Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor a pus în dezbatere publică, în urmă cu două săptămâni, un proiect de lege privind implementarea rețelelor 5G în România și infrastructurile informatice și de comunicații de interes național. Proiectul transpune prevederile memorandumului încheiat de România și SUA, prin care accesul companiilor chinezești controlate de stat, în special Huawei, este limitat în acest domeniu, din cauza unor condiții precum să nu se afle „sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent” sau să se supună „unui sistem juridic care impune practici corporative transparente”.
Printre cele câteva sute de mesaje cu observații la obiect despre proiectul de lege, se numără însă și zeci de mesaje aproape trase la indigo, scrise într-o limbă română sau engleză stricată, rezultat evident al unei traduceri automatizate, care laudă la unison compania chineză Huawei și se opun proiectului de lege. Situația a fost semnalată prima oară de Hotnews.
„Nu sunt de acord. Avem dreptul de a obține cel mai bun serviciu 5G”, este textul propunerii semnate Anca Nazare.
Unele propuneri sunt pur și simplu copy-paste după indicațiile primite, în limba engleză. Numitul „Mihai Yiwan” scrie: „Aplicați pentru extinderea proiectului de lege. Sunt doar opt zile pentru reacții. Dacă credeți că impactul nu poate fi pe deplin evaluat, aveți dreptul să solicitați o extindere a perioadei de consultare publică”. („Apply for extension of the draft law: There is only eight days for feedback, If you feel that the impact cannot be fully assessed, you have the right to apply for extension of the public consultation period”).
În aceeași notă și în limba română aproximativă continuă și mesaje semnate „Nuria Hernandez” sau „Alin James”„Opuneți proiectul de lege. Solicită extinderea proiectului de lege”, scrie în mesajul semnat de „Anciu Inczettila”. Alte mesaje sunt scrise în română, semnate fiind cu nume ca „Li Zhenxu” sau „Frank Ali”.
Sunt însă și mesaje scrise într-o română sau engleză impecabilă, care susțin compania chineză Huawei sau prezintă puncte de vedere favorabile companiei. Un mesaj semnat Manuela Sandu, care susține că ar fi o angajată a Huawei din București, expune pe două pagini un elogiu adus companiei chineze și culturii de lucru de acolo. Ea susține în mesaj că proiectul de lege „m-a surprins total și mi-a determinat o profundă îngrijorare legată de viitorul meu ca individ și cetățean român”.
„Este o pierdere a românilor să abandoneze Huawei în 5G. Vom pierde buna calitate a rețelei și cheltuiala zilnică va crește mult” („Its a loss of Romanian to abandon Huawei in 5G. we will lose the good quality of network and daily expense will increase a lot”) este un mesaj semnat „Meng Giang”.
Fie că sunt semnate cu nume românești, fie cu nume chinezești sau pur și simplu combinații aleatorii de pseudonime, cele mai multe mesaje merg pe aceleași linii: legislația discriminează Huawei, Huawei este o companie bună, termenul de dezbatere a proiectului de lege este prea scurt, UE nu a interzis Huawei iar România ar trebui să se alinieze UE.
În realitate, Comisia Europeană a promovat recomandări similare cu cele ale SUA, privind colaborarea cu companii „de risc” în infrastructura națională 5G.
Peste 30 de țări, printre care și România, Polonia, Cehia, țările nordice sau recent Marea Britanie și Franța au luat decizii prin care să limiteze accesul companiilor din China la infrastructura 5G.
Duminică, Ambasada Chinei la București a publicato poziție asumată de purtătorul său de cuvânt, legată de promovarea legislației 5G în România: „Ne opunem ferm excluderii unor companii specifice în domeniul 5G care nu se bazează pe tehnologie și standarde, ne opunem ferm politicilor și reglementărilor discriminatorii și exclusive care încalcă principiile pieței, normele economice și comerciale internaționale. Sperăm că toate țările vor respecta principiile economiei de piață și a concurenței libere și vor depune eforturi împreună pentru a menține un mediu favorabil pentru dezvoltarea 5G”.
Proiectul de lege promovat în România nu specifică însă nicio companie și nicio țară de proveniență, ci impune doar niște condiții general aplicabile pentru companiile care doresc să implementeze rețele 5G în România sau să participe la infrastructurile de comunicații naționale.
Fără să facă referire directă la China sau la vreo companie anume, prevederile proiectului de lege promovat de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor obligă furnizorii de echipamente pentru rețele 5G și infrastructurile telecom de importanță națională să facă dovada unui acționariat transparent și să declare pe propria răspundere că „nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent” și că „se supun unui sistem juridic care impune practici corporative transparente”. Furnizorii de astfel de echipamente trebuie să fie autorizați de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), conform proiectului de lege.
SUA au extins ofensiva față de companiile de tehnologie din China
Noua strategie, „Rețele Curate”, este descrisă de Departamentul de Stat al SUA ca fiind „un efort extins al unei coaliții de țări care gândesc la fel, precum și de companii, pentru a-și securiza telecomunicațiile critice, rețelele cloud, analizele de date, aplicațiile mobile, Internetul Lucrurilor (IoT) și tehnologiile 5G față de actori maligni, prin folosirea doar a unor furnizori de încredere, care nu sunt subiectul unui control injust sau extra-judiciar al guvernelor autoritare, cum ar fi Partidul Comunist Chinez”.
„Acum extindem „rețeaua curată”, pentru a recunoaște realitatea că datele 5G nu se transmit doar prin echipamentele 5G, ci și prin rețele de tip „cloud”, prin cabluri submarine, prin telefoane și aplicații mobile din întreaga lume. Partidul Comunist Chinez țintește fiecare din aceste noduri, inclusiv prin Huawei, prin TikTok și multe altele”, a declarat subsecretarul de stat Keith Krach.
Cele cinci noi direcții pe care SUA vor acționa pentru a limita accesul Chinei sunt:
- operatori curați (clean carriers). Prin acest set de măsuri, SUA vor „să se asigure că companiile chineze de telecom nu furnizează servicii internaționale de telecomunicații între SUA și alte locuri”, a eplicat Keith Krach.
- magazine online curate (clean store). „Aplicațiile chinezești care nu sunt de încredere să fie eliminate din magazinele online. Cu companiile-mamă aflate în China, aplicații precum TikTok, WeChat și altele sunt amenințări majore la datele personale, la țara noastră și pentru cetățenii din toată lumea”, a spus oficialul american.
- aplicații curate (clean apps). „Facem demersuri pentru a împiedica Huawei și alți furnizori care nu prezintă încredere să preinstaleze sau să pună la dispoziție pentru descărcare cele mai populare aplicații din SUA. Nu vrem ca firmele să devină complice la încălcările drepturilor omului de către Huawei sau la aparatul de supraveghere al Partidului Comunist Chinez”, a spus oficialul american.
- rețele cloud curate (clean cloud). Scopul este „să prevină ca seturi de informații sensibile și proprietate intelectuală valoroasă, inclusiv cercetări privind vaccinul Covid-19, să fie accesate pe sisteme bazate pe cloud și operate de companii precum Alibaba, Baidu, China Mobile, China Telecom sau Tencent”, a explicat Krach. Autoritățile americane vor face eforturi să „limiteze capacitatea furnizorilor chinezi de rețele cloud de a colecta, stoca și procesa cantități mari de date și informații în SUA”.
- cabluri curate (clean cable). „Lucrăm pentru a împiedica Partidul Comunist Chinez să compromită informațiile transmise prin cablurile submarine, care conectează țările la rețeaua internet globală și să colecteze informații la scară largă. În prezent, Huawei Marine face oferte mai mici decât celelalte companii, în multiple proiecte, pentru a conecta Asia, Pacificul Africa și Europa, folosind tehnologie chinezească submarină, subvenționată de stat”, a explicat Keith Krach.
Compania chineză Huawei a respins în repetate rânduri acuzațiile venite din partea SUA, spunând că nu este corect ca o companie să fie discriminată în funcție de țara de proveniență.
