonia”, a avertizat Macron potrivit Hotnews.ro, care citează AFP.

Emmanuel Macron a acordat un interviu TF1 și France 2, după care a răspuns întrebărilor din partea publicului pe platforma X.

Recent, Emmanuel Macron a provocat reacții critice după ce nu a exclus o prezență militară NATO în Ucraina. Joi seară a vorbit despre pericolul pentru întreaga Europă dacă Vladimir Putin câștigă în Ucraina.
Recent, Emmanuel Macron a provocat reacții critice după ce nu a exclus o prezență militară NATO în Ucraina. Joi seară a vorbit despre pericolul pentru întreaga Europă dacă Vladimir Putin câștigă în Ucraina.

Potrivit RFI, el a spus și că miza victoriei Ucrainei este însăși securitatea Europei, iar sprijinul occidental pentru Kiev nu trebuie să aibă limite. France24 adaugă că, potrivit președintelui Franței, o victoriei a Rusiei în Ucraina ar reduce credibilitatea Europei la zero.

Și liderul NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit ieri despre Ucraina — „Ucrainenilor le lipsește muniția, nu curajul”, a spus el la prezentarea raportului pentru 2023, în timp ce Uniunea Europeană a aprobat un sprijin militar de 5 miliarde de euro pentru Kiev.

Cearta lui Orbán cu Casa Albă

Ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, critică vehement retorica anti-americană și pro-Rusia a guvernului Orbán, notează The Guardian, și nu ezită să amenințe că Washingtonul „va acționa în consecință”.

Relațiile Ungariei cu SUA s-au înrăutățit și mai mult în ultima perioadă, notează Reuters, dincolo de blocajele Ungariei față de aderarea Suediei la NATO. Recent, Orbán l-a susținut deschis, în SUA, pe Donald Trump, cu care s-a întâlnit și despre care a spus că poate încheia războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

8 martie 2024, întâlnirea lui Viktor Orbán cu Donald Trump la reședința fostului președinte american. Mar-a-Lago, Florida.
8 martie 2024, întâlnirea lui Viktor Orbán cu Donald Trump la reședința fostului președinte american. Mar-a-Lago, Florida.

Tensiunile au ajuns în stadiul unui adevărat război al declarațiilor, notează agenția MTI citată de Agerpres: ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a acuzat joi Statele Unite de continuarea unei campanii de „calomniere” a Ungariei și a descris administrația de la Washington drept una „pro-război, pro-gen [politica privind identitatea sexuală opţională - n. red.] şi pro-migraţie”.

Anterior, amintește Hotnews, Casa Albă a exprimat îngrijorări față de „asaltul Ungariei asupra instituțiilor democratice, printre care sistemul judiciar, corupția din Ungaria și alte erodări ale democrației”.

Alte subiecte:

  • În România, la fiecare cinci minute are loc o agresiune în familie. Doar una din zece victime este de acord ca agresorul împotriva căruia s-a emis un ordin de protecție să poarte brățară electronică de supraveghere — Europa Liberă România.
  • Expert INSP: doar 52% dintre copiii cu vârsta de un an au fost imunizaţi, iar epidemia de rujeolă este o consecinţă a mişcării antivacciniste. Detalii pe Agerpres.
  • PSD și PNL ar urma să aibă candidați comuni la sectoarele 1, 2 și 5 din București, dar nu au găsit încă o soluție pentru Primăria București — surse G4Media.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe Google News, ne găsești AICI.

O zi frumoasă,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG