Doi jurnaliştii ruşi au umplut un site pro-Kremlin cu articole împotriva războiului
Doi jurnaliști ruși care lucrează pentru un site popular pro-Kremlin l-au umplut luni dimineață cu articole împotriva războiului, într-un act rar de disidență, în timp ce țara sărbătorește victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste, scrie The Guardian.
Articolele de pe Lenta.ru l-au numit pe președintele Vladimir Putin un „dictator paranoic jalnic” și l-au acuzat că a purtat „cel mai sângeros război al secolului XXI”.
„Trebuia să o facem astăzi. Am vrut să reamintim tuturor pentru ce au luptat cu adevărat bunicii noștri în această frumoasă Zi a Victoriei – pentru pace”, a declarat Egor Poliakov, în vârstă de 30 de ani, unul dintre cei doi jurnaliști.
În timpul discursului său anual în fața a 11.000 de soldați la Kremlin, luni dimineață, Putin a căutat să-și justifice invadarea Ucrainei, legând luptele actuale de victoria sovietică în cel de-al doilea război mondial.
„Nu despre asta este vorba de Ziua Victoriei”, a spus Poliakov pentru The Guardian, într-un interviu.
„Oameni obișnuiți mor, femei și copii pașnici mor în Ucraina. Având în vedere retorica pe care am văzut-o, acest lucru nu se va opri. Nu mai puteam accepta asta. Acesta a fost singurul lucru corect pe care l-am putut face.”
Poliakov, care lucrează ca reporter specializat în afaceri la Lenta, a declarat că el și colega sa, Alexandra Miroșnikova, au publicat peste 40 de articole critice la adresa Kremlinului și a acțiunilor acestuia în Ucraina.
Articolele au fost eliminate de atunci, dar pot fi accesate printr-un instrument de arhivă web.
Lenta, unul dintre cele mai mari site-uri din țară, cu peste 200 de milioane de vizitatori lunar, a făcut parte din neobosita mașinărie de propagandă folosită pentru a justifica invadarea Ucrainei de către Rusia.
Lenta este deținută de Rambler, un grup media care a fost cumpărat în 2020 de Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, care este deținută de stat și este sancționată din SUA și Marea Britanie.
Titlurile articolelor scrise și publicate de Poliakov și Miroșnikova luni dimineața sună astfel:
- „Vladimir Putin a mințit despre planurile Rusiei în Ucraina”,
- „Armata rusă s-a dovedit a fi o armată de hoți și jefuitori” și
- „Rusia abandonează cadavrele sale. trupe în Ucraina.”
Poliakov a spus că fiecare articol provine din „informații disponibile online”, pe care a spus că de obicei nu i se permite să le folosească, având în vedere „poziția editorială” a publicației și regulile stricte de cenzură care fac din relatarea independentă act penal în virtutea noii legi care incriminează relatările despre războiul din Ucraina altfel decât ca despre o „operațiune specială” de „denazificare”.
Poliakov și Miroșkina au publicat, de asemenea, o scrisoare deschisă pe site prin care îndemna cititorii să nu le fie teamă și să reacționeaze.
„Nu-ți fie teamă! Să nu taci! Ripostează! Nu ești singur, suntem mulți! Viitorul este al nostru!”
Este primul act major de protest văzut în mass-media de stat rusă de când Marina Ovsiannikova, redactor la Canalul 1, a intrat în platoul știrilor de noapte, la mijlocul lunii martie, strigând: „Opriți războiul. Nu războiului.”
Referindu-se la legile recente introduse de Rusia, menite să înăbușe disidența împotriva războiului, Poliakov a spus că este „îngrijorat” pentru siguranța lui.
Rusia a adoptat o serie de legi care fac din răspândirea de așa-zise „informații false” despre armata rusă o infracțiune pedepsită cu amenzi sau închisoare de până la 15 ani.
Autoritățile ruse au acuzat deja 46 de persoane în temeiul unor astfel de legi, 14 dintre ele fiind acum în spatele gratiilor.
„Desigur că îmi este frică”, a spus Poliakov. „Nu îmi este rușine să recunosc asta. Dar știam ce fac, care ar putea fi consecințele.”
Pentagonul despre declarațiile lui Putin de Ziua Victoriei: aceleași minciuni și neadevăruri
Departamentul Apărării al SUA a contestat luni declarațiile președintelui rus Vladimir Putin făcute la Ziua Victoriei despre conflictul din Ucraina drept „minciuni... neadevăruri”.
Într-o ședință de informare la Pentagon de la periferia Washingtonului, purtătorul de cuvânt John Kirby a cerut Congresului SUA să adopte o legislație care să autorizeze pachetul de 33 de miliarde de dolari de ajutor militar și economic acordat Ucrainei, pentru a putea să transmită Ucrainei, în flux neîntrerupt,arme și după sfârșitul acestei luni, pentru a sprijini rezistența Ucrainei la invazia rusă.
„Îndemnăm Congresul să adauge rapid... pentru a menține fluxul”, a spus Kirby.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a refuzat să descrie starea actuală a luptei dintre Ucraina și Rusia în regiunea de est Donbas drept „un impas”, după cum a fost întrebat de un reporter.
„Nu l-am numi un impas în sensul clasic”, a spus el, remarcând că oamenii asociază de obicei expresia cu războiul de tranșee din Primul Război Mondial și lupta fără nicio schimbare teritorială.
„Nu vedem că rușii fac multe progrese și credem că sunt în urmă propriului program și nu obțin prea multe câștiguri geografice”, a adăugat el.
Kirby a spus că discursul încărcat de nemulțumiri al lui Putin de la începutul zilei, care marchează înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost marcat de „aceleași minciuni, sincer, neadevăruri, în ceea ce privește retorica sa pe care am auzit-o de la începutul războiului, de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.”
Kirby a spus că Putin a spus că războiul este o „acțiune justificată”. Dar, tocmai, că „nu este”, a spus Kirby. Și că războiul a fost provocat de o Ucraina amenințătoare. „Nu”, a adăugat el. Cât privește afirmația lui Putin că a fost o acțiune militară oportună a Rusiei, de „deznazificare” a Ucrainei, el a întrebat: „Știi cine e în Ucraina? Ucraineni, nu naziști. Ceea ce ar fi trebuit să auzim este cum va pune capăt acestui război și va scoate forțele din Ucraina, o națiune suverană”, a spus Kirby.
Guterres: impactul războiului Rusiei în Ucraina vecină „este profund și de amploare”.
Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a declarat luni, în timpul unei vizite oficiale în Moldova, care nu este membru NATO, că consecințele escaladării războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „înspăimântătoare”, transmite Associated Press.
Guterres, care a sosit luni în capitala Moldovei, Chișinău, a declarat, într-o conferință de presă comună cu premierul Natalia Gavriliță, că impactul războiului Rusiei în Ucraina vecină „este profund și de amploare”.
Vizita șefului ONU în Moldova , una dintre cele mai sărace țări ale Europei, care are o populație de aproximativ 2,6 milioane de oameni, urmează unei serii de incidente neliniştitoare care au zguduit regiunea separatistă prorusă a Moldovei, Transnistria , care i-a pus pe oficialii de la Chișinău în stare de alertă.
La sfârșitul lunii aprilie, trei bărbați au lansat grenade la biroul de securitate de stat al regiunii, iar două antene mari de transmisie au fost doborâte o zi mai târziu.
Vineri, poliția din Transnistria a declarat că dispozitive explozive au fost aruncate dintr-o dronă, lăsând cratere de un metru adâncime în apropierea unui sat.
„Sunt profund îngrijorat de continuarea și posibila răspândire a războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina”, a spus Guterres.
Suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova „nu trebuie să fie amenințată sau subminatî”, a adăugat el.
Transnistria, o mică fâșie de pământ cu o populație de aproximativ 470.000 de locuitori, se află sub controlul autorităților separatiste încă de la războiul din 1992 cu Moldova.
Rusia are aproximativ 1.500 de soldați în regiunea separatistă, aparent ca forțe de menținere a păcii. În incidente nu au fost înregistrate victime.
Von der Leyen: Comisia vrea să-și dea avizul în iunie pentru aderarea Ucrainei la UE. Macron: Poate dura chiar zeci de ani
Președintele Franței, Emmanuel Macron, spune despre candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană că „va dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”.
„Ucraina, prin lupta și curajul ei, este deja un membru sincer al Europei noastre, al familiei noastre, al uniunii noastre. Chiar dacă i-am acorda statutul de candidat mâine, știm cu toții perfect că procesul pentru a-i permite aderarea ar dura într-adevăr câțiva ani, probabil câteva decenii”, a declarat Macron în cadrul Parlamentului European de la Strasbourg.
În loc să reducă standardele stricte pentru a le permite țărilor să se alăture mai repede, el a sugerat crearea unei „comunități europene paralele” pentru țările care aspiră să se alăture blocului sau, într-o referire evidentă la Marea Britanie, pentru țările care au părăsit uniunea.
Această „comunitate politică europeană” ar fi deschisă națiunilor europene democratice care aderă la „valorile fundamentale europene” în domenii precum cooperarea politică, securitatea, cooperarea în energie, transport, investiții în infrastructură sau circulație a oamenilor.
Comisia Europeană vrea să dea luna viitoare avizul privind aderarea la UE a Ucrainei
Comentariile sale au venit după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că cel mai înalt organism al UE își va da avizul inițial cu privire la candidatura Ucrainei la aderare luna viitoare.
Comisia Europeană vrea să dea luna viitoare avizul privind aderarea la UE a Ucrainei, a declarat luni președintele acesteia, Ursula von der Leyen.
Von der Leyen, care s-a angajat să încerce să accelereze cererea Ucrainei de a deveni membru al UE, a scris pe Twitter că a vorbit cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski pentru a discuta despre „calea europeană” a țării sale.
Ea a adăugat că „așteaptă cu nerăbdare să primească răspunsurile la chestionarul de aderare la UE”.
Între timp, șeful Comisiei Europene se îndreaptă spre Ungaria pentru a se întâlni cu prim-ministrul său, Viktor Orbán, pentru a discuta probleme legate de cel de-al șaselea pachet de sancțiuni UE propus, care ar include interzicerea importurilor de petrol rusesc în UE
Sesiune specială ONU despre încălcarea drepturilor omului în Ucraina de către Rusia
Consiliul ONU pentru drepturile omului al ONU va organiza joi o sesiune specială consacrată încălcării drepturilor omului din Rusia în timpul războiului său din Ucraina, a declarat un oficial ONU.
Peste 50 de țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Turcia și SUA, au susținut o solicitare a Ucrainei și au cerut o reuniune extraordinară a organului suprem al ONU pentru drepturile omului pentru a examina „deteriorarea situației drepturilor omului în Ucraina ca urmare a agresiunii ruse”.
Întâlnirea ar putea include o rezoluție prin care nou-formata Comisie de anchetă asupra războiului ar trebui să furnizeze un raport detaliat consiliului la sfârșitul acestui an.
„Situația actuală necesită atenția urgentă a consiliului, având în vedere rapoartele recente de crime de război și încălcări pe scară largă în orașul Bucea și alte zone eliberate ale țării și rapoartele despre victimele în masă în orașul Mariupol.
Facebook Forum