Bună dimineața, dragi prieteni,
Astăzi, liderii PSD și PNL se întâlnesc din nou, dar în discuții separate, pe domenii, ca să își împartă ministerele și diferite alte funcții administrative înalte. Cum anticipam, au apărut disensiuni legate de programul de guvernare.
Iată știrile mari:
- Fosta echipă de la Casa Albă este obligată să pună la dispoziția anchetei documente ce pot dovedi că Donald Trump știa de iminența unui atac asupra Capitoliului.
- PSD vrea impozitare progresivă, PNL susține în continuare cota unică. Social democrații nu au emis (încă) pretenții la postul de premier.
- Vaccinarea cu a treia doză pentru cei peste 65 de ani devine obligatorie în Franța, pentru prelungirea certificatului verde.
Deloc în ultimul rând, Polonia îl acuză pe liderul rus, Vladimir Putin, că se află la originea asaltului imigranților de la granițele sale, prin Belarus.
Sute de documente ajung la comisia parlamentară de anchetă
Presa americană și nu numai prezintă decizia judecătoarei federale Tanya Chutkan ca Arhivele Naționale din Statele Unite să înceapă transmiterea a circa 750 de documente ale administrației Trump către comisia de anchetă a Congresului.
Imaginile transmise în direct pe 6 ianuarie 2021 au șocat întreaga lume: clădirea Congresului american luată cu asalt de mulțime, demonstranți furioși luptându-se cu forțele de ordine în interior, alții năvălind în birouri și săli de dezbateri.
Atacul de la Capitoliu s-a soldat cu cinci morți și sute de răniți între care 138 în rândul forțelor de ordine. Washington, 6 ianuarie 2021.
The Guardian scrie că e vorba despre informații cheie - lista audiențelor/întâlnirilor, înregistrări telefonice și alte documente sensibile din portofoliile fostului șef al personalului de la Casa Albă, Mark Meadows și ale consilierului adjunct, Patrick Philbin. Zece membri ai echipei Trump au fost citați pentru audieri în investigația Congresului.
Washington Post notează că avocații lui Donald Trump au argumentat că președintele Statelor Unite are nevoie de „sfatul complet și fără echivoc” al consilierilor săi și că, de aceea, trebuie ca privilegiul confidențialității Executivului trebuie să fie menținut ani.
Fostul președinte american, Donald Trump, la o manifestație politică în orașul Wellington/Ohio, la 26 iunie 2021. După alegerile din noiembrie, acesta a refuzat să accepte rezultatul scrutinului, deși diferența era de peste 5 milioane de voturi și 74 de electori în favoarea democratului Joe Biden.
Replica judecătoarei, citată de New York Times, într-o motivare de 39 de pagini, a fost că interesul public face necesară decretizarea și că este mai importantă aflarea adevărului decât principiul confidențialității. Mai ales că acesta este „rezidual”: președintele în funcție, Joe Biden, și-a dat deja acordul pentru transparentizare.
Cu o umbră de ironie, BBC selectează un alt citat - „Președintele nu este rege” - din motivarea judecătoarei și reamintește că la 6 ianuarie 2021, Donald Trump nu accepta rezultatul alegerilor din noiembrie despre care spunea că a fost obținut prin fraudă.
Mesajele sale pe Twitter îndemnau la răsturnarea rezultatului alegerilor: „Vom lupta. Vom lupta cu încrâncenare și dacă nu veți lupta cu încrâncenare, veți înceta să mai aveți o țară. Așa că haideți să mărșăluim pe Pennsylvania Avenue” (bulevardul pe care se află Casa Albă spre Capitoliu).
În România, ancheta Colectiv, un dosar cu 61 de victime și vaste implicații politice, stagnează de șase ani. Ancheta 10 august 2018 privind diversiunea și atacul forțelor de ordine asupra manifestanților pașnici, în care zeci de persoane au fost gazate, nu numai că stagnează de trei ani.
Dar tocmai a fost trecută cu vederea în febra negocierilor pentru noul guvern PNL-PSD. Primarul de atunci al Bucureștiului, Gabriela Firea, negociază aspectele financiare ale noii guvernări.
Va supraviețui cota unică coaliției cu PSD?
Analiștii, presa și publicul par să își revină cu greu din șocul unei coaliții între atât de recenți foști dușmani. Așa de pildă, Libertatea a făcut o selecție de diatribe anti-PSD ale premierul Cîțu chiar mai apăsată decât a Europei Libere.
Dar negocierile au intrat în etapa practică: pe domenii și ministere, după cum detaliază Digi24. A apărut însă și o problemă. Mare. PSD vrea impozit progresiv, PNL susține în continuare cota unică.
Introdusă la finele lui 2004, imediat ce Alianța DA și Traian Băsescu au câștigat alegerile, cota unică a apărut atunci un panaceu universal pentru încurajarea investițiilor. Majoritatea statelor europene au însă impozit progresiv.
Președintele PNL, Florin Cîțu, are în față teme de negociere extrem de dificile și în partid și în afara partidului.
Dar dincolo de pro & contra, problema domnului Cîțu e acută și profund politică. Ludovic Orban și alții tocmai au anunțat plecarea din PNL. Cota unică nu e un impozit, e un stindard.
Florin Cîțu nu va mai fi premier în nicio ipoteză. Analiștii insistă că va pierde rapid și partidul. Or, dacă pierde și cota unică, posibil și poziția de premier pentru PNL - PSD devine vocal în această privință - riscă să devină cu totul nesemnificativ în politică.
Franța: doza trei obligatorie pentru cei peste 65 de ani
În cea de-a noua intervenție de la Palatul Elysee de când a început molima, președintele Franței, Emanuel Macron a atras atenția că pericolul este departe sfârșit, rezumă Le Monde.
Dată fiind înmulțirea din nou a cazurilor în Franța, în Germania, în Marea Britanie, Emanuel Macron a avertizat că este posibil să ne aflăm în fața unui val V al pandemiei.
Este motivul pentru care certificatul verde nu va fi prelungit pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani dacă nu își vor face și a treia doză de vaccin. Într-o țară cu 75% din populație vaccinată, președintele Franței le-a recomandat anti-vaxerilor să se răsgândească: „Vaccinați-vă. Vaccinați-vă ca să trăim cu toții normal”.
Despre trăit normal nu poate fi vorba pentru sutele de refugiați din Siria și alte țări din Orientul Apropiat, înșelați să ia drumul Occidentului prin Belarus și blocați de-a lungul graniței poloneze în ceea ce pare a fi începutul unei crize umanitare și politice, după cum relatăm în detaliu la Europa Liberă.
După nenumărate intervenții, cereri și acuzații adresate regimului Lukașenko din Belarus, Polonia este acum sigură că diversiunea de la granițele sale este opera Kremlinului. Vladimir Putin și Alexander Lukașenko se află în contact strâns.
În altă (aceeași?) ordine de idei, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu s-a întâlnit la Washington cu secretarul de stat american, Anthony Blinken, după ce recent s-a întâlnit la București cu ministrul apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin.
Distrugătorul de rachete american Donald Cook în portul ucrainian Odesa, februarie 2019.
Într-o declarație ulterioră, ministrul român de externe susține că ”prezenţa militară americană în regiune, atât ca trupe, cât şi ca echipament, trebuie crescută, nu doar în România, dar cred că şi în partea sudică a Flancului estic”, a spus Bogdan Aurescu.
O replică dată mesajului Kremlinului transmisese că prezența americană în Marea Neagră este o provocare pentru Rusia.
Alte subiecte:
- Ziarul sibian Turnul Sfatului scrie că un cetățean a făcut plângere contra președintelui Iohannis și a soției sale: nu au purtat mască la Biserica Evanghelică. A fost deschis un dosar de cercetare, iar cei doi vor fi audiați.
- O brățară cu șase șiraguri de diamante a reginei Maria Antoaneta, soția lui Ludovic al XVIII, ambii decapitați în timpul Revoluției Franceze, s-a vândut la licitație cu opt milioane de euro.
- Cum vegetarienii & veganii sunt din ce în ce mai mulți, New York Times oferă pentru Tranksgiving variante fără curcan: Sidesgiving. Am promite ceva similar, un meniu de Crăciun fără sarmale și cârnați. Dar mai bine investigații, nu?
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org, iar, dacă nu v-au plictisit rândurile, vă puteți înscrie la newsletter-ul nostru. Dacă nu aveți timp în fiecare zi, se așează liniștit în inbox pentru week-end.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena