Linkuri accesibilitate

Pro și contra reducerii plafonului de impozitare pentru IMM-uri


Guvernul renunță pentru moment la scăderea pragului de impozitare de 1% pentru firmele cu cifră de afaceri de cel mult 1 milion de euro.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că guvernul ar putea renunța la scăderea, de la începutul anului viitor, a pragului de impozitare de 1% din cifra de afaceri de la 1 milion de euro la 500 de mii pentru IMM-uri. Măsura nu era văzută cu ochi buni de specialiști.

Modificarea ar fi urmat să intre în vigoare la începutul anului viitor, ceea ce însemna că se aplica retroactiv, în condițiile în care Codul Fiscal prevede un termen de șase luni până la care se pot introduce modificări fiscale.

Din informațiile Europei Libere, nu s-a renunțat complet la idee, ci doar a fost amânat momentul punerii ei în aplicare. Oricum, opiniile specialiștilor în privinta reducerii plafonului de impozitare erau împărțite.

Consecința acestei modificări ar fi că firmele cu cifra de afaceri peste 500.000 de euro vor plăti un impozit de 16% din profit în loc de 1% din cifra de afaceri.

Nota de fundamentare a ordonanței de urgență invocă drept motiv prevederile Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), doar că PNRR are ca țintă primul trimestru din anul 2023 și nu cel din 2021 și prevede scăderea graduală a pragului, fără să impună o anumită limită.

PSD ar fi vrut scăderea pragului la 100.000 de euro

Reducerea acestui plafon ar fi însemnat însă o schimbare a fiscalității, ceea ce guvernul Ciucă a promis că nu va face în următorul an. Liberalii au insistat pentru renunțarea la această măsură, deși PSD ar fi dorit o scădere chiar mai drastică a plafonului, până la 100.000 de euro, după cum a admis Rareș Bogdan.

„Mă bucur că am stabilit un prag care să nu fie de 100.000 de euro, cum era propunerea iniţială, ci am reuşit să îl ducem la 500.000 de euro, în ceea ce înseamnă cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, în România existând peste 420.000, din totalul de 700.000 de societăţi comerciale, care sunt microîntreprinderi şi care plătesc impozit pe cifra de afaceri. Considerăm că trebuie să sprijinim în continuare pe aceştia, chiar dacă pragul scade un pic, dar era prea mult să scadă la 100.000 de euro” , a spus prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, citat de agenția News.ro.

Ministrul de Finanțe Adrian Câciu este așteptat să vină cu o evaluare - cât creşte încasarea la buget dacă se scade acest prag la 500.000 de euro

Ar fi fost sau nu dezavantajate IMM-urile

Analistul economic Aurelian Dochia spune pentru Europa Liberă că este greu de estimat cum ar afecta IMM-urile o astfel de măsură. „Pentru cele care au profituri, care sunt destul de puține, ar putea să crească gradul de impozitare, dar foarte multe care sunt pe pierdere nu vor mai plăti impozit în noile condiții pentru că nu vor avea profit”.

Consiliul Național pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) susține că statul ar încasa în plus de la microîntreprinderi 4,8 miliarde de lei. Dar, atrage Consiliul atenția, obținerea unui impozit pe profit va fi incertă. Tot mai multe firme vor înregistra pierderi în condițiile actuale ale creșterilor de prețuri la energie, materie primă, materiale de construcții.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, susține pentru Europa Liberă că statul oricum nu va colecta suplimentar taxe și impozite. „Această diferență între 500 de mii și 1 milion de euro va fi splituită (n.r. împărțită) între diverse companii, întreprinzătorul va mai face o companie ca să rămână sub acel prag de impozitare”.

Dar ceea ce deranjează foarte tare întreprinzătorii este lipsa de predictibilitate, spune el.

„Prin actuala impozitare aveai o predictibilitate și o stabilitate, știai că plătești o sumă fixă pe cifra de afaceri, știai că nu vine ANAF-ul în control să caute tot felul de chichițe. Semnalul nu e bun, mai sunt două săptămâni până la sfârșitul anului”, spune Florin Jianu.

Pe de altă parte, pe actualele prevederi ale legii, IMM-urile aveau posibilitatea să aleagă - dacă erau pe pierdere puteau să opteze pentru impozitul pe profit, și atunci nu plăteau nimic, în loc de cel pe cifra de afaceri. Ceea ce există în legislație este o optimizare, compania alege, spune pentru Europa Liberă, Ionuț Dumitru, economist - șef la Raiffeisen Bank, fost președinte al Consiliului Fiscal. Opinia lui este că plafonul trebuia scăzut și mai mult.

Ionuț Dumitru.
Ionuț Dumitru.

„E o măsură justificată și cred că trebuia scăzut chiar mai mult, 100- 200.000 de euro era suficient. La 1 milion de euro, evident că peste 90 % dintre companii sunt în plafonul acesta. E anormal să ai atâtea microîntreprinderi cărora să le dai posibilitatea să oprimizeze fiscal, pentru că de fapt asta fac, aleg între a plăti impozit pe profit și impozit pe cifra de afaceri. Și evident că vor alege unde plătesc mai puțin. Probabil că marea majoritate plăteau mai puțin pe cifra de afaceri. Trebuie colectate totuși și taxe și impozite”.

În microîntreprinderi se maschează și foarte multe venituri salariale, care în mod normal ar trebui să fie taxate ca salarii, susține Ionuț Dumitru, care adaugă că plafonul de 1 milion de euro este „aberant”.

„Nu există nicăieri în lume un astfel de regim, nicăieri, care să se aplice la nouăzeci și ceva la sută din companii. Mai sunt țări unde pentru companiile mici, într-adevăr, există un sistem simplificat de genul acesta, pe cifra de afaceri, dar pentru puține și cu criterii foarte clare”.

Foamea de bani la un buget în mare suferință

Principalul motiv al acestei măsuri este nevoia de a aduce bani suplimentari la buget. Și este așa din cauza colectării foarte slabe a taxelor și impozitelor, dar și a cheltuielilor care depășesc încasările. Statul român reușește să încaseze din taxe și impozite doar 27% din PIB, în timp ce media europeană este de 40% din PIB. O diferență uriașă care se reflectă în lipsa investițiilor.

Anul acesta, deficitul bugetar este de 8% pe standardele europene și de 7,1% pe cele naționale, iar România este singura țară din Europa în procedură de deficit excesiv. Deci, în mod evident statul cheltuiește mai mult decât încasează și ca să acopere diferența se împrumută.

„Adică e ca și cum ai încasa 100 de lei și cheltui 130. E foarte grav. Suntem obligați să schimbăm această filosofie bugetară. Explicația e foarte simplă: cei 30 de lei la fiecare 100 încasați nu mai ai de unde să-i mai iei, pentru că datoria publică a crescut foarte mult în ultimii ani, de la 12% în 2007 suntem astăzi la 50%. Iar banii aceștia nu prea știm pe ce s-au dus în afară de cheltuieli curente”, spune Ionuț Dumitru.

Banii cheltuiți peste încasări provin din împrumuturi pe piața interbancară. Doar anul acesta Ministerul Finanțelor s-a împrumutat cu 135 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 11- 12 miliarde lunar. În plus, dobânzile la datoria publică publică sunt o componentă a cheltuielilor publice.

Suntem într-un cerc vicios al îndatorării, atrage atenția Ionuț Dumitru.

„Noi ne pretindem a fi de dreapta pe partea de venituri bugetare, în timp ce pe cheltuieli avem pretenția să fim de stânga. Este extrem de periculos, iese cum nu se poate mai prost pentru că intrăm într-un cerc vicios al îndatorării”.

Facebook Forum

Președintele SUA, Joe Biden, despre asaltul de la Capitoliu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG