Cel mai ușor mesaj politic se construiește prin exploatarea emoțiilor negative, iar frica este butonul emoțional pe care partidele din România apasă cel mai des în campaniile electorale, după cum explică Ema Prisca, profesoară de comunicare și strategii de brand la ESADE Business School din Barcelona.
Nici în această campanie electorală, partidele politice nu fac excepție, iar majoritatea formațiunilor mari se concentrează pe exploatarea fricii.
De aceea, mesajele electorale pentru europarlamentare se integrează într-o strategie mai largă, care vizează alegerile din următorii doi ani, consideră Andrei Borțun, creatorul a mai multor proiecte de succes precum The Institute sau Cartierul Creativ.
Meriți mai mult
Este mesajul prin care PSD speră să convingă votanții nemulțumiți de acțiunile Uniunii Europene față de România. Ironic vorbind, românii „merită mai mult” decât guvernarea PSD, spune Andrei Borțun: mesajul PSD sugerează lipsa de cunoaștere a ceea ce-și propune Uniunea Europeană, care nu e o scenă pe care fiecare țară să joace cum vrea.
„PSD-ul exploatează curentul naționalist cu care ne-a obișnit în ultima vreme, ar fi foarte greu să renunțe la el după discursul din ultimii 2 ani” este de părere și sociologul Ovidiu Voicu. Din punctul lui de vedere, partidele exploatează curentul naționalist în virtutea sondajelor interne care arată o creștere a naționalismului în rândul românilor, și nu în virtutea unei veritabile mișcări naționaliste în rândul liderilor: „se înscriu în logica discursului dublu practicat de partidele românești la Bruxelles, un exemplu este PSD, dacă nu vor fi dați afară de socialiștii europeni ei vor rămâne acolo pretinzând că sunt social democrați”.
#EurespectRomania
Mesajul celor de la ALDE îi pune într-o ipostază jenantă pe oamenii lui Tăriceanu, mai adaugă Borțun pentru că „oamenii educați știu că respectul nu se solicită, ci se câștigă”. Specialist, în comunicare de peste 20 de ani, Borțun socotește că ideea ALDE se îndreaptă spre același tip naționalism căutat de PSD.
România în primul rând
Sloganul de moment al PNL, copiat după ideea de campanie a președintelui american Donald Trump (America first) face apel „la memoria generațiilor de liberali care au influențat modernizarea României, dar e pentru nostalgici și cred că are o problemă de credibilitate”, mai crede specialistul, argumentând că obiectivul României ar fi acela de a părăsi ultimul rând: e un slogan nerealist și e complicat să genereze intenție de vot. Sociologul Ovidiu Voicu susține că „majoritatea liderilor politici din partidele tradiționale, simt cumva un naționalism „primitiv” , nu sunt oameni educați, nu au o cultură solidă și atunci le vine oarecum firesc tipul acesta de discurs”.
O altă soluție discursivă ar fi din punctul de vedere al Emei Prisca punerea speranței ca centru de greutate al campaniei, ceea ce „e mai greu de realizat”: „ar presupune ca partidul sau candidatul să dețină o viziune asupra societății, a vietii, să aibă un vis în care să creadă și care să fie relevant pentru oameni. Acest vis poate ajunge la oameni și îi poate cuceri când e transportat de credibilitatea persoanei/partidului, dacă e articulat cu claritate și farmec si dacă partidul/ candidatul are aptitudini de comunicare”.
O Românie fără corupție
La Alianța 2020 (USR Plus) mesajul e înscris în „adn-ul” noilor partide: probabil că din cercetările sociologice a reieșit că această temă este încă validă pentru publicul care nu e „cucerit” încă, trage concluzia Andrei Borțun. Pare un mesaj relevant dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi în ultima lună. Alianța 2020 (USR Plus) e singura care nu mizează pe naționalism, dar în subsidiar mesajul anticorupție e tot un mesaj care, într-un fel sau altul, face apel la frica electoratului, teama ca România să nu se întoarcă înapoi.
Un politician sau un partid care decide să-și construiască o campanie prin stimularea fricii nu proiectează nimic, nu arată nici o variantă din ce ar putea să devină societatea, e doar lipsă de responsabilitate față de votanți, spune Ema Prisca, care a activat în echipa de comunicare a unui partid politic în alegerile parlamentare din 2016, după o carieră în care a câștigat peste 60 de premii la festivalurile internaționale de publicitate, inclusiv Cannes. „Aceste campanii bazate pe frică demonstrează o impotență intelectuală a candidatului (partid sau om), o lipsă de responsabilitate pentru starea de spirit a societatii și populism. Să te urci pe un val de panică sau teamă a populației e chiar populism.”
