Zeci de mii de oameni au vizitat sâmbătă seară cele peste 350 de muzee înscrise anul acesta în program.
Estimările oficiale ale numărului de vizitatori sunt încă în curs de centralizare, dar Muzeul Astra din Sibiu și Muzeul Literaturii din Iași s-au numărat printre cele mai căutate, au spus pentru Europa Liberă organizatorii evenimentului în România.
Noutățile din acest an, precum noul Muzeu al fotbalului, din București și mai ales muzeul din Sarajevo dedicat memoriei copiilor care au trecut prin experienţa războiului - War Child Museum au fost și ele la mare căutare.
La Sighet, aproximativ 10% din populația orașului ar fi trecut pragul muzeului.
Profilul vizitatorului român de muzee.
La mai puțin de 24 de ore de la încheierea Nopții Muzeelor, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, organizatorul evenimentului în țară, a postat pe Facebook două profiluri ale vizitatorului de muzeu din România.
Au fost prezentate și două profiluri ale vizitatorului universal de muzee.
„Pentru că nu se închid porțile muzeelor după acest eveniment, dimpotrivă, el îndeamnă la mai multe proiecte și expoziții, am fost curioși să vedem ce ne spune Inteligența Artificială despre vizitatorii de muzeu, despre profilul lor. Iată ce profiluri ne-au fost indicate de către AI Toolbox for innovators”, au scris reprezentanții rețelei pe pagina oficială de Facebook.
„Poate sunt surse de inspirație pentru programe viitoare și strategii de marketing”.
Rapiditatea postării într-o cheie extrem de actuală l-a luat prin surpindere chiar pe coordonatorul evenimentului, Dragoș Neamu.
„Am discutat cu cei din echipă despre folosirea unor astfel de instrumente în analizele noastre, dar a fost o surpriză și pentru mine publicarea acestor profile. Trebuie să mă lămuresc legat de detalii. Folosirea AI e utilă și chiar necesară inclusiv când scrii proiecte, pentru că poți veni cu astfel de date”, a spus el pentru Europa Liberă.
Cum arată profilul vizitatorului român de muzeu
Softul folosit de echipa Nopții muzeelor a stabilit două arhetipuri ale vizitatorilor de muzee din România.
Descrierea este însoțită și de dificultățile pe care le întâmpină fiecare dintre cele două categorii în accesarea expozițiilor.
Astfel, primul arhetip de vizitator e „exploratorul curios”, cu vârsta între 25.40 de ani, are o muncă de tip corporatist, la birou și e absolvent de colegiu sau universitate.
E interesat de istorie și cultură, îi place să exploreze locuri și lucruri noi, caută timp de calitate cu prietenii și familia, dar și să fie stimulat intelectual și să se dezvolte din punct de vedere personal.
Cea de-a doua categorie de vizitator este cea a „turistului ocazional / casual turist”. Are între 40-60 de ani, e absolvent de liceu sau colegiu și este fie retras din activitate, fie lucrează mai degrabă în industrie / fabrică.
E preocupat de timpul liber și de distracție, vrea să petreacă timp cu familia și prietenii, caută să se relaxeze sau să admire ambientul, vrea să afle lucruri noi, dar fără prea mult efort.
Dificultățile vizitatorilor de muzeu, în versiunea AI
Exploratorul curios întâmpină dificultăți în a naviga prin muzeu, îl deranjează aglomerația și timpii lungi de așteptare, lipsa unor expoziții stimulatoare, interactive și marcajele și informațiile necorespunzătoare legate de evenimente.
Turistul ocazional e deranjat de distanțele lungi de parcurs între muzee, lipsa unor locuri de șezut, prețul ridicat al biletelor, dificultățile de limbă sau lipsa personalului vorbitor de engleză.
Galerie foto | Muzeele de la sat din România, prezentate prin tururi virtuale 3D
Concluziile softului AI nu sunt departe de adevăr, spune Dragoș Neamu, care are totuși rezerve față de ultimele două tipuri de dificultăți semnalate în cazul turistului ocazional.
„Să fim serioși, prețurile biletelor în majoritatea muzeelor este simbolic, vorbim de câțiva lei. Că sunt câteva muzee, precum Antipa, unde ai prețuri de câteva zeci de lei, de acord, dar în majoritatea cazurilor prețurile sunt derizorii”, spune el, pregătit să revină cu detalii exacte despre metodologia de calcul utilizată de inteligența artificială.
Vizitarea muzeelor, exercițiu de sănătate mintală
Scopul evenimentului Nopții muzeelor este să creeze o emulație în jurul activității de vizitare a unor expoziții, instituții de artă și să demonstreze, inclusiv decidenților politici că pot fi puncte de atracție în jurul căror se pot dezvolta și alte servicii, spune Dragoș Neamu.
Faptul că numărul record de peste 350 de muzee și spații expoziționale incluse anul acesta în eveniment au reușit să pună deoparte resurse în acest scop este deja o realizare.
„Dacă înțelegi că printr-un leu dat unui muzeu, pe care muzeul îl cheltuie, în piață, inclusiv sub formă de capital economic se trăiește. Ne dai un leu și noi îți producem trei, dar dă leul acela”.
Finanțarea corespunzătoare poate produce constant evenimente în cadrul muzeelor.
„Ne facem și noi colecțiile mai interactive, aducem și noi comunitățile creative lângă noi, cooptăm experți externalizați care vin cu tot felul de idei ingenioase, pentru că au expertize și niște resurse pe care pot să le valorifice, putem invita expoziții de la muzee mari, dar pentru toate acestea îți trebuie bani”.
Muzeele trebuie respectate și privite ca instituții care pot aduce un plus real societății.
„Trebuie să înțelegi cu statul român că muzeele chiar sănătatea pentru sănătatea mintală a națiunii. Să înțelegi muzeul ca valoare și că dacă crești soluțiile de finanțare, de investiții poate o să avem și niște cafenele mișto în muzee și alte spații de delectare, poate oferim servicii gândite antreprenorial”.
„În jurul unor muzee care arată bine se pot dezvolta cîte un restaurant, hotel, care la rându-i are de câștigat de pe urma unui muzeu care atrage fluxuri de vizitatori și uite așa, organic, se dezvoltă o întreagă comunitate economică în jurul unui muzeu ca principal agregator. Soluții sunt, dar trebuie să te încumeți”, a conchis Dragoș Neamu.
