”Orice virgulă vor muta în legea pensiilor vor avea parte de moțiune de cenzură” a anunțat joi Olguța Vasilescu după Biroul politic al PSD. Ideea răsturnării guvernului în toamnă are priză în PSD, chiar Marcel Ciolacu a amenințat în parlament că guvernul Orban va fi dat jos prin moțiune de cenzură. Decizia pe care urmează să o ia liberalii nu este simplă, iar discuțiile în partid sunt aprinse.
La 1 septembrie ar trebui să intre în vigoare majorarea cu 40% a pensiilor, ceea ce, potrivit ministrului finanțelor, are un impact bugetar în acest an de 10 miliarde lei și de 30 miliarde în 2021. ”Sunt bani care nu există și trebuie împrumutați”, a spus Florin Cîțu. Aceștia nu existau nici înainte de pandemia de coronavirus, iar asupra lipsei de sustenabilitate a majorării pensiilor cu un procent atât de mare au atras atenția toți economiștii, Comisia Europeană, FMI, Banca Națională și Consiliul Fiscal. Avertismentele acestora nu au impresionat însă PSD, care a promovat legea pe care acum o folosește pentru a șantaja guvernul liberal.
La scurt timp după ce a preluat guvernarea, ministrul Florin Cîțu a anunțat că deficitul bugetar pe anul 2019 va fi de 4,6% din PIB, mai mare decât cel estimat de PSD, iar în februarie datoria publică ajunsese la 75 miliarde lei. În Raportul de țară al Comisiei Europene se arăta că deficitul se va adânci în 2020 ca urmare a ”implementării noii legi a pensiilor”. În aprilie, în plină criză de coronavirus, președintele Iohannis și ministrul de finanțe atrăgeau atenția că deficitul va fi mai mare decât cel estimat și că el trebuie finanțat. Iar în mai, Comisia Europeană avertiza că PIB-ul României va cădea cu 6 procente.
Guvernul Orban, între ciocan și nicovală
Contextul economic pune cabinetul liberal într-o situație aproape imposibilă:
- dacă mărește pensiile cu 40% agravează și mai mult criza economică declanșată de pandemie, mai ales că nu e clar dacă la toamnă-iarnă nu va urma un al doilea val,
- dacă nu va mări pensiile sau le va mări cu un procent mai mic, riscă moțiunea de cenzură a PSD și nemulțumirea unei părți a electoratului în an electoral.
Eu am spus foarte clar: pensiile vor crește de la 1 septembrie și este de apreciat că putem face asta în contextul actual.Florin Cîțu
Decizia este dificilă, motiv pentru care la nivel guvernamental se dau mesaje contradictorii. Joi, de exemplu, ministrul Florin Cîțu a vorbit pentru prima dată public de posibilitatea unei măriri a pensiilor de la 1 septembrie cu doar 10%, scenariu pe care îl va Guvernului. ”Este un scenariu pe care îl iau în calcul, dar în contextul tuturor cheltuielilor, am luat în calcul impactul și riscurile aferente”, a declarat Florin Cîțu.
A fost însă contrazis de premierul Ludovic Orban, care a spus că este ”prematură orice declarație pe tema pensiilor”, iar decizia se va lua după ce va veni ”raportul la șase luni privind starea economiei, raportul Comisiei de Prognoză, cât și rapoartele Comisiei Europene”.
PNL, scindat între două curente
Surse din PNL spun pentru Europa liberă că declarația lui Florin Cîțu a fost mai mult un test pentru a vedea reacția PSD și a opiniei publice, dar că în partid discuțiile sunt destul de aprinse. Există o tabără care spune că orice mărire sub 40% va duce la pierderea alegerilor și, destul de probabil, chiar la a guvernării- o moțiune de cenzură având șanse reale să treacă. De cealaltă parte, ministrul Cîțu, sprijinit de alți lideri liberali, susține că deficitul și economia vor fi aruncate în aer și că mărirea pensiilor nu ar trebui să depășească 20%. Cu toate acestea, și ei sunt conștienți că decizia finală va fi una politică.
Președintele Iohannis, care s-a erijat în jucător în perioada pandemiei, ținând sub control guvernul, ar înclina, din sursele noaste, spre o cale de mijloc: o mărire consistentă, undeva între 25 și 30%, pe care ar urma să o explice electoratului el. Iohannis ar putea chiar să se implice în negocierile pentru destructurarea majorității PSD-ALDE- ProRomânia la moțiunea de cenzură.
O situație cu totul specială este relația cu UDMR, deteriorată după declarația președintelui referitoare la Ardeal și atacurile la adresa Uniunii. Sursele Europei libere spun că Iohannis ar fi dispus la o reconciliere cu Kelemen Hunor, fiind conștient că un vot ( sau chiar o abținere) a UDMR la moțiunea de cenzură, vor înclina sorții.
Socotelile și mizele PSD
Pentru PSD calculul e simplu: presiunea pentru mărirea cu 40% a pensiilor are rolul de a ține captiv propriul electorat, format preponderent din oameni vârstnici, săraci și din mediul rural. Tema pensiilor este una cu priză la acest electorat, iar primarii o vor putea folosi cu succes în campanie.
În al doilea rând, PSD are un interes major să răstoarne guvernul Orban în toamnă. Potrivit unor surse din PSD, momentul moțiunii va fi ales în funcție de data la care vor fi stabilite alegerile locale- PNL le-ar vrea la finalul lui septembrie, iar PSD în decembrie, dar totul va depinde de decizia Curții Constituționale.
Dacă guvernul liberal al cădea înaintea alegerilor, ar rămâne un guvern cu puteri limitate, ceea ce ar crea mari probleme în mobilizarea activului de partid în campanie. În plus, va urma o perioadă de mare instabilitate politică, dezbaterea urmând să se concentreze pe formarea unui nou guvern și mai puțin pe problemele administrației locale, ceea ce ar putea avantaja PSD.
”Scopul nostru este să erodăm cât mai mult PNL, care, oricum, e într-o situație dificilă din cauza coronavirusului și a crizei economie, de asta am și depus moțiunile simple, de asta vrem să depunem moțiune de cenzură. Dacă guvernul pică, activul de partid va fi demobilizat pentru că nu le va mai oferi nimeni nimic”, ne-a declarat o sursă din PSD.
Deocamdată în PSD nu s-a luat o decizie, asta și pentru că au reînceput luptele interne în vederea Congresului unde se va alege președintele. Gruparea din jurul lui Marcel Ciolacu, spun sursele noastre, este adepta moțiunii de cenzură, tocmai pentru a demonstra că acesta este un lider activ și de forță, nu ”moale”, cum îl taxează adversarii săi din PSD.
Facebook Forum