Refugiaţii ucraineni au contribuit la o creştere record a populaţiei Germaniei
Refugiaţii care sosesc din Ucraina au contribuit la creşterea populaţiei Germaniei până la cel mai înalt nivel al său înregistrat vreodată, a anunţat Oficiul Federal de Statistică, potrivit căruia 84 de milioane de oameni locuiesc acum în cea mai populată ţară a Uniunii Europene (UE), după cum informează Reuters.
Germania are una dintre cele mai scăzute rate de fertilitate din lume şi, potrivit unor estimări, cea mai îmbătrânită populaţie, însă sistemul său de sănătate, cererea de mână de lucru şi o politică relativ deschisă privind imigraţia au făcut din Germania o destinaţie atractivă pentru migranţi, încă înainte ca Uniunea Europeană (UE) să-şi deschidă porţile pentru ucrainenii care fug din ţara lor după declanşarea invaziei ruse, pe 24 februarie.
Într-un raport dat publicităţii marţi, Oficiul Federal de Statistică informează că populaţia Germaniei a crescut cu 1%, cu 843.000 de oameni, în prima jumătate a lui 2022. De-a lungul întregului an 2021, populaţia Germaniei a crescut cu numai 0,1%. În aceeaşi perioadă, Germania a înregistrat o imigraţie netă de 750.000 de oameni din Ucraina.
Uniunea Europeană, despre incidentele de la Nord Stream 1 și 2 : Orice sabotaj va primi un răspuns solid
Uniunea Europeană arată într-o declarație de presă că este „profund îngrijorată de deteriorarea conductelor Nord Stream 1 și 2 care a dus la scurgeri în apele internaționale ale Mării Baltice”.
„Preocupările de siguranță și de mediu sunt de cea mai mare prioritate. Aceste incidente nu sunt o coincidență și ne afectează pe toți”
Toate informațiile disponibile indică că aceste scurgeri sunt rezultatul unui act deliberat. Vom sprijini orice investigație menită să aducă claritate deplină cu privire la ceea ce s-a întâmplat și de ce și vom lua măsuri suplimentare pentru a ne spori rezistența în securitatea energetică.”
Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene este cu totul inacceptabilă și va primi un răspuns solid și unit”, se arată în declarație.
Olaf Scholz: „Nu vom accepta rezultatele acestor simulacre de referendumuri”
Poziţia Berlinului cu privire la teritoriile ucrainene ocupate unde Rusia a organizat referendumuri pe parcursul ultimelor zile nu se va modifica, susţine cancelarul german Olaf Scholz, transmite miercuri DPA.
„Nu vom accepta rezultatele acestor simulacre de referendumuri, iar sprijinul nostru pentru Ucraina nu va fi diminuat'', a declarat Scholz pentru ediţia de miercuri a publicaţiei Neue Osnabrücker Zeitung.
Moscova a organizat referendumuri în patru regiuni ucrainene pe care le-a ocupat - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - pentru a justifica foarte probabila lor anexare de către Federaţia Rusă.
Referitor la chestiunea controversată a livrărilor de arme către Kiev, şeful executivului german a reafirmat că Ucraina va primi tancuri de concepţie sovietică şi vehicule de luptă de la ţări NATO ale căror stocuri vor fi ulterior refăcute gradual de către Germania şi alte ţări cu echipament militar occidental.
„Germania sprijină Ucraina cât de bine poate şi în acelaşi timp face tot posibilul pentru a preveni un conflict direct între NATO şi Rusia'', a spus cancelarul german. El a adăugat că acest lucru reflectă dorinţa majorităţii cetăţenilor germani.
Invazia rusă din Ucraina a constituit un moment de cotitură pentru politica germană în domeniul apărării, antrenând crearea unui fond special de aproximativ 100 de miliarde de euro, de la bugetul federal, pentru investiţii şi proiecte de înarmare.
În luna februarie, cancelarul Germaniei a anunţat o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare, precizând că acestea vor depăşi pragul de 2% din PIB stabilit ca angajament de statele membre NATO, în contextul în care conflictul din Ucraina a forţat Berlinul să-şi regândească politica externă şi de securitate.
Aproximativ 66.000 de cetățeni au intrat în UE în ultima săptămână
Cetăţenii ruşi care au intrat în ultima săptămână pe teritoriul Uniunii Europene (UE) au fost cu 30% mai numeroşi decât săptămâna precedentă, a anunţat marţi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (Frontex), cu sediul la Varşovia, informează AFP, citată de Agerpres.
„Circa 66.000 de cetăţeni ruşi au intrat în UE în cursul săptămânii trecute (19-25 septembrie), o creştere de 30% în raport cu săptămâna precedentă”, anunţă Frontex într-un comunicat.
Majoritatea cetăţenilor ruşi au intrat în UE pe la punctele de trecere finlandeze şi estoniene.
„În timpul ultimelor patru zile, 30.000 de cetăţeni ruşi au sosit în Finlanda”, precizează Frontex, înscriind aceste date în contextul mobilizării decretate de Kremlin.
Majoritatea cetăţenilor ruşi care au intrat pe teritoriul UE sunt titularii unui permis de şedere sau ai unei vize valabile în ţările membre ale UE sau în spaţiul Schengen, iar alţii au dublă cetăţenie.
