Linkuri accesibilitate

„Oamenii invizibili” ai României. Vaccinarea persoanelor fără adăpost, la mila autorităților


Persoanele fără adăpost nu sunt incluse în strategia autorităților privind campania de vaccinare

Persoanele fără adăpost și cele din mediile defavorizate nu au fost incluse pe lista celor care urmează să fie vaccinați în etapa a II-a. În lipsa unor măsuri rapide ale autorităților, cei loviți de soartă riscă să fie ignorați și atunci când va începe imunizarea populației generale.

Îi vedem pe străzi, dar nu îi găsim în sistem. Mulți nu au ce mânca, stau ilegal în spații insalubre, majoritatea nu au nici acte de identitate. Unii dintre ei „prind” jurnalele de știri doar când se mai întâmplă câte o tragedie.

Ei sunt „oamenii invizibili” ai României despre care vorbesc sociologii sau organizațiile neguvernamentale. Au suferit mult în pandemie, iar acum vaccinul pare un lucru extrem de îndepărtat, dacă nu interzis.

Cei mai mulți și-au găsit unde să locuiască, dar în condiții precare, unii și-au construit barăci. Aceștia sunt invizibili. Ei își doresc să rămână invizibili pentru că le e frică să nu fie evacuați, pentru că le e frică să nu își piardă copiii. Ei evită să aibă de-a face cu serviciile publice. Numărul lor e necunoscut, se estimează că ar fi 5.000 de persoane. Oficial, însă, nu știm câte persoane fără adăpost există în București”, ne spune Ionuț Jugureanu, directorul Fundației Parada, care sprijină oamenii fără adăpost din București.

Pătura „oamenilor invizibili” ai României îi cuprinde pe cei din comunitățile defavorizate și vulnerabile. Ei vor îngroșa, cel mai probabil, rândul românilor care vor rămâne nevaccinați. În cazul lor, refuzul nu are în spate argumente științifice sau teorii ale conspirațiilor ci un fapt mult mai simplu: nu au mijloace pentru a se înscrie în campania de vaccinare.

"Încă nu ştim dacă vom vaccina persoanele fără adăpost, a spus ministrul Sănătății, într-un interviu pentru Libertatea. Declarația vine în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a subliniat că aceste grupe trebuie înscrise cu prioritate în campania de vaccinare.

În țara noastră, o problemă majoră este și cea a persoanele fără acte de identitate. „Persoana nu poate să fie vaccinată fără să fie identificată cu un act de identitate al cărui date sunt introduse în Registrul Electronic Național de Vaccinare”, ne-a arătat Gabriela Băncilă, purtător de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava.

„​Sunt hibe ale societății românești care, din păcate, ies la iveală în situații de criză”, punctează Băncilă.

Prefect: „Nu știu, vom vedea”

Problema persoanelor fără acte de identitate ar trebui, teoretic, rezolvată de autoritățile locale. Cum ea datează de mult timp este greu de crezut că poate fi remediată într-un timp suficient de scurt pentru ca aceste persoane să fie vaccinate.

„​Din 2015 încercăm să convingem Guvernul, Ministerul de Interne în special, să schimbe legislația privind actele de identitate. Noi dăm locuință unei persoane, nu act de identitate. Niciun ministru de Interne nu a dorit să schimbe acest lucru. Statul român nu vrea să dea acte tuturor cetățenilor români. Când eram în guvern am inițiat o ordonanță de urgență privind certificatele de naștere, se estima că sunt 10.000 de oameni fără certificat. Legislația s-a relaxat, dar nu s-a rezolvat. Sunt foarte mulți oameni invizibili care nu vor avea acces la vaccinul COVID chiar dacă doresc. Sunt oameni care nu au acces la informații minimale despre serviciile de medicină. În mediul rural și în comunități le marginalizate medicii nu ajung și nu există acces la sănătate. Sunt oameni care locuiesc în locuințe informale, care nu sunt înregistrate și nu se pot înscrie la medic de familie pentru că nu au buletin sau domiciliu. E o problemă sistemică pe care România nu vrea să o rezolve”, ne spune Ciprian Necula, coordonatorul platformei Aresel, al cărei obiectiv este combaterea rasismului și inegalităților sociale, politice și economice dintre romi și restul populației.

Peste 160.000 de oameni fără acte de identitate trăiau în România, la nivelul anului 2016, potrivit unei statistici a Ministerului Fondurilor Europene.

La București, o primă discuție pentru rezolvarea acestor probleme a avut loc săptămâna aceasta între Direcția de Asistență a municipiului și organizațiile neguvernamentale care sprijină persoanele fără adăpost.

„​Noi am avut marți o ședință la DGASMB, i-am invitat să ridice problema. Există un soi de plan privind vaccinarea. O problemă este legată de existența actelor de identitate, o parte dintre cei fără adăpost nu au acte de identitate. Chiar dacă unii știu CNP-ul, apare problema la serie și număr. Așteptăm și noi. Va mai fi o întâlnire la DGASMB cu cei de la Evidența Populației ca să încercăm să găsim o soluție să înregistrăm oamenii”, a spus la Europa Liberă Marian Ursan, directorul executiv al Carusel.

Pentru prefectul de Giurgiu, situația este una care va primi răspuns în momentul în care se va lovi de ea. „Dacă nu au acte valide, nu știu să vă răspund. În momentul în care ne vom întâlni cu astfel de situații vom discuta”, a spus Aneta Matei.

Cum ajută statul

În lipsa oricărui sprijin de la statul român, părintele Dan Damaschin din Iași a strâns cadouri pentru Crăciunul a 7.000 de copii nevoiași. Datorită preotului și a voluntarilor săi, copiii nevoiași din județ au primit îmbrăcăminte, alimente şi produse de igienă.

În pandemie a fost nevoie de mâncare, nu a fost nevoie de dezinfectant. Autoritățile s-au închis în primării cu lacătul, au trimis armata și poliția, iar oamenii mureau de foame în case. Și-au pierdut locurile de muncă și au rămas unul peste altul în casă. Ei câștigau venitul minim muncind cu ziua și acum mor de foame. Pandemia a cauzat foamete reală”, ne povestește Dan Damaschin, preot misionar la Spitalul Clinic Universitar de Obstetrică și Ginecologie ,,Cuza-Vodă” din Iași.

„Înainte să ajungă vaccinul mor de foamete, că nu au lemne în foc, mor din alte cauze bătrânii noștri la țară înainte să ajungă vaccinul”, spune Dan Damaschin, preot misionar

Majoritatea oamenilor din mediile defavorizate nu au asigurări de sănătate sau medic de familie, fie pentru că nu au un loc de muncă, fie pentru că lucrează „la negru”.

Conform activistului Ciprian Necula, economia subterană sau informală este evaluată și la 30% din PIB. Ea este folosită pentru a putea ascunde de statul român plata taxelor, impozitelor sau a contribuțiilor la sănătate, care îi lasă acum pe acești oameni fără acces la medici de familie.

Oamenii au rămas blocați în locurile pe care le ocupau, și-au pierdut sursele de venit în economia informală. Au depins doar de ajutorul extern. Pe stradă, pandemia a fost mai mult o probleme de efecte economice, deoarece sunt deja o populație fără apă curentă, fără electricitate. Partea sanitară nu a fost principala problemă, ci efectele ei - pierderea mobilității, arată Ionuț Jugureanu.

Cum răspund autoritățile

N​u vă supărați, dar noi trăim în mileniul III. Atât timp cât asigurăm înscriere pe tabletă, prin telefon la DSP, prin medicii de familie și prin asistență socială... Noi avem un volum foarte mare de muncă”, ne spune, pe un ton ridicat, purtătorul de cuvânt de la DSP Suceava, întrebat cum acționează pentru a se asigura că vaccinarea ajunge și la categoriile vulnerabile.

În mediile defavorizate lucrăm cu primăriile locale prin serviciile de asistență socială. Persoanele se pot înscrie pentru vaccinare și prin medicii de familie. Avem medic de familie în fiecare localitate din Suceava. Asistenții sociali din zona rurală a județului pot asigura fiecărei persoane capacitatea de a se înscrie”, afirmase anterior Gabriela Băncilă.

Ea a recunoscut că, la Suceava, nu va exista o persoană care să meargă din casă în casă pentru a informa populația și a strânge date de la cei care nu pot contacta de unii singuri autoritățile.

În Giurgiu, prefectul Aneta Matei spune că va stabili abia pe 14 ianuarie regulile de informare privind campania de vaccinare pentru cei din mediile defavorizate. Asta în condițiile în care etapa a II-a campaniei începe pe 15 ianuarie.

Prefectul susține că în Giurgiu nu există oameni ai străzii, iar dacă se găsesc, de ei se ocupă direcțiile de asistență socială.

La Suceava, autoritățile dau asigurări că și oamenii străzii vor putea fi vaccinați.

L​ucrăm foarte strâns cu direcțiile de asistență socială. Sunt așezăminte unde sunt cazarmate fel de fel de persoane. În scopul vaccinării tuturor beneficiarilor din astfel de localități vor merge unități mobile de vaccinare. La momentul actual sunt 22 de centre de vaccinare și 2 unități mobile, iar dacă sunt necesare mai multe unități mobile vom putea disloca mai multe echipe de vaccinare cu care să mergem pentru vaccinare", spune DSP Suceava.

Pentru preotul Damaschin, însă, autoritățile nu sunt de încredere. El a subliniat că medicii de familie ar trebui să se implice pentru a-i convinge pe cei săraci să se vaccineze, pentru că nimeni nu capătă încredere de la președinte, prim-ministru sau alți oficiali.

Nu îmi plac campaniile pe bani publici. Avem medici de familie care sunt plătiți să își facă treaba, să meargă în comunități și să informeze oamenii. Lumea nu se va vaccina că spune domnul Arafat, domnul Cîțu sau domnul Iohannis. Omul se va vaccina dacă știe medicul de familie să îi explice ce e vaccinul", ne-a spus preotul din Iași.

Lipsa de încredere în autorități este vizibilă și în rândul persoanelor fără adăpost care știu că nu au avut niciodată sprijin de la ele.

„Vor fi reticienți. Cu cât încrederea în instituții este mai scăzută, cu atât deschiderea la propuneri pentru vaccinuri este mai scăzută. Încrederea în instituții pentru cineva din stradă este zero. Nu a venit nimic de la stat – au fost copii în orfelinate, oameni lăsați ani de zile fără sprijin. Ei au primit de la stat doar evacuări din case ocupate ilegal, apoi au fost ridicați și duși la poliție”, ne spune directorul Fundației Parada.

Amenzi și bastoane pe timp de pandemie

Când pandemia a lovit România și toată țara s-a închis timp de două luni în stare de urgență, oamenii străzii nu au avut unde să se izoleze. Astfel, de multe ori au avut loc situații ridicole când oameni fără adăpost au fost amendați pentru că se aflau pe stradă, fără ca nimănui să îi pese că nu aveau un acoperiș deasupra capului.

Au fost numeroase amenzi date care sunt neplătite și care le blochează posibilitatea de a primi ajutoare sociale. Am solicitat o întrevedere cu primarul general Nicușor Dan. Acesta ne-a promis că va sista până în toamnă evacuările din casele pe care populația fără adăpost le ocupă ilegal și prin DGASMB se va furniza un fel de atestat de persoană fără adăpost, care poate fi oferit poliției dacă o persoană este surprinsă în stradă pe timp de carantină. Au primit amenzi și nu s-a dus nimeni în justiție să le conteste”, arată Ionuț Jugureanu.

"Au fost amendați mai mult în prima parte a pandemiei, ulterior poliția și-a mai revizuit din tendința de a da amenzi oamenilor fără adăpost. Lucrurile s-au mai așezat. Nu cred că a făcut cineva ceva să îi ajute cu amenzile", completează Marian Ursan.

Problema amenzilor uriașe acumulate din amenzile date de autoritățile o regăsim și în alte zone ale țării. „​O mamă din Târgu Frumos a venit la mine la biserică cu amenzi de 6.400 de lei pentru nepurtarea măștii. E o femeie săracă, cu soțul în pușcărie pentru o faptă minoră. Ea are trei copii acasă și ia 6.400 de lei în amenzi pentru nepurtarea măștii", arată preotul misionar Dan Damaschin din Iași.

În alte cazuri, polițiștii nu s-au oprit la amenzi și au folosit forța chiar și în momente în care situația nu o impunea.

„​Noi am oferit asistență juridică în mai multe comunități unde au avut loc abuzuri evidente ale autorităților. S-a întâmplat în special în comunității dezavantajate și vulnerabile. Este elocvent cazul Bolintin unde un polițist lovește un om aflat la pământ cu brutalitate. Acel polițist este încă în poliție, deși șeful Poliției a promis că nu va mai fi. Amenzile au fost abuzive, sunt cazuri în care oamenii aveau pe declarație că merg la un supermarket și au mers la altul pentru că nu au găsit produsele dorite și pentru asta au fost amendați”​ deplânge Ciprian Necula incidentele care au avut loc în starea de urgență.

Vor să se vaccineze oamenii invizibili?

Oamenii aflați în situația asta sunt la fel ca restul, nici mai deștepți sau mai proști, nici mai informați sau mai puțin informați. Ne așteptăm să fie oameni care refuză vaccinare, care nu știu ce să facă pentru că nu au destule informații sau oameni care știu despre ce e vorba și vor vrea. Exact ca în populația generală", explică Marian Ursan de la asociația Carusel.

Și în rândul „oamenilor invizibili” sunt multe victime ale teoriilor conspirației, chiar dacă pandemia care a infectat peste 680.000 de persoane și a ucis aproape 17.000 a lovit puternic în aceste comunități.

Unii dintre ei conștientizează riscul acestui virus și indiferent de ce s-a comunicat în jurul lor vor să se vaccineze și să își protejeze copiii și familia. Fiecare dintre noi cunoaște un om care a trecut prin boală, dacă nu chiar un om care a murit. Iar atunci întrebarea lor rămâne doar dacă vor avea acces la vaccin sau nu”, concluzionează Ciprian Necula.

Momentul în care Joe Biden este învestit ca președinte al SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:05 0:00
XS
SM
MD
LG