Pe 23 noiembrie, în ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale, pensionara Maria Misku (74 de ani) din Lenauheim, județul Timiș, a auzit pe cineva la poarta casei.
Cum femeia nu aștepta pe nimeni, s-a întrebat cine ar putea fi. S-a trezit față în față cu doi polițiști tineri de la secția din Periam.
„Mi-au cerut buletinul și telefonul. Le-am spus că eu telefonul nu-l dau, oricum nu e la mine, e la fiica mea. I-am întrebat de ce (au venit, n.red.) și mi-au zis că am făcut propagandă politică pe telefon, adică am postat un pliant pentru o candidată”, a povestit Maria Misku pentru Europa Liberă.
Postarea care i-a adus poliția la poartă era o fotografie de promovare a Elenei Lasconi, candidata USR.
„Le-am răspuns că eu nu fac parte din niciun partid, că am share-uit ceva, dar asta nu e propagandă.”
Maria Misku a intrat în casă, și-a recuperat telefonul de la fiica sa și a șters postarea în prezența oamenilor legii.
Cei doi polițiști au plecat, nu înainte de a scrie un avertisment.
„Nu știu ce scrie acolo, deși l-am semnat, că nu se distinge nimic. Și nepotul a încercat să citească, dar nu se vede, e foarte șters”, a mai spus femeia.
De veghe în lanul promovării electorale
Cazuri similare cu cel al Mariei Misku au avut loc pe 23 noiembrie și în alte zone din țară, cum ar fi Brașov, Neamț sau București.
Poliția Română a precizat pe site-ul propriu că în acea zi din ajunul alegerilor „au fost aplicate 119 sancțiuni pentru continuare a propagandei electorale, dintre care 82 de avertismente și 37 de amenzi”.
„Subliniem faptul că majoritatea măsurilor luate, respectiv aproape 70%, au fost cu avertisment, scopul acestora fiind de a se respecta cadrul legal și de a preîntâmpina comiterea unor noi fapte, nu de a fi aplicate sancțiuni pecuniare”, a adăugat Poliția.
Îți mai recomandăm De ce dă Poliția amenzi pentru postări pe Facebook în ziua alegerilor? Cazuri de la Timișoara, Brașov sau NeamțÎn aceeași zi de sâmbătă, 23 noiembrie, Uniunea Salvați România (USR) reclama hărțuirea simpatizanților care își anunțau online opțiunea la vot sau distribuiseră postări ale partidului.
La Brașov, mama unui simpatizant USR ar fi fost sunată tot în legătură cu o postare electorală și anunțată că riscă o amendă de 4.500 de lei.
Întrebată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog, a negat că acțiunea ar fi vizat simpatizanții USR.
„Cele mai multe sesizări au vizat continuarea propagandei electorale”, a declarat Monica Dajbog.
Amenzile pentru cei care continuă propaganda electorală după încheierea campaniei, în cele 24 de ore până la deschiderea urnelor, pot fi între 1.500 de lei și 4.500 de lei.
În tot acest timp, pe sub radarul instituțiilor mărșăluiau pe TikTok batalioanele de influenceri și trolli, care promovau agenda candidatului pro-rus Călin Georgescu.
Deși există, măcar în parte, legislație ca postările lor să fie blocate, acest lucru nu s-a întâmplat.
Îți mai recomandăm Ce se discută pe TikTok după anularea alegerilor prezidențiale. Au sporit dezinformările legate de intrarea României în războiul din UcrainaPromovarea știrilor false nu este reglementată în România. În ultimele zile, de exemplu, a circulat informația falsă – dezmințită de reprezentanții Ministerului Apărării – potrivit căreia rezerviștii români ar fi pregătiți să intre în războiul din Ucraina.
„Aceea este o dezinformare și tot ce se poate face este să se fie raportată (către platformă). Nu intră în categoria unui conținut ilegal”, arată vicepreședintele Consiliului Național al Audioviziualuui, Valentin Jucan, pentru Europa Liberă.
Legea românească pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani informațiile false doar „dacă fapta este de natură să aducă atingere securităţii naţionale sau relaţiilor internaţionale ale României ori ale unui stat aliat”.
Cine poate bloca postările pe internet în România?
Cunoscut drept un moderator al conținutului de la radio și de la TV, Consiliul Național al Audiovizualului este autoritatea care poate analiza și dispune blocarea conținutului, în anumite situații.
Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, recunoște într-o postare pe rețelele sociale că instituția pe care o reprezintă are prerogative limitate în privința platformelor online.
„Regulamentul DSA (act legislativ european privind serviciile digitale, n.r.) permite, totuși, ca sesizările referitoare la materialele video de pe aceste platforme (de socializare, n.r.) – care pot fi considerate conținut ilegal – respectiv, incitare la violență sau la ură, să fie analizate iar conținutul să fie eliminat de pe platforme prin procedura «ordinului de eliminare», ordin emis de către Consiliu”, a declarat Jucan.
Acesta încuraja publicul larg să raporteze către CNA conținutul audio-video considerat ilegal, printr-un link sau o captură de ecran la adresa de e-mail cna@cna.ro. Identitatea celor care o fac este protejată prin lege, a subliniat el.
Îți mai recomandăm Comisia Europeană a cerut TikTok „să înghețe și să păstreze” informațiile legate de alegerile din RomâniaValentin Jucan a declarat pentru Europa Liberă că instituția sa asistă în ultimele săptămâni la o adevărată explozie de sesizări referitoare la mediul online, mai ales în ceea ce privește TikTok.
„Înainte de luna octombrie, raportările erau întâmplătoare, de la niciuna la două-trei pe zi. Acum am ajuns la peste 200 zilnic. Diferența e ca de la cer la pământ pentru că oamenii au început să înțeleagă cui trebuie să se adreseze”, a spus vicepreședintele CNA pentru Europa Liberă.
Cei care se pot trezi cu conturile blocate nu sunt doar autorii. „Nu contează că nu sunteți creatorul conținutului respectiv, dacă el este ilegal și dumneavoastră l-ați propagat, l-ați multiplicat, vi-l asumați prin propagare”, a explicat Jucan.
Pe lângă blocarea de către platformele respective, cei reclamați riscă și dosar penal, în funcție de gravitatea situației, dacă au lansat de exemplu amenințări cu moartea sau au promovat însemnele legionare, interzise de lege.
Îți mai recomandăm De ce un tricou cu Zelea Codreanu te poate trimite la pușcărie, dar apologia faptelor sale, nuMarea probemă ține acum de personal și dotări: 12 angajați ai CNA trebuie să gestioneze reclamațiile, fără a avea și softurile necesare.
Jucan spune că ar fi nevoie de măcar de trei ori mai mulți oameni, dacă se va implementa un proiect european accesat, de dotare a instituției cu echipamente și softuri care să le permită să semnalizeze mai ușor informațiile false.
Până când instituția ar lucra cu astfel programe, el estimează că necesarul ar fi de cel puțin o sută de angajați dedicați monitorizării.
În prezent, în cazul în care un reprezentant al CNA consideră că are de a face cu conținut ilegal, emite un ordin prin care înștiințează direct platforma de socializare. Dacă platforma de socializare nu se conformează solicitării CNA, este activată varianta sesizării Comisiei, prin ANCOM.
Legea românească și limitele ei autoimpuse
„Este un reflex tipic românesc: atunci când instituțiile nu-și fac treaba, dau vina pe lege”, spune Jucan, întrebat de cadrul legislativ.
„Avem un regulament european care este explicit și extrem de bine organizat. Regulamentul ăsta european este activ, funcționează și a fost testat în toate statele membre ale Uniunii Europene. A fost preluat și implementat în România printr-o lege, deci ideea că nu există un cadru legal suficient este de respins cu toată forța”, susține vicepreședintele CNA.
Cât de bine funcționează legile s-a dovedit în perioada electorală.
Pe 20 noiembrie, cu patru zile înaintea turului I al prezidențialelor, Biroul Electoral Central (BEC) dispunea „înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online ce îl ilustrează pe candidatul Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2024, care nu conțin codul de identificare al mandatarului fiscal”.
Solicitarea era transmisă către TikTok, prin intermediul Autorității Electorale Permanente pe 21 noiembrie dimineața.
Pe 22 noiembrie, la prânz, TikTok notifica AEP că a eliminat accesul vizual al utilizatorilor la postările incriminate. A făcut-o însă doar pe teritoriul României, ele rămânând vizibile în alte state și putând fi distribuite.
„Verificările ulterioare au relevat că TikTok nu a șters conținutul electoral conform solicitării AEP, iar acesta a continuat să fie disponibil publicului din România, chiar și după încheierea campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor (aspecte ce contravin legislației române)”, se menționează în raportul SRI referitor la primul tur al alegerilor prezindențiale.
Îți mai recomandăm Operațiunea „Georgescu președinte”. Documente declasificate de SRI, SIE, MAI și STS: Rusia – război hibrid și rolul Moscovei în alegeriCazul „Radio Camarad – radio legionar”
Pe 28 februarie 2024, CNA sesiza Parchetul de pe lângă Sectorul 6 cu privire la activitatea ilegală a „Radio Camarad”, ce se prezintă drept „radio legionar”, face propagandă legionară și neagă Holocaustul.
„Parchetul trebuia să investigheze și să informeze poliția cu privire la activitățile ilegale, iar Poliția trebuia să meargă să le facă o vizită la sediu și să-i găsească pe cei care promovau însemne și conținut considerat ilegale. Parchetul trebuia să acționeze și să ceară ANCOM închiderea”, a mai spus vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, pentru Europa Liberă.
La nouă luni de când sesizarea penală a ajuns la Parchetul de pe lângă Sector 6, radioul emite nestingherit aceleași mesaje pro-legionare și de negare a Holocaustului.
Europa Liberă a vorbit despre acest caz cu procurorul Constantin Botea, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Sectorul 6.
„A fost începută urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de distribuirii prin orice mijlocare de materiale rasiste sau xenofobe. În acest moment cercetările se fac cu privire la fapte, nu a fost deocamdată dispusă continuarea urmăririi penale față de o persoană”, a spus Botea.
Întrebat cum se explică faptul că radioul emite fără probleme același tip de conținut în legătură cu plângerea penală, el nu a putut oferi un răspuns.
Îți mai recomandăm Cine și ce a știut. Ascensiunea legionarismului sub ochii autorităților. Comemorarea lui Zelea Codreanu, de la parastas la salut fascistSancțiuni pentru postări online în Franța și Germania
Cu două zile înaintea alegerilor electorale prezidențiale din 2017 erau făcute publice emailurile din campania echipei lui Emanuel Macron. Era doar vârful icebergului unei acțiuni rusești în care trei din patru candidați aveau opinii pro-Kremlin, după cum a arătat publicația Politico.
Un an mai târziu, Franța adopta o legea privind „știrile false”.
Ea se aplică platformelor cu cel puțin cinci milioane de vizitatori unici în fiecare lună și impune obligații de transparență, dintre care unele sunt aplicabile numai în timpul perioadelor electorale.
Astfel, cu trei luni înainte de data alegerilor și până în ziua rezultatelor, platformele trebuie să furnizeze următoarele informații:
- identitatea persoanelor fizice sau juridice care plătesc promovarea conținutului de știri;
- suma plătită, dacă depășește 100 de euro;
Legea permite oricărei persoane care are un interes în acest sens să ceară ca o știre să fie eliminată în cazul în care conținutul este în mod evident inexact, difuzat în mod deliberat pe scară largă și poate compromite rezultatul unei alegeri.
Instanța trebuie să se pronunțe în termen de 48 de ore cu privire la astfel de cereri.
Reprezentanții platformelor online care nu se conformează riscă o pedeapsă penală de până la un an de închisoare și o amendă de până la 375.000 euro.
Printre țările cu o legislație puternică de reglementare a conținutului de pe internet este și Germania. În urmă cu șase ani, țara adopta o lege care le cere companiilor de social media să elimine în 24 de ore discursurile instigatoare la ură de pe site-urile lor.
Conform Reuters, este vizată inclusiv ideologia pro-nazistă, iar amenzile în cazul neconformării pot ajunge până la 50 de milioane de euro.
Îți mai recomandăm Cine și ce a știut despre rolul Moscovei? Ruta informațiilor de la serviciile secrete spre președintele IohannisEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.