Bună dimineața, dragi prieteni,
Europa Liberă continuă seria de analize privind cei doi ani de război, război care continuă într-un context global din ce în ce mai complicat. Ucraina a anunțat că a pierdut 31.000 de soldați de la startul invaziei ruse, la 24 februarie 2022. Kievul cere ca Rusia să răspundă pentru suferințele provocate, dar și pentru pagubele de miliarde, inclusiv prin confiscarea averilor din Occident.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Donald Trump se îndreaptă cu pași repezi spre o nouă candidatură republicană la prezidențiale. A înfrânt-o pe concurenta sa, Nikki Haley, chiar în statul ei natal, Carolina de Sud, la o diferență de 20%.
- Justiția americană urmează să se pronunțe asupra dreptului sau obligației rețelelor de socializare de a modera sau nu conversațiile online, o decizie cu implicații uriașe, inclusiv la nivel politic.
- În România, știrile politice par acaparate de candidaturile pentru Primăria București, poziție cheie, inclusiv pentru alegerile din toamnă. Câteva reportaje de bună calitate semnalează cât de dificile s-ar putea dovedi treburile publice, odată ce sunt luate în serios.
D. Trump pare de neoprit în cursa republicană
BBC, CNN și alte media internaționale relatează că Donald Trump a înfrânt-o sâmbătă pe concurenta sa republicană, Nikki Haley, chiar în Carolina de Sud, statul în care aceasta s-a născut și unde și-a început cariera politică la vârf ca guvernator. Diferența a fost de 20%, notează BBC.
New York Times descrie într-o analiză succesiunea de victorii de până acum ale lui Donald Trump – Iowa, New Hampshire, Nevada, Insulele Virgine americane, Carolina de Sud. Apoi punctează: „Nu este o cursă, este o încoronare”.
Votanții fideli ai lui Donald Trump, remarcă amar NYT, îi trec cu vederea cele 91 de capete de acuzare legate de principii democratice cheie, implicarea în atacarea Capitoliului, clădirea parlamentului american la 6 ianuarie 2021, discursul apropiat de cel al extremiștilor europeni din anii '30.
În ecuație contează, desigur, că Donald Trump a avut grijă să-și plasezeze din vreme fideli în pozițiile cheie ale comitetelor electorale care organizează alegerile primare.
La rândul său, Washington Post contabilizează sumele enorme pe care Donald Trump le datorează statului după ce a fost găsit vinovat, vineri, 23 februarie, decizie finală, de fals în registre contabile. Plata a 355 de milioane de dolari, plus dobândă până la 454 milioane USD, la care se adaugă alte 83,3 milioane datorate scriitoarei E. Jean Carroll pentru defăimare, trebuie să se facă în maximum 30 de zile.
În monedă sau obligațiuni, precizează respectivele hotărâri judecătorești. Ceea ce, comentează WP, i-ar putea provoca lui Donald Trump o mare problemă de cash flow, inclusiv pe linie de campanie electorală, dat fiind că mare parte din averea sa este imobiliară.
Cu privirea sa mai degrabă europeană, Politico evită iluziile și titrează abrupt: „Dincolo de șoc și groază: 10 puncte din agenda lui Trump în al doilea mandat”.
Care sunt instrumentele democratice cu care se poate combate ascensiunea unui candidat care anunță că se va comporta ca un dictator din „ziua întâi”, care va clătina din temelii NATO, va expulza imigranții și va instaura o guvernare național(ist)-creștină, iată ceva nou pentru secolul 21.
Cum (nu) s-a întâmplat în trecut, știu istoricii și politologii...
Pot sau nu rețelele de socializare „să cenzureze” conversațiile?
Istorici, politologi, sociologi, experți în marketing & vânzări, statisticieni și mulți alți experți au de analizat de peste 20 de ani impactul uriaș al rețelelor de socializare, mai ales în contextul cvasi-absenței reglementărilor online.
Tehnolologia a reușit să creeze o problemă cu adevărat nouă (lucru rar sub soare...). Milenii de-a rândul vocile care s-au auzit pe scena publică intrau în scenă potrivit regulilor și ritualilor politice ale epocii. Până la rețelele de socializare, societățile contemporare luau parte, în același fel, la un ritual politic reglementat: alegeri la patru ani, campanii electorale, talk-show-uri moderate de jurnaliști și experți în comunicare & PR.
Rețelele de socializare au dus la o supra-explozie a democrației în istorie. Oricine se poate exprima, poate aduna milioane de fani, indiferent dacă aceste idei sunt acceptabile sau nu.
Ei bine, în aceste zile, informează Washington Post, o controversă apărută pe Reddit în 2022 și continuată într-o sală de judecată din Texas, după ce un interlocutor s-a exprimat urât la adresa altuia, când regula rețelei de socializare este „be nice”, poate duce la un răspuns în justiție la întrebarea cheie: „au sau nu dreptul și/sau obligația rețelele de socializare să interzică anumite postări și replici? Încă mai aproape de fundamentele democrației și de primul amendament din Constituția Statelor Unite, după cum punctează NYT: Până unde poate merge libertatea de exprimare?
Decizia Înaltei Curți de la Washington este așteptată în iunie, dar toată lumea a căzut deja de acord că implicațiile sunt enorme, mai ales cu câteva luni înainte de prezidențialele din noiembrie. „Pentru rețelele de socializare au un rol central în discursul politic, decizia va depăși cu mult domeniul economic, ea privește viitorul democrației americane”.
Pe de altă parte, experți în apărare avertizează că dacă rețelele de socializare vor pierde dreptul/ obligația de a interveni în conversații, ușa dezinformării și a terorismului poate rămâne deschisă. „E greu de imaginat o decizie cu o miză mai mare decât aceasta”, spune șeful unui think-tank consulat de WP.
O controversă cu potențial similar pare să fie hotărârea deja propunțată a unei instanțe din Alabama care a decis că embrionii obținuți in vitro și aflați încă în afara mamei sunt ei înșiși ființe umane, relatează BBC.
Problema este disecată de presa americană, inclusiv din perspectiva cuplurilor care încearcă să aibă astfel copii, înfruntând cancerul, de exemplu. Multe clinici au suspendat aceste proceduri medicale până la noi precizări, temându-se de complicații judiciare.
Capitala europeană - caut primar
Majoritatea media românești citează un recent sondaj CURS potrivit căruia, în cursa pentru București, primul clasat ar fi actualul primar Nicușor Dan cu 36%, pe locul 2 s-ar plasa ex-primarul PSD, Gabriela Firea, cu 33%, pe locul 3, ex-primarul de la Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone cu 10%, iar actuala propunere a PNL, Sebastian Burduja, cu 8%, pe locul 4. Același număr de procente are și candidatul AUR, Mihai Enache.
Libertatea accentuează că Popescu Piedone, controversatul ex-primar al Sectorului 4 în momentul incendiului de la Colectiv/ 66 de victime, ține neapărat să obțină Primăria Capitalei: „Mi-a venit rândul”, spune el.
O analiză clară și la obiect furnizează jurnalista Ioana Dogioiu de la SpotMedia. Ea trece în revistă provocările politice, dar punctează mai ales marele deficit de politici publice din Capitală. Amintim că Bucureștiul înseamnă 10% din PIB și o populație de circa trei milioane de locuitori.
Tot SpotMedia notează reclamațiile privind poluarea excesivă a aerului în zona Colentina, în cursul ultimelor seri și nopți. E vorba despre o problemă cu care se confruntă periodic multe alte cartiere din București, fără ca Garda de Mediu să-i fi dat de capăt.
Europa Liberă se ocupă de o problemă de anvergură națională: situația căilor ferate. Știați că în 2023 au fost modernizate și recepționate ZERO km de cale ferată? Știați că prima cale ferată inaugurată în România, pe vremea lui Carol I, e blocată de 19 ani, deși are numai 67 de km?
Știați că această rețea națională nepoluantă de infrastructură are peste 10.000 de km și ar putea fi modernizată cvasi integral pe bani europeni? Știați că...? Urmăriți reportajul video și articolul multimedia semnat de Alina Manolache. România este încă surprinzătoare...
PressOne vorbește, la rândul său, despre viața postașilor, o profesie de mare tradiție care ar merita un upgrade pe măsură.
Alte subiecte:
- Europa Liberă a verificat informațiile privind propulsarea președintelui Klaus Iohannis spre poziția de secretar general NATO. Europa Liberă a aflat, printre altele, cine este principalul contracandicat și care este miza acestei ipoteze.
- Liderul autoritarist din Belarus, Alexandr Lukașenko, spune că va candida pentru un nou mandat în 2025. Declarația, aruncată ca o sfidare liderilor Opoziției din Belarus, aflați în exil, vine în contextul alegerilor parlamentare de ieri, catalogate de SUA și aliați drept „o farsă”, scriu Politico și Europa Liberă.
- Trupul neînsuflețit al lui Alexei Navalnîi, opozantul rus, care s-a stins la 17 februarie, în închisoarea de la Cercul Polar unde fusese dus, a fost redat mamei sale după opt zile de la deces. Regimul Putin i-a pus condiția unor funeralii secrete.
Nu uitați, ne puteți scrie în legătură cu subiectele de mai sus sau cu altele la bucharest_bureau@rferl.org sau treiminute@rferl.org.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
