Linkuri accesibilitate

Interviu | Victor Negrescu: Parlamentarii eurosceptici sunt populiști. Extremiștii, un pericol


În 2018, Victor Negrescu și-a dat demisia din funcția de ministru pentru Afaceri Europene, după ce a pregătit preluarea de România a președinției Consiliului UE.

Uniunea Europeană a învățat din fiecare criză câte ceva, dar decidenții europeni trebuie să înțeleagă că trebuie să comunice mai bine, spune europarlamentarul Victor Negrescu (PSD), fost ministru delegat pentru afaceri europene, într-un interviu acordat Europei Libere.

Negrescu a demisionat în 2018 din guvernul care a preluat, în numele României, președinția Consiliulului Uniunii Europene, din cauza diferențelor de viziune.

Principalele idei:

  • Comisarii europeni ar trebui desemnați de Parlamentul European pe baza unor criterii de reprezentativitate, ca să răspundă prin intermediul parlamentarilor aleși direct în fața opiniei publice;
  • Euroscepticii sunt, atât în țară cât și în străinătate, doar niște populiști care aleargă după privilegii folosind nemulțumirile și dezamăgirile populației.
  • Autor al trilateralei cu Germania și Franța, dialog care aducea României o „forță suplimentară”, care a încetat după ce și-a dat demisia din guvernul Dăncilă, Negrescu consideră că „cei care au distrus această oportunitate” pentru România ar trebuie să dea explicații.
  • În loc să aibă propria sa forță militară, Uniunea Europeană ar putea, mai degrabă, să creeze o unitate europeană pentru intervenții medicale în toate statele membre.
  • În România, fiecare instituție trebuie să devină responsabilă de implementarea legislației europene pe domeniul său de activitate, iar activitatea instituțiilor care se ocupă de documentele europene trebuie coordonată la nivel de prim-ministru pentru a avea rezultatele dorite.
  • Fluctuațiile politice sunt un impediment în asigurarea unei continuități pe zona de transpunere a legislației și directivelor europene.
  • Intrarea Croației în zona Schengen înaintea României și Bulgariei, fără argumente legale pentru blocarea ultimelor două, conduce la o frustrare în rândul populației, ce riscă să fie utilizată în scop politic.

Europa Liberă: Cum credeți că a ieșit Uniunea Europeană după toate crizele prin care a trecut în ultimii ani, de la cea financiară, a migranților, Brexit, pandemia de Covid, până la cea provocată de Belarus la granițele sale și provocările din ce în ce mai agresive dinspre Rusia?

Victor Negrescu: Uniunea Europeană a ieșit întărită din toate aceste crize, dar evident că fiecare moment a generat tensiunile și problemele sale, iar aceste situații sunt dificil de comparat. Cel mai important este că liderii europeni au înțeles solicitarea noastră, a Parlamentului European, de a regândi viitorul Europei prin lansarea unei ample conferințe la care participă de la cetățeni selectați aleatoriu până la decidenți europeni. Este un obiectiv central ca această Conferință privind Viitorul Europei, din plenara căreia am onoarea să fac parte în calitate de reprezentant al legislativului european, să producă rezultate concrete.

Personal, militez tocmai pentru un plus de solidaritate la nivel european, în mod special în domenii precum educația, sănătatea sau politicile sociale, unde Uniunea Europeană are competențe limitate și în care este nevoie de mai multă coordonare, de la achiziția în comun de tratamente până la sprijinirea accesului la educație pentru toți elevii europeni în contextul pandemiei.

De aceea, am propus și obținut sprijinul Consiliului European pentru achiziția tratamentelor de ultimă generație împotriva Covid-19 la nivel european și am introdus solicitarea Parlamentului European ca minimum 10% din planurile de redresare și reziliență să fie utilizate pentru educație în toate statele membre.

Europa Liberă: Este Uniunea pregătită să dea răspunsul potrivit sau o prinde ploaia cu umbrela închisă? Are suficiente instrumente pentru a face față atâtor crize?

Victor Negrescu: Fiecare criză a avut particularitățile și rezultatele sale. Din criza financiară Europa a învățat că nu poate ignora problemele economice ale anumitor state membre și că este nevoie de o intervenție comună. Din criza migranților s-a înțeles nevoia de dialog suplimentar între țările europene. În cazul Brexit, decidenții europeni trebuie să înțeleagă că trebuie să comunice mai mult și mai sincer cu cetățenii europeni. Din pandemie a reieșit nevoia de mecanisme comune pentru răspunsuri rapide la crizele majore.

Uniunea Europeană este astăzi mai rezilientă decât înaintea acestor crize, dar asta nu este suficient. Trebuie să se pregătească mai bine pentru viitoarele provocări și să dezvolte noi instrumente pentru a față unor noi crize. Putem face acest lucru numai prin consolidarea democrației europene, iar această Conferință privind Viitorul Europei poate fi un punct de plecare.

Europa Liberă: Mai este blocul comunitar un întreg? Se mai poate vorbi de o „uniune” atunci când cel puțin doi dintre membrii săi - Ungaria și Polonia, și mai nou și România, prin decizia CCR - sfidează Uniunea și deciziile ei, contestând primatul dreptului comunitar?

Victor Negrescu: Orice specialist în zona de afaceri europene știe că odată cu aderarea la Uniunea Europeană statele membre se angajează la respectarea dreptului comunitar și a deciziilor luate la nivel european. Chiar și Marea Britanie, în contextul Brexit, a trebuit să accepte asta. Dar acest lucru nu afectează unitatea.

Trebuie să facem diferența între state și liderii politici naționali sau europeni. Statele membre, ca și Comisia Europeană, sunt conduse de oameni politici care pot face greșeli sau pot avea anumite interese, dar asta nu înseamnă că Uniunea Europeană se rezumă doar la acțiunea decidenților politici. Avantajul Uniunii este că, fiind un proiect în permanentă evoluție, se poate adapta ușor la noile provocări.

Statele membre, ca și Comisia Europeană, sunt conduse de oameni politici care pot face greșeli sau pot avea anumite interese

Europa Liberă: România are 59 de dosare de încălcare a legislației UE. Ce denotă asta?

Victor Negrescu: România a redus semnificativ numărul de situații în care nu îndeplinise cerințele legislației europene în contextul pregătirii Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Din păcate, acest efort nu a fost continuat. Marea problemă a României este că nu se înțelege faptul că fiecare instituție este responsabilă de implementarea legislației europene pe domeniul său de activitate.

Mai mult, în loc să influențeze decizia europeană pentru a putea fi aplicată în România, mulți decidenți politici sau chiar funcționari din aparatul administrativ național remarcă problemele doar după aprobarea documentelor finale la nivel european, atunci când efectiv nu mai poți face nimic.

Am constatat, de asemenea, o lipsă de abilitate a statului român în discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene sau în a face transpuneri coerente în marja permisă de aplicare, obținând astfel avantaje pentru țara noastră.

„Uniunea Europeană este astăzi mai rezilientă decât înaintea acestor crize, dar asta nu este suficient. Trebuie să se pregătească mai bine pentru viitoarele provocări și să dezvolte noi instrumente pentru a față unor noi crize”, spune europarlamentarul Victor Negrescu.
„Uniunea Europeană este astăzi mai rezilientă decât înaintea acestor crize, dar asta nu este suficient. Trebuie să se pregătească mai bine pentru viitoarele provocări și să dezvolte noi instrumente pentru a față unor noi crize”, spune europarlamentarul Victor Negrescu.

Victor Negrescu: Câtă credibilitate mai are România câtă vreme ajunge să fie amendată de CJUE pentru că nu a transpus în legislația internă directivele europene?

Europa Liberă: Aceste situații trebuie într-adevăr evitate. S-au regăsit însă și alte țări, cu mult mai multă experiență la nivelul Uniunii Europene, în această postură. Este inevitabil, dat fiind volumul de directive ce trebuie transpus.

De aceea, eu am propus responsabilizarea instituțiilor care se ocupă de fiecare document european. Trebuie de asemenea o coordonare a acestui proces la nivel de prim-ministru pentru a avea rezultatele dorite. Altfel, rămânem într-un cadru general mai predispus la sincope.

Europa Liberă: Și cine ar trebui să plătească pentru aceste sincope? De ce să plătească românii inapetența autorităților pentru respectarea obiectivelor asumate la nivel european?

Victor Negrescu: Cred că trebuie investit mai mult în zona de pregătire a resurselor umane pe zona de transpunere și aplicare a legislației europene. De redactarea documentelor și transpunerea lor se ocupă funcționarii din fiecare minister.

De multe ori, din cauza fluctuațiilor politice, miniștrii nu pot asigura o continuitate pe zona de transpunere. Acest efort trebuie asigurat de instituții prin creșterea capacității administrative pe această zonă. Singurul moment în care s-a investit în acest proces de pregătire a fost în perioada de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Însă mulți dintre funcționari, așa cum s-a întâmplat și după aderare, au fost din păcate dați la o parte pe criterii politice sau pur și simplu lăsați să plece în alte zone.

Europa Liberă: S-a spus despre Comisia Europeană că nu este, de fapt, un guvern al UE, ci doar o instituție care vine cu propuneri, demarează inițiative și depinde după aceea de voința statelor membre și de majoritățile la vot în Parlamentul European. Așa este?

Victor Negrescu: Comisia Europeană are un rol central în ceea ce privește stabilirea direcției spre care se îndreaptă Uniunea Europeană. Fiecare comisar poate face lucruri importante la nivel european, și chiar dacă nu este neapărat asumat acest lucru, inclusiv pentru țara sa. Dumneavoastră puteți să evaluați performanța unora dintre comisarii români comparativ cu ce vedem în cazul comisarilor propuși de alte țări.

Dar este de asemenea adevărat că nimic nu se poate face dacă statele membre se opun. De aceea, povestea cu lucrurile decise la Bruxelles nu este adevărată.

Ce contează însă este să fi pregătit ca țară să îți argumentezi punctul de vedere. Pe vremea când am fost ministru al Afacerilor europene am reușit să creez un format unic de dialog permanent, o trilaterală cu Germania și Franța pe zona de afaceri europene, care aducea României o forță suplimentară. După ce mi-am dat demisia acest dialog nu a continuat. Cei care au distrus această oportunitate pentru țara noastră ar trebui chemați să dea explicații...

Europa Liberă: Recent, o analiză CNN acredita ideea că, de fapt, decidenții de la Bruxelles sunt mai preocupați de propriile lor cariere și de afirmarea propriei puteri decât de viața cetățenilor europeni. Împărtășiți această opinie sau care sunt hibele ei?

Victor Negrescu: Depinde la ce decidenți facem referire. Problema comisarilor europeni este că ei trebuie să reprezinte interesele Uniunii Europene, dar ei sunt nominalizați de către guvernele statelor membre și pot spera la continuarea mandatelor tot prin intermediul acestora. Comisarii sunt numiți politic și răspund politic. De aceea, am avut multe cazuri de comisari care s-au implicat politic, unii chiar și în alegeri, în mai multe state europene, conducând la o creștere a euroscepticismului.

Trebuie schimbat statutul comisarilor pentru a-i face responsabili direct în față cetățenilor. Soluția ar fi ca ei să fie desemnați de Parlamentul European pe baza unor criterii de reprezentativitate în așa fel încât să răspundă, prin intermediul parlamentarilor aleși, direct în fața opiniei publice.

Comisarii sunt numiți politic și răspund politic. De aceea, am avut multe cazuri de comisari care s-au implicat politic, unii chiar și în alegeri, în mai multe state europene, conducând la o creștere a euroscepticismului.

Europa Liberă: Există un conflict de viziune între conducerea Parlamentul European și Comisie? Considerați oportună condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept?

Victor Negrescu: Fondurile Europene sunt deja condiționate de respectarea legislației europene și a statului de drept. Mecanismul de Redresare și Reziliență spre exemplu este explicit în acest sens.

Orice proces de monitorizare trebuie, însă, să fie realizat transparent și depolitizat, pentru că altfel ar deveni ineficient.

De exemplu, intrarea Croației în zona Schengen înaintea României și Bulgariei, fără argumente legale pentru blocarea ultimelor două, conduce la o frustrare în rândul populației, ce riscă să fie utilizată în scop politic.

Parlamentul European este singura instituție care se preocupă în mod real de aceste detalii extrem de importante și acolo am reușit încă din anul 2015, prin campania România cere Schengen, pe care am inițiat-o la momentul respectiv, să obținem de exemplu sprijinul total pentru aderarea la Schengen.

Europa Liberă: Împărtășiți opinia că Ursula von der Leyen este mai degrabă un apărător al interesului guvernelor celor 27 de națiuni decât un apărător al tratatelor UE?

Victor Negrescu: Ursula von der Leyen este un om politic de dreapta care a devenit președinta Comisiei Europene eludând sistemul Spitzenkandidat, acordul privind nominalizarea în această funcție a unuia dintre candidații oficiali ai partidelor europene.

A ajuns în această funcție prin prisma negocierilor politice purtate pe culoarele instituțiilor europene.

Liderii europeni și-au asumat o Comisie Europeană dependentă de voința lor chiar dacă tratatele europene sunt explicite privind competența executivului european. Însă președintele Comisiei nu este singur. Sunt foarte mulți comisari europeni care sunt mai puțin interesați de jocurile guvernelor și preferă o abordare spre cetățeni. Îmi place să cred că majoritatea comisarilor social-democrați se raportează la agenda reală a cetățenilor europeni.

Europa Liberă: Este Uniunea pregătită pentru provocările secolului XXI? Ar trebui reformată?

Victor Negrescu: Sunt două provocări centrale în perioada următoare. Tranziția digitală și cea ecologică. Sunt obiective ambițioase și este important să nu existe pierzători la finalul acestor transformări, pentru că atunci ar însemna că Uniunea a eșuat.

De aceea, sunt foarte importante fondurile europene puse la dispoziția statelor membre pentru a face față acestor provocări, fie că vorbim de alocările speciale din PNRR sau de Fondul pentru o Tranziție Justă.

Misiunea mea este să fac tot ce pot pentru ca România să nu rateze aceste oportunități. La nivel european, este tot mai evident că Uniunea poate face mai mult pentru cetățenii săi. Sperăm ca în contextul Conferinței privind Viitorul Europei să identificăm acele soluții pentru modernizarea proiectului european, dar pentru asta este nevoie de voință din partea guvernelor statelor membre, care, din păcate, sunt în momentul de față mai puțin ambițioase.

De aceea, am propus la nivelul Conferinței privind Viitorul Europei un Plan European pentru Educație, prin care să finanțăm la nivel european educația, cu scopul îmbunătățirii infrastructurii și creșterii calității actului educațional. Să știți că în formularea tuturor acestor inițiative m-au ghidat în permanență ideile pe care românii mi le-au transmis, fie în cadrul campaniilor și evenimentelor pe care le-am organizat în calitate de europarlamentar, fie prin intermediul seriei de Consultări cetățenești pentru viitorul Uniunii Europene, instrument care a precedat actuala Conferință privind Viitorul Europei și pe care l-am utilizat în timpul mandatului de ministru al afacerilor europene.

Europa Liberă: Care este rolul euroscepticilor în Parlamentul European? Nu reprezintă ei o anomalie, un nonsens?

Victor Negrescu: Personal nu înțeleg de ce euroscepticii vor să fie în legislativul european, se bucură de privilegiile Uniunii, încasează salariul din fondurile comune europene, dar în același timp se prezintă ca fiind anti-europeni.

De fapt, cei care reprezintă acest curent politic, atât în țară cât și în străinătate, sunt doar niște populiști care aleargă după privilegii folosind nemulțumirile și dezamăgirile populației.

Sunt unul dintre cei care cred că trebuie să cerem mai mult de la Uniunea Europeană, dar sunt de asemenea singurul decident politic care și-a dat demisia de onoare din funcția de ministru pentru a apăra parcursului european al României și valorile noastre comune.

Uniunea Europeană reprezintă un experiment unic la nivel global. Nu mai există așa ceva nicăieri, doar niște replici. Este de datoria noastră să îmbunătățim proiectul european pentru a-l face mai reprezentativ pentru așteptările noastre de astăzi.

Dar UE nu înseamnă politicienii care conduc Europa, iar eu cred că Uniunea este astăzi sub asediu și pentru că dreapta a condus Europa prea mult timp. Sper ca noile schimbări din Germania, cu noul cancelar Olaf Scholz, să producă o schimbare pozitivă la nivel european.

Europa Liberă: Reprezintă ei un pericol? Sunt extremiștii, populiștii, iliberalii un pericol pentru Europa?

Victor Negrescu: Extremiștii sunt un pericol pentru cetățeni indiferent de statul în care trăiesc. Să nu uităm că acești oameni cu vederi radicale au condus Europa la anarhie și războaie în trecut.

Să nu uităm că acești populiști i-au criticat pe românii care au mers în alte state ca turiști sau pentru a munci acolo.

Să nu uităm că politica lor bazată pe ură nu oferă nicio alternativă sau soluție credibilă la problemele cu care se confruntă cetățenii în fiecare zi.

De aceea, Uniunea trebuie să combată activ știrile false și să se lupte mai activ cu toți cei care caută să manipuleze populația și uneori chiar rezultatele alegerilor democratice. În acest sens, la nivelul Parlamentului European există inclusiv o comisie specializată ce a prezentat o serie de recomandări menite să ajute la crearea unui spațiu de dialog la nivel european cu adevărat transparent și democratic.

Europa Liberă: Ar trebuie să aibă Uniunea propria sa forță militară?

Victor Negrescu: Uniunea Europeană trebuie să își consolideze poziția în interiorul NATO, având în vedere că majoritatea statelor europene sunt membre ale ambelor organizații, intensificând în același timp colaborarea între state atât pe zona militară, cât și pe zona de producție, cercetare sau inovare.

Nu văd niciun motiv de competiție între NATO și UE, cele două organizații luptând pentru apărarea valorilor noastre democratice. Cu toate acestea, cred că Europa poate face mai multe pentru a asigura protecția și securitatea cetățenilor săi oriunde în lume, dar și pentru securizarea flancului estic, supus astăzi unor provocări importante. Am propus, de exemplu, crearea unei unități europene pentru intervenții medicale de urgență în toate statele membre, idee preluată de altfel la nivel european.

Europa Liberă: Este România pregătită să treacă la o economie și o societate digitală mai curate, care să polueze mai puțin, să consume mai puțină energie și preferabil energie regenerabilă?

Victor Negrescu: În ciuda faptului că România are un potențial enorm pe zona digitală și de mediu, nu este astăzi pregătită pentru aceste tranziții.

Investițiile publice în aceste domenii au stagnat și lipsește o strategie coerentă în acest sens. Din păcate, exemplele reușite din zona privată, academică, neguvernamentală sau de cercetare nu sunt deloc integrate și folosite de statul român.

Pur și simplu, decidenții politici au crezut că lucrurile pot funcționa de la sine. România are nevoie de un stat puternic, care trebuie și poate fi motorul acestor schimbări, pentru ca nimeni să nu rămână în urmă.

Sunt foarte îngrijorat de tot ceea ce se întâmplă. Dacă nu se preocupă nimeni de familiile celor care au lucrat o viață întreagă în bazinele energetice din regiunea Olteniei sau din Hunedoara, dacă nu se preocupă nimeni de copiii care nu avut acces la școală în Munții Apuseni sau orice altă localitate izolată, ce vom face peste câțiva ani?! Profit de ocazie pentru a face un apel la solidaritate.

Europa Liberă: Are România resurse să implementeze salariul minim european „corect și adecvat”?

Victor Negrescu: Salariul minim european reprezintă singura soluție pentru ca în România salariații să fie plătiți ca în străinătate pentru aceeași muncă prestată. Avem prea multe situații și cazuri în care pentru aceeași activitate și același volum de muncă diferențele salariale între cetățenii europeni sunt uriașe.

Să știți că această problematică mă preocupă de foarte multă vreme. Inițiativa introducerii salariului minim european a fost evocată pentru prima oară la București și a făcut parte din programul candidaților social-democrați pentru șefia Comisiei Europene, Martin Schulz și Frans Timmermans.

La începutul anului 2020, am lansat o campanie națională pentru promovarea acestui deziderat și am adunat mii de semnături pentru o petiție care a fost depusă în mod oficial la Parlamentul European. Ulterior a apărut și propunerea Comisiei Europene, care prevede reducerea decalajelor și o evoluție graduală și predictibilă privind nivelul de trai la nivel european.

Salariul minim european nu va însemna imediat o egalizare a veniturilor la nivelul întregii Uniuni Europene, ci presupune un proces adaptat la productivitatea din fiecare stat, negocierile colective din fiecare țară și la salariul mediu sau median brut din fiecare economie națională.

Evident că suplimentar am făcut apel și s-a reușit introducerea unor instrumente de sprijin pentru IMM-uri, pentru a face față unor eventuale schimbări mai dificil de implementat. Dar scopul rămâne același: la muncă egală, plată egală.

Victor Negrescu, la o ședință foto în Parlamentul European
Victor Negrescu, la o ședință foto în Parlamentul European

Victor Negrescu (PSD), 36 de ani, este vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European și membru în Comisia pentru Bugete din partea Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților.

Face parte din plenara Conferinței privind Viitorul Europei, ca reprezentant al legislativului european.

A inițiat cele mai multe proiecte pilot din legislativul european în valoare de circa 80 de milioane de euro axate pe zona de educație, sănătate, economie și social.
A fost ministrul afacerilor europene care a pregătit Președinția României la Consiliul Uniunii Europene și inițiatorul trio-ului politic România-Franța-Germania în domeniul afacerilor europene.
Și-a dat demisia, în noiembrie 2018, din funcția de ministru al afacerilor europene după o serie de discuții care au avut loc în guvernul Dăncilă în legătură cu poziționarea României față de Uniunea Europeană, valorile și standardele acesteia, precum și cu mandatul țării la președinția Consiliului UE.
„Eu sunt profund atașat de parcursul european al României, profund atașat că trebuie să respectăm standardele europene, că există cutume pe care nu le putem schimba și că putem avea o Românie puternică în UE dacă respectăm toate acestea, fiind capabili în acest fel să ne exprimăm interesele. Eu am crezut că inițiativele propuse de unii dintre colegii mei nu mergeau în această direcție și nu puteam să-mi desfășor activitatea la același nivel”, a declarat la acel moment Victor Negrescu.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. Dora a activat și ca stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG