Alegeri în Rusia | Frica și cenzura - strategie pentru victoria partidului controlat de Putin

Asezonată cu frica și cu teroarea desemnării ca „agent străin”, pentru culpa de a gândi și de a spune sau scrie adevărul, cenzura se dovedește cea mai sigură cale către victorie.

Cel mai recent exemplu în acest sens, din veritabila campanie declanșată de autoritățile ruse, este cel al închiderii unui site independent care-i ajuta pe alegători să se informeze despre candidați și să poată alege în cunoștință de cauză.

Decizia de închidere aparține autorității de reglementare a comunicațiilor, adică Serviciul Federal de Control al Comunicațiilor, Informației Tehnologice și Mass Media (Roskomnadzor).

E drept că site-ul pe care autoritatea pentru comunicații l-a închis, Duma.vote, este susținut de Mihail Hodorkovski, cândva cel mai bogat om din Rusia, magnatul petrolului, exilat în Elveția, adversar înverșunat al președintelui Putin.

Hodorkovski, fost ministru adjunct al Petrolului și Energiei și fost manager al gigantului petrolier Iukos, a fost condamnat la închisoare iar activele sale au fost făcute cadou de regimul de la Moscova lui Igor Sechin, unul din cei mai puternici oligarhi din Rusia, un apropiat al președintelui Putin.

Sechin a fost acuzat de presa independentă de legături cu crima organizată.

Jurnalistul de investigații Roman Anin, care a scris despre aceste legături a fost recent arestat.

Așa că Hodorkovski și-a făcut o misiune în exil din sprijinirea activiștilor opoziției și a presei independente și din educarea alegătorilor, pentru ca alegerile acestora să fie făcute în cunoștință de cauză.

O simplă parcurgere a sa, arată că site-ul este lipsit de mesaje politice evidente, de susținerea pe față a vreunui candidat, de recomandări sau de mesaje anti-Kremlin.

„Nu vă încurajăm să votați într-un fel sau altul”, este mesajul său pe care site-ul îl transmite. „Oferim informații, astfel încât să puteți face o alegere în cunoștință de cauză."

Legătura dintre alegerile pentru Duma de Stat și supremația lui Putin până dincolo de 84 de ani

Pe de altă parte, site-ul face un recurs la memorie și le amintește alegătorilor cine sunt candidații care au declarat public că-l susțin pe președintele Vladimir Putin să rămână în funcție și după 2024.

Or, alegerile din 17-19 septembrie vor avea un rol decisiv asupra felului în care va arăta scena politică rusească pentru următorii doi ani, cu urmări și asupra menținerii supremației lui Putin la Kremlin.

Anul trecut, Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a susținut un amendament constituțional care a eliminat efectiv limitele de mandat pentru Putin, permițându-i să candideze pentru a fi reales în 2024 și 2030, adică atunci când Putin va avea 78 de ani.

Putin nu a anunțat încă dacă va încerca să rămână în funcție, dar Duma de Stat i-a pregătit terenul ca să o poată face. Dacă o va face sau nu, cert este că Kremlinul încearcă să restructureze puterile executive ale țării și să găsească o modalitate de a-l menține pe Putin ca lider politic și fără a fi președinte. Or, în acest caz, va avea nevoie de o Dumă obedientă, gata să-i ofere o acoperire legală.

Site-ul finanțat de Hodorkovski face, așadar, și un demers de educație politică și civică și explică faptul că amendamentele care elimină limitele sunt neconstituționale.

„Extinderea neconstituțională a funcției actualului președinte, pentru care a trebuit să meargă la distrugerea Legii fundamentale a țării, îi va permite lui Putin să rămână în funcție până în 2030, sau chiar până în 2036”, spune site-ul. Adică până când Putin va avea 84 de ani.

Ce argumente a invocat autoritatea de reglementare a internetului Roskomnadzor pentru a putea închide site-ul? A citat dintr-o lege care permite blocarea site-urilor, a publicațiilor online dar și a publicațiilor tipărite dacă acestea promovează „tulburări de masă sau activități extremiste”.

Legea împuternicește, de asemenea, autoritatea de reglementare să cenzureze informațiile sau sursele pe care le consideră nesigure.

Protest față de Legea „agenților străini”, organizat în 4 septembrie 2021 la Moscova. Pe pancartă scrie „Nu puteți reduce la tăcere pe toată lumea”.

În perioada premergătoare votului Dumei, autoritățile au vizat o serie de surse media și de informații. Printre acestea se numără site-uri web legate de Alexei Navalnîi, cel mai virulent opozant al lui Putin, acum în închisoare.

La sfârșitul lunii iulie, Roskomnadzor a interzis 49 de site-uri web care au avut legătură cu Navalnîi, inclusiv site-ul său principal navalny.com.

La scurt timp, autoritatea pentru comunicații a blocat și aplicația „Votează inteligent”, care-i sprijinea pe candidații cel mai bine poziționați să-i învingă pe politicienii care au legătură cu Kremlinul.

Inițiativa își propunea, pe același mecanism educațional, al votului în cunoștință de cauză, un vot informat, să-i îndrume pe alegătorii ruși să voteze pentru acei candidații care au cele mai mari șanse să învingă un candidat din partidul de guvernământ dominant, Rusia Unită, pentru a maximiza șansele debarcării de la putere a partidului care-i asigură supremația lui Putin.

Însă, autoritățile au blocat toate site-urile care promovau votul inteligent, cerând giganților tehnologici Apple și Google, precum și motorului de căutare rus Yandex, să elimine aplicația din magazinele sale.

De asemenea, oficialii au încercat să blocheze serverele locale care facilitează achizițiile de aplicații și, de asemenea, au urmărit furnizorii de rețele private virtuale (VPN) - servicii care ajută la ascunderea identității online a unui utilizator și eludarea restricțiilor. În această săptămână, autoritatea de reglementare a comunicațiilor din țară a încercat chiar să blocheze furnizorii de securitate a site-urilor web, într-un efort disperat de a închide accesul la aplicația Smart Vote.

La rândul său, Hodorkovski a promovat o serie de proiecte care nu au neapărat legătură cu alegerile dar susțin promovarea drepturilor omului.

În august, platformele de știri Open Media și MBK Media s-au închis după ce Roskomnadzor le-a blocat site-urile, la fel cum a fost blocat și cel al unui grup pentru drepturile omului numit Pravozașița Otkrițchi.

Doi dintre activiști, care au avut legătură și cu proiectele derulate de Hodorkovski au fost urmăriți penal iar mai multor jurnaliști le-a fost interzisă activitatea după ce au fost declarați „agenți străini” în conformitate cu legislația rusă adoptată în pregătirea alegerilor de la finele acestei săptămâni.

„Ce altceva mai este aici de spus ? Acest lucru vorbește de la sine", a spus Maria Logan, o purtătoare de cuvânt a lui Hodorkovski într-un mesaj remis Europei Libere.

„Dacă ești activist, jurnalist independent sau pur și simplu cineva care critică felul în care Kremlinul conduce țara, ai de ales între exil, închisoare sau să lucrezi cu stigmatul de agent străin, ceea ce în practică înseamnă că vei fi considerat un spion și un trădător. Tactica folosirii fricii funcționează."

„Dar mulți găsesc, de asemenea, o modalitate de a se adapta la această situație foarte provocatoare și de a continua lupta împotriva unui regim necinstit", a spus ea.

Legislația „agentului străin” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat.

Aceasta cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență externă și despre care guvernul rus consideră că sunt angajate în activități politice să fie înregistrate și să se identifice ca „agenți străini” și să se supună auditurilor.

Începând cu 30 octombrie 2020, Roskomnadzor a ordonat organizațiilor media străine desemnate ca „agenți străini” să eticheteze fiecare articol, postare pe rețelele sociale și conținut audio-vizual cu un avertisment scris proeminent (sau un intro audio de 15 secunde) conform căruia conținutul media a fost creat de o entitate „care îndeplinește funcțiile unui agent străin”.

Modificările făcute apoi legii au vizat organizațiile de presă finanțate din străinătate.

Peste 150 de organizații neguvernamentale și de presă au lansat, marți, o petiție în care cer autorităților să abroge controversata Lege a „agenților străini”. Până miercuri dimineață, aproape 60.000 de persoane semnaseră petiția.