Inovație după Noaptea Muzeelor: profilul vizitatorului de expoziții, stabilit cu ajutorul inteligenței artificiale
Sute de oameni au participat la manifestările organizate de Muzeul National al Banatului in curtea Bastionului Theresia in cadrul evenimentului Noaptea Muzelor 2023.
„Exploratorul curios” are vârsta de 25-40 de ani, e interesat de cultură și de dezvoltare personală, în timp ce pe „turistul ocazional” îl interesează relaxarea. Sunt profilurile-tip ale vizitatorilor de muzee în România, stabilit de un soft de inteligență artificială, după Noaptea muzeelor 2023.
Zeci de mii de oameni au vizitat sâmbătă seară cele peste 350 de muzee înscrise anul acesta în program.
Estimările oficiale ale numărului de vizitatori sunt încă în curs de centralizare, dar Muzeul Astra din Sibiu și Muzeul Literaturii din Iași s-au numărat printre cele mai căutate, au spus pentru Europa Liberă organizatorii evenimentului în România.
Noutățile din acest an, precum noul Muzeu al fotbalului, din București și mai ales muzeul din Sarajevo dedicat memoriei copiilor care au trecut prin experienţa războiului - War Child Museum au fost și ele la mare căutare.
Cozi de vizitatori așteptând să intre la Muzeul fotbalului, în cadrul Nopții muzeelor 2023.
La Sighet, aproximativ 10% din populația orașului ar fi trecut pragul muzeului.
Profilul vizitatorului român de muzee.
La mai puțin de 24 de ore de la încheierea Nopții Muzeelor, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, organizatorul evenimentului în țară, a postat pe Facebook două profiluri ale vizitatorului de muzeu din România.
Au fost prezentate și două profiluri ale vizitatorului universal de muzee.
„Pentru că nu se închid porțile muzeelor după acest eveniment, dimpotrivă, el îndeamnă la mai multe proiecte și expoziții, am fost curioși să vedem ce ne spune Inteligența Artificială despre vizitatorii de muzeu, despre profilul lor. Iată ce profiluri ne-au fost indicate de către AI Toolbox for innovators”, au scris reprezentanții rețelei pe pagina oficială de Facebook.
„Poate sunt surse de inspirație pentru programe viitoare și strategii de marketing”.
Vizitatori în galeria de artă la Hanul Gabroveni.
Rapiditatea postării într-o cheie extrem de actuală l-a luat prin surpindere chiar pe coordonatorul evenimentului, Dragoș Neamu.
„Am discutat cu cei din echipă despre folosirea unor astfel de instrumente în analizele noastre, dar a fost o surpriză și pentru mine publicarea acestor profile. Trebuie să mă lămuresc legat de detalii. Folosirea AI e utilă și chiar necesară inclusiv când scrii proiecte, pentru că poți veni cu astfel de date”, a spus el pentru Europa Liberă.
Cum arată profilul vizitatorului român de muzeu
Softul folosit de echipa Nopții muzeelor a stabilit două arhetipuri ale vizitatorilor de muzee din România.
Descrierea este însoțită și de dificultățile pe care le întâmpină fiecare dintre cele două categorii în accesarea expozițiilor.
Astfel, primul arhetip de vizitator e „exploratorul curios”, cu vârsta între 25.40 de ani, are o muncă de tip corporatist, la birou și e absolvent de colegiu sau universitate.
E interesat de istorie și cultură, îi place să exploreze locuri și lucruri noi, caută timp de calitate cu prietenii și familia, dar și să fie stimulat intelectual și să se dezvolte din punct de vedere personal.
Portretul lui Nicolae Dobrin și tricoul naționalei României, în expoziția de la Muzeul fotbalului, din capitală.
Cea de-a doua categorie de vizitator este cea a „turistului ocazional / casual turist”. Are între 40-60 de ani, e absolvent de liceu sau colegiu și este fie retras din activitate, fie lucrează mai degrabă în industrie / fabrică.
E preocupat de timpul liber și de distracție, vrea să petreacă timp cu familia și prietenii, caută să se relaxeze sau să admire ambientul, vrea să afle lucruri noi, dar fără prea mult efort.
Dificultățile vizitatorilor de muzeu, în versiunea AI
Exploratorul curios întâmpină dificultăți în a naviga prin muzeu, îl deranjează aglomerația și timpii lungi de așteptare, lipsa unor expoziții stimulatoare, interactive și marcajele și informațiile necorespunzătoare legate de evenimente.
Turistul ocazional e deranjat de distanțele lungi de parcurs între muzee, lipsa unor locuri de șezut, prețul ridicat al biletelor, dificultățile de limbă sau lipsa personalului vorbitor de engleză.
Galerie foto | Muzeele de la sat din România, prezentate prin tururi virtuale 3D
În anul 2000, scriitorii George Muntean și Adela Popescu donează această gospodărie către Muzeul Național al Bucovinei. Casa de locuit și anexele gospodărești (grajdul, poarta, gardul din scândură acoperit cu draniță, fântâna cu cumpănă) reprezintă arhitectura specifică și organizarea arealului de locuit specific zonei etnografice Rădăuți, Bucovina.
2/24Echipa Muzee de la sat la Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță” din Județul Vrancea. Din echipa proiectului fac parte: Cosmin Murarașu (expert scanare 3D), Nicoleta Felea (copywriter), Silvia Nistor (traducător), George Patriche (videograf) și Ionuț Teoderașcu (fotograf).
*Ionuț Teoderașcu face parte și din echipa Europei Libere, ca social-media editor.
Nicolae Popa (1919-2010), artist naiv, a construit acest spațiu cu resurse proprii, prin creare sau colecționare. Dorința sa a fost de a conserva obiectele, tradițiile și patrimoniul nescris din mediul rural.
4/24Casa „Popa” (jud. Neamț) are trei spații de vizitare: prima este curtea cu statui, cea de-a doua este casa străbunicilor — clădire de patrimoniu, de la 1867 — unde sunt expuse creațiile artistice ale artistului. Al treilea spațiu este Casa Colecțiilor (în fotografie), un pavilion în stil tradițional moldovenesc ce cuprinde opt săli organizate tematic.
5/24Aproape 1 000 de elevii din 10 școli din medii vulnerabile vor explora tururi virtuale ale muzeelor prin intermediul ochelarilor de realitate virtuală (VR). Proiectul este demarat împreună cu Teach for Romania, o organizație non-guvernamentală din domeniul educației.
7/24Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești (jud. Argeș) a fost înființat în anul 1939 prin Decret Regal, emis de regele Carol al II-lea. Principala construcție, în jurul căreia s-a construit ansamblul medieval de la Golești, este conacul Golești. Alături de curtea conacului se află Muzeul etnografic în aer liber (în fotografie), dedicat celor două ocupații străvechi: viticultura și pomicultura.
8/24Muzeul Viticulturii și Pomiculturii este amplasat pe o suprafață de 14 hectare și oferă vizitatorului o imagine pitorească despre viața la țară — atât a boierului, cât și a țăranului. Case, anexe, instituții și construcții specializate din sate românești, specifice perioadei 1800-1900, au fost demontate și remontate la Golești.
9/24Conacul din Tescani (jud. Bacău), locuință a familiei boierești Rosetti-Tescanu, a devenit un loc aparte în viața compozitorului George Enescu (1881-1955). El ar fi venit prima dată la Tescani în 1917, alături de regină și s-a îndrăgostit de acest loc pitoresc. Mai târziu, s-a căsătorit cu Maria Cantacuzino (Maruca), una dintre fiicele familiei.
10/24La acest conac a definitivat George Enescu opera sa lirică Oedip, pe care a dedicat-o soției sale. În 1947, la un an după mutarea definitivă a lui Enescu în Paris, Maruca donează acest conac Ministerului Culturii.
11/24Muzeul Colectivizării din România (jud. Neamț) este un muzeu recent inaugurat, în noiembrie 2020, și este primul care abordează această temă în România. Camerele din cele două case din curtea familiei Bulai, de la 1906, respectiv 1941, au fost folosite de către autorități drept post de miliție și magazin al Cooperativei de Consum și Centru de Achiziții.
12/24Palatul „Alexandru Ioan Cuza” din Ruginoasa (jud. Iași) a fost construit între 1800-1811 de către Săndulache Sturdza. În 1862, fiul acestuia a scos la licitație clădirea și a fost cumpărată de către Alexandru Ioan Cuza, pentru a-i fi reședință de vară. De mobilier s-a ocupat chiar soția domnitorului, Elena Cuza, care a cumpărat piese de la Paris.
14/24Punctul principal al acestui areal este un mormânt tumular princiar geto-dacic din sec IV î. Hr, protejat în cadrul Muzeului de Sit arheologic de la Cucuteni (jud. Iași). Arheologii implicați în cercetări au încercat păstrarea in situ a celui mai bine conservat și celui mai mare tumul.
15/24Casa în care s-a născut și a copilărit Fănuș Neagu (1932 – 2011) a fost construită chiar de tatăl autorului, Vasile Neagu. Casa modestă cu două camere, cu tindă și prispă, a fost refăcută așa cum se prezintă astăzi, în anii ‘60 de fratele scriitorului, George.
16/24În 2008, Fănuș Neagu a donat casa părintească autorităților brăilene, iar pe 2 iulie 2011, aceasta a devenit oficial casă memorială, exact când se împlineau 40 de zile de la moartea autorului.
17/24Prezența unui muzeu cu acest specific în zona Colți se datorează zăcămintelor de chihlimbar, care au fost exploatate, prelucrate și chiar colecționate de către săteni.
Aici poate fi explorat turul virtual 3D al Colecţiei Muzeale Colţi (Muzeul Chihlimbarului) din județul Buzău.
18/24Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu” (jud. Suceava) se află în același sat cu locuința părintească a lui Ciprian Porumbescu (1853-1883) și aprofundează cariera compozitorului. Găzduit de un fost conac boieresc, construit în secolul al XVIII-lea, muzeul a fost inaugurat în 1971. Sunt expuse obiecte care au aparținut muzicianului: bagheta de dirijor, pianul și violoncelul.
19/24Personalitate istorică, Costache Negri (1812-1876) s-a născut la Iași, într-o familie de boieri. După moartea tatălui îi revine moștenire conacul de la Mânjina, din județul Galați. Moșia a servit drept loc de întâlnire pentru revoluționarii de la 1848 care plănuiau evenimentul.
20/24Situată în arealul natural al pădurii Petrești, Secția de Etnografie aparține Muzeului Vrancei. Expoziția în aer liber cuprinde 73 de construcții, dintre care: hanul satului dispus pe două etaje (în fotografie), școala cu bănci vechi de lemn și primăria.
21/24Muzeul „Conacul Pană Filipescu” (jud. Prahova) este un monument istoric și de arhitectură, construit în stil tradițional, la mijlocul secolului al XVII-lea. Ctitorul conacului este marele logofăt Pană Filipescu. Acesta s-a înrudit cu familia Cantacuzino, prin căsătoria sa cu fiica cea mare a lui Constantin Cantacuzino.
22/24Savantul Francisc Rainer (1874-1944), creatorul școlii românești de antropologie, obișnuia să vină și să-și petreacă timpul în casa sa de vacanță de la Cheia, la poalele masivului Ciucaș. Din 2007 casa a devenit muzeu.
23/24În satul ialomițean Ograda, s-a născut, în 1900, cel care avea să devină unul dintre muzicienii de elită ai lumii. Ionel Perlea a locuit primii ani ai copilăriei în casa construită de străbunicii săi, într-o familie cu patru copii. În casă pot fi văzute, printre altele, pianina adusă de la New York, alături de pianul ce a aparținut tatălui său.
24/24Poetul Nicolae Labiș (1935-1956) s-a mutat în această casă, împreună cu părinții, când avea 10 ani. Căsuța din centrul satului iese în evidență cu tâmplăria de lemn vopsită în albastru și acoperișul din șindrilă măruntă. În scurta ședere de la Mălini, poetul a scris o parte din opera sa. Spre exemplu, „Moartea căprioarei” a fost creată într-o noapte, în dormitorul casei.
Concluziile softului AI nu sunt departe de adevăr, spune Dragoș Neamu, care are totuși rezerve față de ultimele două tipuri de dificultăți semnalate în cazul turistului ocazional.
„Să fim serioși, prețurile biletelor în majoritatea muzeelor este simbolic, vorbim de câțiva lei. Că sunt câteva muzee, precum Antipa, unde ai prețuri de câteva zeci de lei, de acord, dar în majoritatea cazurilor prețurile sunt derizorii”, spune el, pregătit să revină cu detalii exacte despre metodologia de calcul utilizată de inteligența artificială.
Vizitarea muzeelor, exercițiu de sănătate mintală
Scopul evenimentului Nopții muzeelor este să creeze o emulație în jurul activității de vizitare a unor expoziții, instituții de artă și să demonstreze, inclusiv decidenților politici că pot fi puncte de atracție în jurul căror se pot dezvolta și alte servicii, spune Dragoș Neamu.
Faptul că numărul record de peste 350 de muzee și spații expoziționale incluse anul acesta în eveniment au reușit să pună deoparte resurse în acest scop este deja o realizare.
„Dacă înțelegi că printr-un leu dat unui muzeu, pe care muzeul îl cheltuie, în piață, inclusiv sub formă de capital economic se trăiește. Ne dai un leu și noi îți producem trei, dar dă leul acela”.
Dragoș Neamu, managerul cultural al Nopții Muzeelor, în România.
Finanțarea corespunzătoare poate produce constant evenimente în cadrul muzeelor.
„Ne facem și noi colecțiile mai interactive, aducem și noi comunitățile creative lângă noi, cooptăm experți externalizați care vin cu tot felul de idei ingenioase, pentru că au expertize și niște resurse pe care pot să le valorifice, putem invita expoziții de la muzee mari, dar pentru toate acestea îți trebuie bani”.
Muzeele trebuie respectate și privite ca instituții care pot aduce un plus real societății.
„Trebuie să înțelegi cu statul român că muzeele chiar sănătatea pentru sănătatea mintală a națiunii. Să înțelegi muzeul ca valoare și că dacă crești soluțiile de finanțare, de investiții poate o să avem și niște cafenele mișto în muzee și alte spații de delectare, poate oferim servicii gândite antreprenorial”.
„În jurul unor muzee care arată bine se pot dezvolta cîte un restaurant, hotel, care la rându-i are de câștigat de pe urma unui muzeu care atrage fluxuri de vizitatori și uite așa, organic, se dezvoltă o întreagă comunitate economică în jurul unui muzeu ca principal agregator. Soluții sunt, dar trebuie să te încumeți”, a conchis Dragoș Neamu.
