Linkuri accesibilitate

3 minute | Celălalt nume al Ucrainei, conductele Gazprom nu ascultă de Putin, candoarea gen. Ciucă & amicii lui Viktor


Președintele Zelenski este susținut de imensa majoritate a cetățenilor Ucrainei, indiferent de etnie, relevă sondaje recente. Ei respig orice concesie teritorială făcută Rusiei. V. Zelenski spune că războiul se va încheia când Ucraina va recăpăta și Crimeea, pierdută în 2014.
Președintele Zelenski este susținut de imensa majoritate a cetățenilor Ucrainei, indiferent de etnie, relevă sondaje recente. Ei respig orice concesie teritorială făcută Rusiei. V. Zelenski spune că războiul se va încheia când Ucraina va recăpăta și Crimeea, pierdută în 2014.

Rusia a amenințat cu atacuri brutale de Ziua Independenței Ucrainei, celebrată azi. Kievul a replicat că va răspunde pe măsură. Impactul a șase luni de război se resimte global. În prețul gazului, de exemplu, care dă bătăi de cap și la București.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Ziua Independenței Ucrainei - 24 august - coincide cu marcarea a șase luni de la începutul invaziei rusești în țara vecină. Presa de azi punctează faptele, analizează efectele și încearcă să contureze perspective.

Un interesant raționament al Politico legat de Gazprom răstoarnă premisele amenințărilor Moscovei în materie de gaze naturale. O manieră mai subtilă de a spune că „La mulți ani, Ucraina!” nu e o formulă de politețe.

Dar iată principalele știri ale dimineții:

  • Invadatorii ruși au amenințat cu lovituri brutale de Ziua Independenței Ucrainei. La Kiev s-au luat măsuri drastice de securitate. Mesajul președintelui Zelenski insistă pe refacerea frontierelor de dinainte de anexarea Crimeei.
  • Prețul gazului care a explodat la începutul acestei săptămâni continuă să preocupe decidenții din întreaga Europă, inclusiv liderii politici de la București.
  • În România, noile legi ale Justiției intră azi în ședința de guvern, controversele continuă. Multe critici provoacă și legile Educației. Poziția UDMR, de asemenea.

Ucraina nu semnează acum un acord de încetare a focului

Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea pune la cale „provocări hidoase” de Ziua Independenței, notează BBC. „Este o zi importantă pentru noi toți. Și exact din acest motiv, din nefericire, este o zi importantă și pentru dușmanul nostru”, a explicat el măsurile luate, inclusiv anularea tuturor manifestărilor publice de la Kiev.

Una dintre aceste provocări, criticate aspru de organizațiile pentru drepturile omului, este că prizonierii de război de la Mariupol ar urma să fie judecați în cuști de metal în ceea ce arată deja a procese mascaradă. Cutumă de tip sovietic, aplicată și apărătorilor moldoveni ai Transnistriei, și nu numai, în conflictele din anii '90.

Pe de altă parte, după cum relatează blogul Europei Libere, V. Zelenski a declarat că Ucraina nu este dispusă să semneze acum un acord de încetare a focului. Kievul vrea să își recupereze întreg teritoriul pierdut, inclusiv Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

La șase luni de război, Europa Liberă în limba engleză deschide cu o analiză legată de reacția ucrainenilor în fața a ceea ce li se întâmplă. Războiul a adus un greu câștigat sentiment de unitate care a întărit identitatea Ucrainei, relevă sondaje realizate în iulie.

Numărul din mai al revistei Time. Cel puțin Omul Anului 2022, fără îndoială.
Numărul din mai al revistei Time. Cel puțin Omul Anului 2022, fără îndoială.

Popularitatea președintelui Zelenski este în creștere constată ajungând la 75%. Politica sa de a nu face niciun fel de concesii teritoriale Rusiei are sprijinul a 84% din populație, iar aderarea la Uniunea Europeană trece de 95%.

Or, când Vladimir Putin a anunțat „operațiunea militară specială” în zorii zilei de 24 februarie 2022, își imagina un blitzkrieg: câteva zile de atacuri intense, căderea Kievului, instalarea unui guvern marionetă & marșuri triumfale la Moscova.

Nu s-a întâmplat și „Nu se va întâmpla”, punctează o invitată specială a editorialelor Washington Post, Iuliia Mendel, jurnalistă ucraineană, fosta responsabilă a relațiilor cu presa în prima parte a mandatului Zelenski. Amintirile ei privind Ziua Declarării Independenței, 24 august 1991, în orașul natal Herson, atât de greu încercat acum, merită o privire.

Și New York Times are un invitat special, în persoana medicului de război în estul Ucrainei, Yegor Firsov. El a constatat în bătaia focului că soldații ruși sunt șocați să constate că cei pe care au venit „să îi elibereze” trăiesc mai bine decât se trăiește în Rusia.

Demonstrație la Liov, în favoarea prizonierilor de război capturați de forțele ruse la Azovstal/Mariupol.
Demonstrație la Liov, în favoarea prizonierilor de război capturați de forțele ruse la Azovstal/Mariupol.

Se pare că Occidentul a avut nevoie de ceva vreme să îi înțeleagă pe ucraineni. Istoricul intervievat de Europa Liberă, profesor la Universitatea Catolică de la Liov, Yaroslav Hrytsak, are câteva explicații utile.

Cu toate acestea, anumite dubii sesizabile în Vest, inclusiv gafa Amnesty International, sunt surprinzătoare. Pentru că celălalt nume al Ucrainei ne e cât de familiar vrem să ne fie. Se cheamă Libertate.

Gazprom nu are conducte suficiente spre China

Este adevărat însă că ajustările necesare astfel încât sancțiunile aplicate Rusiei să fie posibile iau timp. Este una dintre explicațiile date frecvent de Germania, dependentă de gazul rusesc.

O analiză Politico arată însă că politica Gazprom de a șantaja în continuare state europene prin reducerea sau chiar oprirea furnizării de gaz, inclusiv prin anunțatele lucrări de mentenanță de la sfârșitul lui august, este un bumerang.

Marea conductă sibieriană prin care Rusia exportă 16 miliarde de metri cubi în China are o capacitate mai mică decât cele prin care Europa cumpără 200 de miliarde de metri cubi. Iar acordul cu Beijingul prin care capacitatea ar putea fi sporită la 38 de miliarde metri cubi va deveni fapt abia în 2025.

Regimul Putin nu se poate simți bine într-o astfel de ecuație, apropo și de cui folosește propagandistic atentatul de duminică de la Moscova în care a murit Daria Dughina.

Parcările aeroportului de la Helsinki sunt pline de mașini de lux cu numere de înmatriculare rusești. Proprietarii lor nu pot zbura spre destinații europene din cauza sancțiunilor din orașele rusești așa că fac drumul cu mașina până la cel mai apropiat aeroport european. Aici, imaginea unei delegații ruse la Helsinki, în iunie 2018.
Parcările aeroportului de la Helsinki sunt pline de mașini de lux cu numere de înmatriculare rusești. Proprietarii lor nu pot zbura spre destinații europene din cauza sancțiunilor din orașele rusești așa că fac drumul cu mașina până la cel mai apropiat aeroport european. Aici, imaginea unei delegații ruse la Helsinki, în iunie 2018.

În plus, în Europa se ascut presiunile pentru oprirea accesului turiștilor ruși în spațiul Schengen și UE. Parcările aeroportului din Helsinki sunt pline de mașini de lux înmatriculate în Rusia. Bogații regimului ajung cu mașina în țările din jur și de acolo zboară spre destinațiile dorite, scrie The Guardian.

Vicepremierul României crede că discursul lui Viktor Orban nu a fost rasist?

Cel puțin așa reiese dintr-un articol publicat de Adevărul care citează un interviu dat în presa maghiară din România de vicepremierul României și lider UDMR, Helemen Hunor.

Potrivit spuselor domnului Hunor, domnia sa nu a avut nevoie de mai mult de cinci minute ca să îl convingă pe premier (generalul Ciucă) și pe liderul PSD Marcel Ciolacu că ceea ce a spus Viktor Orban la 23 iulie nu ar fi fost rasist.

Declarație cel puțin problematică de vreme ce - de la experți/istorici/politologi la politicieni democrați deopotrivă - oameni cu carte și valori democratice din întreaga Europă s-au declarat șocați cu privire la teoria rasei mixte ce a ajuns să domine Occidentul ceea ce Ungariei și maghiarilor din Bazinul Carpatic nu trebuie să li se întâmple.

Astăzi, premierul și vicepremierul se întâlnesc la ședința de guvern. Agenda este încărcată și cu alte subiecte sensibile. Noile legi ale Justiției, de pildă. Sau cum va reuși guvernul să țină plafonate facturile la energie electrică și gaz, după cum explică problema Europa Liberă. Dar e de presupus că premierul nu vrea să apară drept un naiv plin de candoare căruia dl. Hunor i-a explicat rapid ce trebuie să creadă...

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

    TanaseE@rferl.org

XS
SM
MD
LG