„Ucraina pregătește pași contraofensivi foarte importanți”, dar mai are nevoie de ceva timp, „nu prea mult”, a spus președintele Volodimir Zelenski la Londra.
Un astfel de pas a fost întâlnirea cu premierul Rishi Sunak, în contextul în care Marea Britanie s-a dovedit un partener de nădejde, fiind prima țară care a trimis rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune ( 250 km) „Storm Shadow”, spre furia rușilor.
Istoricul și expertul în spațiul rusesc, Armand Goșu, spune pentru Europa Liberă că aceste rachete sunt foarte bune și pot lovi Sevastopolul în Crimeea.
„O rachetă Shadow poate să distrugă trei avioane. Rachetele acoperă Sevastopol, rușii au plecat de acolo pentru că britanicii au confirmat oficial că au trimis aceste rachete.
Rachetele Storm Shadow urcate pe platforme pot să lovească până la 1000 de km, deci ating Moscova. Aceste rachete sunt foarte bune, au fost folosite în Irak, în Libia, sunt folosite masiv de franco-britanici, de italieni”, explică Armand Goșu.
În afară de rachetele cu rază lungă, Marea Britanie va mai furniza Ucrainei și sute de noi drone cu rază de acțiune de peste 200 de km.
Nu este prima vizită a lui Zelenski la Londra. Precendenta, în februarie, a coincis cu anunțarea unei noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei și cu extinderea pregătirii forțelor ucrainene.
În perspectiva contraofensivei, Zelenski a făcut un veritabil turneu European, Paris, Berlin, Roma, Londra. Peste tot a primit promisiuni de noi arme și asigurări de susținere.
Emmanuel Macron a anunțat că Franța va trimite în următoarele săptămâni zeci de tancuri ușoare, vehicule blindate și sisteme de apărare antiaeriană și că va antrena aproximativ 2.000 de soldați ucraineni în Franța și alți aproape 4.000 în Polonia.
Nici de la Berlin Zelenski nu a plecat cu tolba promisiunilor goală. Germania a anunțat un ajutor militar în valoare de 2,7 miliarde de euro, constând în tancuri Leopard 1, sisteme anti-aeriene, alte vehicule de infanterie și artilerie, precum și drone de recunoaștere.
Cancelarul Olaf Scholz pare să-și fi depășit reticențele în privința ajutorului militar, dar rămâne precaut: i-a cerut lui Zelenski să nu folosească armele nemțești pentru atacuri pe teritoriul Rusiei.
O cerere de înțeles. Washington Post a publicat informații confidențiale ale serviciilor secrete americane care arată că Zelenski avea „planuri îndrăznețe” în privința unor lovituri în interiorul Rusiei. Atât de îndrăznețe încât americanii i-au cerut să renunțe. În ce măsură a facut-o, documentele nu spun.
Dar președintele ucrainean a dezmințit în fața cancelarului Scholz o astfel de intenție: „nu avem nici timpul, nici puterea de a ataca Rusia” și „nici arme de risipit pentru așa ceva”. A dezmințit și a mulțumit pentru „cel mai mare ajutor militar de la începerea invaziei”. „Germania rămâne un aliat de nădejde”, a scris Zelenski pe Twitter.
Răspunsul unanim al cancelariilor pe care le-a luat la pas Zelenski este unul deja consacrat: „Vă vom sprijini atât timp cât va fi nevoie”.
Contraofensiva, sub presiunea timpului
Cât va fi însă nevoie de sprijin? E o chestiune la care răspunsul nu este unul optimist și generează îngrijorare. RAND Corporation a publicat recent un studiu care arată că un război prelungit ar putea afecta serios economia occidentală și livrările de alimente către diferite părți ale lumii, în special cele sărace, ceea ce ar crește instabilitatea.
Soluțiile sunt diametral opuse: fie un ajutor rapid și consistent care să permită Ucrainei o victorie, fie dezescaladarea și negocieri de pace, plecând de la ideea că Ucraina trebuie să renunțe la eliberarea teritorilor ocupate de ruși.
Zelenski înțelege perfect că este contracronometru și că, dacă ajutoarele promise nu vor sosi în timp util, contraofensiva ar putea fi un eșec.
Istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, spune pentru Europa Liberă că e un joc cu presiunea timpului, cu așteptarea care întinde nervii, iar succesul contraofensivei depinde de armele promise.
„Factorul esențial este ca ucrainenii să lovească în așa fel încât să maximizeze efectul miliar și politic al acestei contraofensive. Important este ca atunci când fac contraofensiva să-i rupă pe ruși și să-și atingă obiectivul. Iar obiectivul este să maximizeze șansele de eliberare ale teritoriului național și de reîntoarcere la granițele din 91”, spune profesorul Armand Goșu.
Coaliția jet-urilor, un drum lung
Zelenski știe și a învățat să fie stăruitor. Are cea mai mare determinare posibilă pentru un șef de stat: în joc e însăși soarta Ucrainei.
De aceea a vorbit în acest turneu european despre „coaliția jet-urilor”, adică și-a reînnoit cererile pentru avioane de luptă.
„O coaliţie a tancurilor a fost deja creată pentru Ucraina, tabu-ul privind furnizarea de rachete cu rază lungă de acţiune a fost deja ridicat, au existat deja noi succese în consolidarea artileriei noastre, iar lumea a auzit deja cât de necesară este crearea unei coaliţii a avioanelor pentru Ucraina, pentru securitatea globală”, a declarat Zelenski.
Ideea nu stârnește însă entuziasm printre aliați. Ba din contra. Premierul britanic, Rishi Sunak, a fost reticent: „Nu este un lucru simplu... să construiți capacitatea aeronavelor de luptă.”
Americanii și germanii l-au refuzat clar. Așa că, deși Zelenski se arată „foarte pozitiv” în această direcție, concretizarea ei mai are un drum lung de parcurs.
Istoricul Armand Goșu spune pentru Europa Liberă că e complicat să construiești o contraofensivă fără sprijin aerian.
„Rușii nu mai sunt în situația din vara-toamna anului trecut, acum s-au pregătit să reziste o perioadă lungă, și-au întărit pozițiile în Zaporojie.
Deci ucrainenii trebuie să fie atenți să lovească bine, nu au muniție pentru o contraofensivă lungă. Nu au artilerie, cu apărarea antiaeriană pe care o au nu știu cât vor rezista, oricum aia trebuie să se concentreze pe Kiev și centrele urbane mari, nu poți să o duci pe front. Pe de altă parte, e complicat să construiești această contraofensivă dacă nu ai sprijin aerian”, explică Armand Goșu pentru Europa Liberă.
Chiar marți dimineață rușii au atacat violent Kievul cu drone, rachete de croazieră și, posibil, rachete balistice. A fost un raid aerian fără precedent, spun oficialii ucraineni, cel de-al optulea în ultima lună. Rușii dispun încă de stocuri mari de rachete S-300, capabile să producă distrugeri semnificative.
Întețirea atacurilor aeriene rusești este încă un motiv pentru ucraineni să nu amâne contraofensiva, dar important este ca ea să dea rezultatele scontate, să fie bine pregătită, spune Armand Goșu.
„Ca o contraofensivă să fie de succes nu trebuie să dureze patru luni, ea poate să înceapă în septembrie, de exemplu, și în 6 săptămâni să dea rezultatele pe care le scontează”.
Probleme rusești: Prigojin joacă la două capete
De partea cealaltă, Rusia se confruntă cu mari probleme: a cheltuit deja 40% din banii pentru apărare - aproximativ 23 miliarde de euro - în primele două luni ale anului.
În plus, Evgheni Prigojin, liderul grupului Wagner, joacă la două capete, așa cum a dezvăluit The Washington Post. Prigojin s-a oferit să le spună ucrainenilor unde pot ataca forțele rusești dacă se retrag din Bahmut. Oferta a fost făcută la sfârșitul lui ianuarie prin persoane de contact din direcția de informaţii militare a Ucrainei (HUR), cu care a menţinut comunicaţii secrete pe durata războiului. Kievul a respins însă propunerea neavând încredere în „bucătarul lui Putin”, cum este poreclit Prigojin.
Nervos, acesta s-a plâns public că Ministerul rus al Apărării nu le-a oferit luptătorilor săi muniție și alte resurse de care au nevoie pentru a reuși să cucerească orașul Bahmut, unde se dau unele din cele mai sângeroase lupte ale războiului.
S-a plâns în termeni prea puțin protocolari, iar ultimele informații despre colaborarea cu serviciile secrete ucrainene nu vor avea rolul să-l ajute.
