Parlamentului European o recunoaște pe Svetlana Țihanovskaia drept președinte-ales al Belarusului și lider interimar până la organizarea unor noi alegeri prezidențiale, iar scrutinul din 9 august este declarat invalid de ca urmare a „organizării cu încălcarea flagrantă a standardelor internaționale recunoscute".
Prevederile sunt menționate într-o rezoluție a Parlamentului European, la redactarea căreia a contribuit și europarlamentarul român Eugen Tomac (PPE).
Rezoluția a fost adoptată în Parlamentul European cu 574 de voturi pentru, 37 împotrivă și 82 de abțineri.
Parlamentul European solicită Federației Ruse să oprească orice intervenție în Belarus, fie directă sau indirectă, și să respecte dorința democratică a poporului din Belarus.
„Aleksandr Lukașenko nu are niciun mandat politic sau moral de a intra în relații contractuale viitoare în numele Belarusului, inclusiv cu autoritățile ruse, care ar putea afecta suveranitatea Belarusului", se arată în rezoluția Parlamentului European.
Rezoluția dezbătută de legislativul european subliniază că Aleksandr Lukașenko nu mai este recunoscut la nivel european drept președinte al Belarusului odată cu expirarea celui de-al cincilea mandat. În schimb, consiliul de coordonare al opoziției este recunoscut drept organul legitim de reprezentare al cetățenilor care cer schimbare democratică în Belarus.
Uniunea Europeană solicită organizarea rapidă de noi alegeri prezidențiale care să se desfășoare sub supravegherea internațională a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și a Biroului Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența observatorilor internaționali.
Rezoluția menționează că alegerile din 9 august au fost marcate de o campanie în care președintele în funcție a fost favorizat prin folosirea manipulării pe scară largă și a interferențelor în procesul electoral, ceilalți candidați au fost supuși intimidărilor și represiunilor atât asupra lor cât și a familiilor sau susținătorilor, au fost făcute arestări multiple și au fost făcute încercări pentru cenzurarea jurnaliștilor independenți și a bloggerilor.
Scrutinul din 9 august a fost marcat de „nereguli constante, intimidări și dese îngrădiri ale dreptului de vot, falsificarea documentelor de la secții de votare și falsificare pe scară largă a rezultatelor votului".
Deși Comitetul Electoral Central l-a declarat pe Aleksandr Lukașenko câștigător cu circa 80%, moțiunea subliniază că există informații credibile că Svetlana Țihanovkaia a fost cea aleasă de popor.
O parte importantă a moțiunii este dedicată protestelor ce au izbucnit ca urmare a anunțării rezultatelor și represiunii brutale cu care au răspuns autoritățile belaruse.
Uniunea Europeană arată că forțele de ordine au răspuns cu o forță disproporționată la manifestații pașnice, iar aproape 10.000 de persoane au fost reținute și circa o mie au avut nevoie de spitalizare. Autoritățile belaruse sunt acuzate că au răspuns cu „tortură, violuri, răpiri, iar mai multe persoane care au dispărut au fost găsite moarte".
Rezoluția condamnă intimidările și forța disproporțională folosite împotriva protestatarilor pașnici și a membrilor consiliului de coordonare al opoziției și solicită eliberarea de îndată a tuturor celor reținuți arbitrar înainte și după alegerile din 9 august.
Rezoluția „sprijină cu fermitate sancțiunile UE împotriva celor responsabili pentru violență, represiune și falsificarea alegerilor din Belarus, inclusiv Aleksandr Lukașenko".
Mai mult, prin moțiune se cere pregătirea unei revizuiri ample a politicii UE privind Belarusul și sprijinirea prin intermediul conferințelor pentru strângere de fonduri sau prin instituții internaționale a opoziției democratice și a eforturilor de reformă.
Parlamentul European mai solicită prin această rezoluție ca negocierile pentru parteneriatul UE-Belarus să fie suspendate până la organizarea de noi alegeri libere, cât și suspendarea fondurile din programul UE pentru asistență financiară.
În schimb, este încurajată sprijinirea directă a organizațiilor neguvernamentale independente, a societății civile, a activiștilor pentru drepturile omului, a reprezentanților presei și a jurnaliștilor independenți, precum și crearea de oportunități ca tinerii să studieze în statele membre UE.
