Procurorii DNA l-au trimis în judecată, într-un al doilea dosar, pe medicul Irinel Popescu, director al Centrului de Chirurgie Generală si Transplant Hepatic „Dan Setlacec”, din cadrul Institutului Clinic Fundeni din București, sub acuzația de dare de mită.
Anchetatorii susțin că Popescu ar fi promis 100.000 de euro unui complice, banii urmând să ajungă la procurorii DNA, pentru a nu-l trimite în judecată într-un prim dosar. Încercarea a fost fără succes.
Medicul a fost trimis în judecată pe 31 martie pentru luare de mită și abuz în serviciu după ce ar fi solicitat reprezentanților a două firme de software să încheie contracte de asistență juridică și de prestări servicii cu două firme, în valoare totală de 170.000 euro.
În ultima declarație publică, din 2018, Irinel Popescu spune că deține un teren intravilan în suprafață de 450 de metri în București împreună cu actorul Horațiu Mălăele și alte două persoane. Mai are o casă de vacanță în Bușteni, un apartament în București și o locuință în Filipine.
În conturi avea 480.000 de lei, iar, cu un an înainte, a câștigat 577.000 de lei din șase locuri de muncă: Institutul Fundeni, Universitatea Titu Maiorescu, clinica privată Gral medical și trei academii.
Din același document reiese că medicul Popescu a făcut, în 2016, partaj judiciar, adică separație de bunuri între soți, act în urma căruia soției i-au revenit în trei conturi 100.000 de euro, 156.000 de dolari și 400.000 de lei.
În 2017, soția medicului a câștigat 35.000 de lei ca asistent universitar la UMF Carol Davila. Urmărirea penală față de medicul Popescu, în cazul primului dosar de luare de mită, a început în februarie 2018.
Replica medicului
După anunțul DNA privind al doilea dosar trimis în judecată, Popescu a invocat o înscenare a procurorilor. „Încercările” amintite (...) nu au fost realizate de subsemnatul, ci dimpotrivă de către reprezentanții DNA care au încercat cu ardoare să formuleze acuzații de natură penală împotriva subsemnatului, acuzații care frizează ridicolul”.
Popescu mai susține că instanța va stabili dacă a fost provocat de anchetatori, „dacă au existat presiuni sau constrângeri” și reclamă o campanie de discreditare a valorilor autohtone.
„Este regretabilă toată aceasta campanie concertată de discreditare a valorilor românești din medii precum educațional, cultural, medical, juridic, academic șamd., sau a mediului de afaceri cu capital românesc”.
L-am întrebat pe medicul Irinel Popescu cine și ce fel de presiuni au făcut asupra lui pentru a fi trimis în judecată, dacă-l cunoaște pe colegul de dosar, Marin Ciupitu și dacă partajul judiciar din 2016 are legătură cu primul dosar în care este acuzat de fapte de corupție.
„Cu scuze, dar avocații mei mi-au interzis să mai fac declarații din acest moment. O sa le transmit aceste intrebări și dacă doresc să răspundă ei, nu am nimic împotrivă!”, ne-a comunicat doctorul Popescu.
Colegul de dosar
Potrivit portalului instanțelor de judecată, în dosarul lui Irinel Popescu mai este cercetat și omul de afaceri Marin Ciupitu. În iunie 2017, Ciupitu era pus sub control judiciar cu plata unei cauțiuni de 150.000 de lei după ce a folosit în vamă șapte declarații de import false.
El este acuzat de o evaziune fiscală de 900.000 de lei în dauna bugetului național și al Uniunii Europene. Într-un alt dosar este acuzat de dare de mită. În acest moment, Ciupitu cere instanței să îi ridice măsurile asigurătorii puse pe bunuri.
3.800 de certificate de vaccinare false
Irinel Popescu nu este singurul medic trimis în judecată în ultima perioadă sub diverse acuzații dintre cele mai grave.
În dosarul vaccinărilor false din Vama Petea sunt vizați și medici care nu au fost străini de luare de mită. Potrivit unor surse judiciare, 3.800 de certificate de vaccinare false au fost emise de angajații de la centru de vaccinare din Vama Petea.
Trei cetățeni români stabiliți în Austria s-au prezentat la DNA ca să încheie acorduri de recunoaștere a vinovăției și au susținut că au plătit între 200 și 300 de euro pentru a fi introduși în sistemul centralizat al persoanelor vaccinate pentru a putea călători în străinătate.
Până în acest moment, au fost reținuți patru suspecți - două asistente medicale și doi registratori. În multe cazuri, persoana doritoare de certificat de vaccinare, nici măcar nu se prezenta la centru. În cadrul perchezițiilor, au fost găsite sume de bani totalizând 127.000 de euro, 75.000 de lei și 1.000 de lire sterline.
Aparatură costisitoare și nefolosită
Doctorul Ioan Lazăr, fost manager al Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție după ce, în 2015, a atribuit un contract de reabilitare a secției pediatrie din cadrul SJU Piatra Neamț unei firme la preț dublu față de cel real al lucrărilor.
Medicul Lazăr ar mai fi achiziționat ș un aparat tip Roentgen care a stat mai bine de doi ani nefolosit pe holul și într-un depozit al spitalului.
Tot în ultima lună, a fost trimisă în judecată doctorița Ana Guț de la Oradea, cadru medical care a primit de 334 de ori mită de la persoanele care s-au prezentat la cabinetul ei, bani pentru a emite decizii de încadrare în diferite grade de invaliditate sau a emis concedii medicale de peste 90 sau 180 de zile. Ancheta a stabilit că Guț ar fi primit în intervalul 11 mai – 15 iunie 2015, 51.970 de lei și 3.330 de euro pentru aceste „servicii”.
La perchezițiile efectuate la domiciile celor implicați în rețea, 14 persoane în total, s-au descoperit 2.427.255 de lei pentru care s-a cerut confiscarea specială în instanță.
Achiziții supraevaluate
Ramona Delia Ionescu, fost manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov este urmărită penal după ce, la data de 18 februarie 2020, spitalul a încheiat cu o firmă care avea activitate comerțul produselor farmaceutice, un contract privind achiziția unui robot pentru dezinfecția cu ultraviolete a mediului, în valoare de 949.620 lei cu TVA, în condițiile în care valoarea de piață a produsului era cuprinsă între 285.000 lei și 380.000 lei.
Un alt medic, Vasile Sălăjan, fost șef Serviciu expertiză medicală din cadrul Casei Județene de Pensii Bihor, a fost trimis în judecată de DNA în urmă cu un an pentru luare de mită în formă continuată. Conform anchetatorilor, în vara lui 2015, de-a lungul a 25 de zile lucrătoare, ar fi primit, direct și intermediar, de la 491 de pacienți, suma totală de 90.370 lei și 17.760 de euro.
Ca și în cazul Deliei Ionescu de la Brașov, Sălăjan ar fi primit acești bani în legătură cu emiterea unor decizii medicale asupra capacității de muncă a persoanelor respective, încadrarea într-un grad de invaliditate, revizuirea medicală ori emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă.
