Linkuri accesibilitate

Artileria rusă înaintează la Bahmut. Aliații NATO încă analizează câte arme să mai ofere Ucrainei


Forțele ruse au bombardat marți orașele ucrainene aflate de-a lungul frontului din regiunea Donețk, în debutul unei noi ofensive, la un an de la invazia rusească în Ucraina, în timp ce aliații occidentali încă analizează la Bruxelles câte noi arme vor trimite la Kiev.

Bakhmut, un oraș din provincia Donețk și o țintă principală pentru armata invadatoare a președintelui rus Vladimir Putin, se afla într-o poziție precară.

„Nu există niciun metru pătrat în Bahmut care să fie în siguranță sau care să nu fie în raza de acțiune a focului inamic sau a dronelor”, a declarat guvernatorul regional Pavlo Kîrîlenko pentru postul național de televiziune al Ucrainei.

El a spus că artileria rusă lovește ținte de-a lungul liniei frontului în Donețk, centrul industrial al Ucrainei și un obiectiv major pentru ruși.

Odată cu apropierea de aniversarea unui an de la invazia rusească în Ucraina, care a avut loc pe 24 februarie, Kremlinul intensifică operațiunile în tot sudul și estul Ucrainei, iar o ofensivă și mai mare este anticipată că va avea loc în jurul datei invaziei.

Înainte de o întâlnire a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că țările occidentale trebuie să sporească aprovizionarea cu muniții la Kiev.

„Nu vedem niciun semn că președintele Putin se pregătește pentru pace. Ceea ce vedem este opusul, el se pregătește pentru mai mult război, pentru noi ofensive și noi atacuri", a spus el reporterilor, citat de Reuters.

NATO intenționează să își mărească obiectivele pentru stocurile de muniție și se așteaptă ca problema posibilei livrări de aeronave către Ucraina să fie discutată la întâlnirea de două zile a miniștrilor Apărării NATO, de la Bruxelles, a spus Stoltenberg.

El a spus că, de fapt, ofensiva rusească a început deja.

Președintele Vladimir Putin trimite „alte mii și mii de soldați”, acceptând „o rată foarte mare de victime” și suportă „pierderi mari”, dar pune presiune pe ucraineni, a spus Stoltenberg.

„Ceea ce îi lipsește Rusiei în ceea ce privește calitatea, încearcă să compenseze cantitativ”, spune Stoltenberg, ceea ce arată cât de important este ca Occidentul să furnizeze cât mai repede Ucrainei mai multe arme.

Cu cât Kievul primește mai repede arme, muniție și piese de schimb, combustibil, cu atât mai multe vieți pot fi salvate, a spus el.

Ucraina a făcut, de asemenea, apel către Occident să-i trimită avioane de luptă.

Armata ucraineană a declarat marți că forțele sale au respins atacurile în cinci așezări din Lugansk și șase din Donețk, inclusiv în jurul Bahmut, în ultimele 24 de ore.

Ei au respins, de asemenea, un atac asupra unui oraș din regiunea Harcov, care se învecinează cu Rusia în nord-estul Ucrainei, se arată în comunicatul citat de Reuters.

Marea Britanie a declarat marți că mercenarii din grupul Wagner, care au condus asaltul rusesc asupra lui Bahmut, au dobândit mici victorii la periferia nordică în ultimele trei zile, dar un avans către sud pare să fi făcut prea puține progrese.

Un centru regional de transport rutier și feroviar și logistică din Bahmut a fost luni bombardat și mai multe cartiere sunt în ruină.

Doar circa 5.000 de civili au mai mai rămas în oraș dintr-o populație de aproximativ 70.000 cât avea orașul înainte de invazie, a spus guvernatorul Kîrîlenko. Trupele au poziții fortificate în așteptarea luptei de stradă.

Autorităţile speră să reducă la minimum numărul locuitorilor și să evacueze răniţii, a spus el.

Captura lui Bahmutului ar oferi Rusiei o piatră de temelie pentru a avansa în două orașe mai mari din Donețk - Kramatorsk și Sloviansk - și ar da un nou impuls Moscovei după luni de eșecuri.

Șeful interimar al administrației instalate de Rusia la Donețk, Denis Pușilin, a declarat că forțele rusești înregistrează progrese.

Vreți să citiți mai multe știri și articole de acest tip? Abonați-vă AICI la newsletter-ul Europa Liberă, „3 minute”.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG