Joe Biden: „Consecințe grave” pentru Rusia și sancțiuni pentru Putin. Ce fac Germania și Franța

Președintele Joe Biden a recunoscut, marți, că situația de la granița cu Ucraina, unde Rusia continua să maseze trupe, este destul de incertă și că nimeni nu poate spune dacă și când anume va decide Rusia să invadeze Ucraina.

Casa Albă a declarat că o invazie rusească este „iminentă”, iar trupele americane sunt în alertă maximă, gata pentru a fi dislocate în Europa, timp în care atât SUA cât și partenerii europeni sunt pregătiți să sancționeze Rusia în cazul unei invazii.

Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron spun că preferă cartea diplomației, iar cel din urmă nu a ascuns că și-a dori o soluție europeană la criza de la granițele Ucrainei și nu una americană.

În România, președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 26 ianuarie, la cinci zile după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a solicitat NATO retragerea trupelor din România și Bulgaria.

Biden: Declarații despre invadarea Ucrainei într-un magazin de cadouri

„Ăsta este Putin. Nici măcar oamenii lui nu cred că știu sigur ce va face”, a spus Biden în timpul unei scurte ieșiri prin Washington la o înghețată și apoi la un magazin local de unde a cumpărat cadouri pentru soția și nepotul său.

Președintele american, la o înghețată prin oraș

Biden a spus că este gata să-i aplice sancțiuni chiar lui Vladimir Putin, un pas pe care președinții dinaintea sa l-au tot evitat. Și a spus că ar putea trimite trupe americane în Europa de Est în curând pentru a demonstra angajamentul american față de aliații săi din NATO.

Pentru el, însă, Putin rămâne o enigmă, una ale cărei intenții vagi s-au dovedit derutante pentru el și pentru alți lideri occidentali.

„Voi fi complet sincer, este un pic ca și cum ai citi în frunze de ceai”, a spus Biden după ce a ales un hanorac pentru nepotul său.

Președintele Biden a ales un hanorac pentru nepotul său.

„Faptul că el continuă să adune forțe de-a lungul graniței cu Ucraina, din Belarus, ai spune „ei, bine, asta arată de parcă va face ceva”, a continuat Biden. „Dar apoi te uiți la comportamentul său din trecut și la ce spune toată lumea (…) la ceea ce este probabil să se întâmple și constați că totul se reduce la decizia lui.”

Biden a ordonat luni ca 8.500 de militari americani să fie pregătiți pentru a fi trimiși în Europa de Est. El a spus că niciun soldat american nu va intra în Ucraina.

Eforturile diplomatice continuă

Chiar dacă pregătirile militare încep, eforturile diplomatice de a dezamorsa criza continuă.

Oficialii ruși și europeni plănuiesc să se întâlnească la Paris săptămâna aceasta pentru a continua discuțiile privind relansarea unui acord de încetare a focului în estul Ucrainei, iar SUA pregătesc răspunsuri scrise la cererile de securitate ale Rusiei care au fost prezentate luna trecută.

Săptămâna trecută, Biden a susținut că Putin va decide în cele din urmă să atace Ucraina, iar marți a spus că prea puține s-au schimbat din ceea ce a anticipat.

„Nu a avut loc nicio schimbare în poziționarea forțelor rusești”, a spus el.

Anterior, purtătoarea sa de cuvânt a spus că o invazie rusească în Ucraina este „iminentă”, deși la Kiev, liderii ucraineni au încercat să minimalizeze amenințarea.

„Când am spus că este iminentă, rămâne iminentă”, a spus secretarul de presă Jen Psaki la întâlnirea sa zilnică cu presa.

Purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă, Jen Psaki.

„Dar din nou, nu putem face o predicție despre ce decizie va lua președintele Putin. Suntem încă implicați în discuții și negocieri diplomatice”.

Un oficial al administrației a declarat pentru CNN după briefing că „nu a existat nicio schimbare în ceea ce știam săptămâna trecută și anume că Rusia ar putea invada în orice moment [Ucraina]”.

Liderii ucraineni liniștesc populația și fac apel la calm

Oficialii ucraineni au încercat să minimalizeze probabilitatea unei invazii, dar Psaki a spus că semnalele din Rusia sunt clare, chiar dacă intențiile lui Putin nu sunt.

„Nimeni nu poate intra în mintea președintelui Putin sau a conducerii ruse (…). Ceea ce am văzut sunt o serie de pregătiri", a spus ea, invocând acumularea a peste 100.000 de militari la granița Rusiei cu Ucraina.

Luni, președintele Ucrainei Volodîmir Zelenski a declarat, într-o înregistrare video postată pe pagina sa de Facebook, că cetățenii Ucrainei „nu au niciun motiv de panică”, pentru că autoritățile „lucrează pentru detensionarea completă a situației” din estul Ucrainei.

„Protejați-vă corpul de viruși, creierul de minciuni, inima de panică”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean, Volodîmir Zelenski și-a îndemnat concetățenii la calm

Alți oficiali ucraineni au încercat, de asemenea, să transmită calm, inclusiv ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, care a spus marți că „nu este nevoie să vă faceți bagajele”.

În timp ce transmit îndemnuri la calm propriilor cetățeni, oficialii din Ucraina și-au exprimat nemulțumirea față de decizia SUA de a-și retrage personalul de la ambasadă.

„Considerăm că un astfel de pas este unul prematur și un exemplu de prudență excesivă”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al țării într-un tweet. Psaki a spus marți că nemulțumirea guvernului ucrainean față de decizia SUA de a retrage o parte din personalul ambasadei este deplasată.

„Vom lua întotdeauna decizii care sunt în interesul securității oamenilor care servesc ca diplomați în întreaga lume și avem evaluări care sunt făcute de Departamentul de Stat, de unde și decizia din anunțul făcut în ultimele două zile”, a spus ea.

„Voi lăsa pe alții să evalueze, dar există 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina și nu avem certitudinea că liderul Rusiei nu intenționează să o invadeze”, a spus ea.

Cea mai mare parte a personalului SUA de la Ambasada SUA la Kiev rămâne, însă, la post, transmite CNN care citează o sursă familiară cu subiectul.

Potrivit agenției de presă Ukrinform, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Oleksii Danilov, a dat și el asigurări că în prezent nu există nicio plecare din rândul misiunilor diplomatice străine din Ucraina.

Scholz și Macron, avertismente cu jumătate de gură

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au acceptat să poarte discuții cu Kremlinul în speranța detensionării crizei de la granița cu Ucraina, reluând avertismentul că Rusia va plăti un „preț mare” dacă va ataca Ucraina.

Cancelarul german Olaf Scholz s-a întâlnit marți la Berlin cu președintele francez Emmanuel Macron, în încercarea diplomatică de a găsi împreună o soluție pentru rezolvarea crizei dintre Rusia și Ucraina.

Liderii german și francez au discutat despre un răspuns coordonat în cazul în care Rusia avansează cu o invazie a Ucrainei.

Olaf Scholz vrea fără export de arme, iar Macron vrea o soluție europeană și nu americană la criza din Ucraina

Scholz a cerut Rusiei să urmeze „pași clari” pentru a reduce tensiunile și a avertizat Rusia că o amenințare la integritatea teritorială a Ucrainei ar avea „consecințe grave” pentru Moscova.

În plus, el a apărat modul în care guvernul german a gestionat criza.

„Am făcut multe pentru a sprijini în mod activ dezvoltarea economică și dezvoltarea democratică în Ucraina”, a spus Scholz, citat de Deutsche Welle.

Macron: Soluția la criza ucraineană trebuie să fie europeană și nu americană

La rândul său, Macron a spus că cele două țări sunt „unite” în nevoia de detensionare a situației de la granița Rusiei cu Ucraina. „Dacă există un atac, vor exista represalii și prețul [pentru Rusia] va fi foarte mare”, a spus Macron.

În același timp, cei doi lideri au spus că discuțiile diplomatice vor continua.

„Nu vom renunța niciodată la dialogul cu Moscova”, a spus Macron.

Reprezentanți din Rusia, Ucraina, Germania și Franța, cunoscut sub numele de „formatul Normandia”, se vor întâlni miercuri la Paris.

De asemenea, președintele francez a mai spus că va avea vineri o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul unui „dialog solicitant” cu Kremlinul.

Atât Germania, cât și Franța și-au exprimat îngrijorarea cu privire la eventuale sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.

Scholz a spus anterior că statele europene trebuie să ia în considerare costul sancțiunilor față de Rusia și modul în care acestea le-ar putea afecta propriile economii. Germania, de exemplu, este un importator major de gaz rusesc din Rusia.

Legăturile comerciale franco-ruse s-au prăbușit cu aproximativ o treime la scurt timp după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea și pe fondul sancțiunilor UE impuse ca răspuns, dar acestea și-au revenit constant de atunci.

La rândul său, Macron a spus că el nu consideră că sancțiunile ar fi de natură să descurajeze Rusia.

De asemenea, Franța a cerut o soluție europeană la criză, cum ar fi discuțiile în „formatul Normandia”, și mai puțin una care să se bazeze pe SUA.

În schimb, cei doi lideri sunt în dezacord în ceea ce privește exportul de arme. Franța și-a exprimat dorința de a furniza arme suplimentare Ucrainei, în timp ce Germania a blocat exporturile către Kiev.

Ministrul de externe al Ucrainei a criticat reticența Germaniei de a trimite arme „defensive” și a spus că această mișcare nu face decât să-i dea un imbold președintelui rus Vladimir Putin.

Exporturile militare au fost o problemă sensibilă în Germania încă de la cel de-al Doilea Război Mondial. În principiu, țara pretinde că aproape niciodată nu exportă arme în zone de conflict activ, deși sunt voci care spun că aceste reguli nu sunt întotdeauna respectate.