Cum a luptat ministrul Monica Anisie cu pandemia din educație, cursurile online și propriile gafe

Ziua în care se discută moțiunea simplă împotriva ministrului educației Monica Anisie, prin care PSD îi reproșează ”lipsa de viziune și strategie” ”haosul” pe care l-a creat în perioada pandemiei, a coincis cu ziua în care măștile de protecție pentru profesorii și elevii din clasele terminale care reiau cursurile peste 10 zile ar fi trebuit să ajungă în școli. Doar că procedura de achiziție a fost anulată vineri și a fost reluată luni, iar ministra nu poate decât să fie optimistă că măștile vor ajunge până în 2 iunie în toate școlile și liceele din țară. În caz contrar, Ordonanța care prevede obligativitatea purtării măștii în spațiile închise va fi încălcată, la fel și ordinul semnat chiar de Monica Anisie.

Mai multe asociații ale elevilor îi reproșează ministrei ”atitudinea ignorantă în ceea ce privește problemele sistemului educațional din România” și îl încurajează pe premierul Ludovic Orban să o demită. De altfel, în acest weekend au circulat în presă informații că Orban ia în calcul remanierea ministrului educației.

Marile necunoscute și încercări din fața examenelor

1. Cu mască sau fără mască

Prima procedură de achiziție a măștilor pe care elevii, profesorii, personalul auxiliar și, în general, toți cei care vor pătrunde într-o instituție de învățământ a fost lansată pe 19 mai, la aproape o lună după ce președintele Iohannis a anunțat că deschiderea anului școlar se amână până la toamnă. De ce atât de târziu? Pentru că nu a fost gata caietul de sarcini și pentru că Legea 55 care prevedea obligativitatea ministerului de a asigura măști a apărut de abia în 15 mai. Peste patru zile, alt ghinion: ministerul constată că firma de stat, Unifarm, are în stoc doar 1,2 milioane de măști în loc de cele peste 6 milioane pe care trebuia să le livreze, așa că anulează procedura de achiziție prin negociere și anunță că va declanșa alta luni, spune ministerul într-un comunicat de presă.

Ajung însă măștile în timp util în școli? ”Dacă se vor respecta termenele impuse de Ministerul Educației în caietul de sarcini realizat acum, sigur că vor ajunge”, spune ministrul Monica Anisie.

Dar dacă nu vor ajunge ce se va întâmpla? E o întrebare la care, deocamdată, ministerul ridică din umeri, dar sursele Europei libere spun că la noua procedură de achiziție lansată luni se vor înscrie tot firme de stat, care, probabil, vor trebui să livreze măștile cu prioritate. ”Mai există posibilitatea să împrumutăm, de la Unifarm sau din altă parte”, spun sursele noastre.

2. Baremul de 37,3 la BAC și Capacitate

Una dintre cele mai mari controverse și necunoscute se referă la temperatura de maximum 37,3 grade pe care trebuie să o aibă elevii care se prezintă la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat. Ordinul 4267 din 18 mai spune clar la articolul 1 că ” accesul persoanelor” care au peste această temperatură este interzis. Mai exact, acei elevi vor pierde examenul. În schimb, elevii care deja sunt confirmați cu COVID- 19 îl vor putea susține în săli separate de examinare.

Îngrijorarea legată de această restricție este maximă rândul elevilor și al părinților, pentru că o temperatură peste această valoare poate avea și alte cauze, inclusiv emoția sau căldura de afară. Renate Weber, Avocatul poporului, a declarat deja că măsura ar trebui gândită mai bine și că ar putea chiar sesiza Curtea Constituțională.

Ministerul Educației nu are deocamdată un răspuns la aceste îngrijorări, dar sursele Europei libere dau asigurări că se analizează situația și cât de curând, ministerul Sănătății va da detalii și, probabil, ”va fi emis un nou ordin care va găsi soluții și pentru aceste situații”.

Primii pași la minister, primele gafe

Venirea la ministerul educației a Monicăi Anisie, profesoară de limba română la Liceul ”Tudor Vianu” din București, fostă consilieră a lui Traian Băsescu și secretar de stat în guvernul Cioloș, a părut multora din sistem o rază de lumină prin comparație cu miniștrii din perioada Dragnea- Dăncilă, începând cu Liviu Pop și terminând cu Ecaterina Andronescu. Dar speranța s-a ofilit repede sub dușul rece al unei declarații cel puțin controversate legată de rezultatele proaste ale României la testele PISA. ”Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, spunea ministra. Însuși președintele Klaus Iohannis a contrazis-o.

N-a trecut mult și ministerul dă o Ordonanță de Urgență care modifică Legea educației naționale și prin care studenții Academiei de Informații a SRI treceau la secret, adică nu mai erau obligați să se înregistreze în Registrul Matricol Unic al Universităților din România. Cum Academia ”Mihai Viteazul” fusese protagonista unor scandaluri de plagiat care au dus la evaluarea Școlii doctorale, în urma căreia s-a confirmat plagiatul în cazul a 41 de teze de doctorat, OUG-ul, contrasemnat de Eduard Hellvig, șeful SRI, nu a fost o bilă albă pentru cabinetul Orban.

Harababura cursurilor online

Peste o lună coronavirusul din Wuhan, China, deja ținea prima pagină a ziarelor. În România, primul caz a fost în 26 februarie, iar în 11 martie se închid școlile și grădinițele. Cu exact trei zile înainte Anisie îndemna elevii să meargă la școală, spunând că nu e cazul să se intre în panică deoarece nu ezistă niciun caz confirmat în rândul școlarilor. În realitate erau deja 4 cazuri.

Din acest moment a început sarabanda cursurilor online. În prima fază a fost vorba doar de o recomandare, scopul cursurilor fiind de a menține legătura cu școala, astfel încât elevii (și profesorii) să nu se creadă în vacanță. ”Aceste cursuri online doar mențin legătura cu școala, nu sunt neapărat de predare, nu se dau note, ci păstrăm legătura noi, cadrele didactice, cu elevii, este important ca ei în această perioadă să conștientizeze că nu este vacantă, ci că ne continuăm învățarea”, declara Monica Anisie pentru Europa Liberă.

S-a dovedit de fapt că ministerul habar nu avea câți elevi au acces la internet, la un computer sau o tabletă, că profesorii, la rândul lor, nu sunt pregătiți pentru o schimbare atât de radicală a sistemului de predare și că, în esență, chiar a fost vorba de o vacanță. Într-un final, ministrul a admis că peste 250.000 de elevi nu au acces la cursurile online, dar că aproximativ 60% au participat la aceste cursuri. Oricum, ”participarea” a fost sporadică.

Asociațiile elevilor au avansat însă alte cifre, de fapt, 60% dintre elevi, în special în mediul rural, nu au avut și nu au posibilitatea de a participa la cursurile online, motiv pentru care au depus o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Nici chiar ordinul emis de ministerul Educației privind obligativitatea cursurilor online nu a schimbat mare lucru, din simplul motiv că școala nu se poate muta peste noapte din sala de clasă în mediul virtual. Lipsa unei platfome de e-learning ( aceasta a fost prevăzută în legea educației din 2011), ne-a pus în situația în care ”recurgem, ca pe vremea lui Ceaușescu, la teleșcoală. Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, constata Mircea Miclea, fost ministru al educației. Una peste alta, Monica Anisie a fost în fața unei misiuni aproape imposibile, racilele mai vechi ale sistemului arătându-se în toată splendoarea lor.

Comunicarea și pandemia au înghețat anul

Ministrul nu a excelat la capitolul comunicare, conferintele de presă pe care le susținea aveau marea ”calitate” de a lăsa auditoriul și mai nelămurit.

A dat în repetate rânduri garanția că anul școlar nu va îngheța și că nici măcar nu se ia în discuție o astfel de perspectivă, ajungând să o contrazică chiar și pe Raluca Turcan, vicepremier. Pe de altă parte, nu prididea să repete că totul depinde de evoluția pandemiei. Nimic mai adevărat, pentru că în final anul școlar a fost înghețat, cu singura excepție a examenelor de Bacalaureat și Evaluare Națională.

Dacă parte din părinți, neîncrezători în capacitatea statului de a lua măsurile necesare pentru protecția copiilor, au răsuflat ușurați, experții în educație au criticat decizia. ”România educată a lui Iohannis este un dezastru de la început până la sfârșit. Ceea ce se comunică la nivel de stat este un mesaj dezastruos pentru ceea ce înseamnă să înveți, iar cu asta a pus capac la tot (…)Se putea totul organiza în așa fel încât să nu blocăm școala”, declara Mircea Miclea pentru Europa liberă.

Moțiunea, prilej pentru Anisie să iasă la luptă

Ministrul Monica Anisie nu a părut impresionată de moțiunea semnată de cei 93 de deputaţi Pro România şi PSD, intitulată “Pas cu pas am ajuns în colaps educaţional – PNL a creat România NeEducată” și a contracarat spunând că nu putea să rezolve în cele 7 luni de când este ministru ”ce nu au reușit miniștrii dvs. în toți acești ani de mandate (...) puteți să depuneți câte moțiuni doriți, dar nu îi scutiți pe proprii miniștri care au gestionat cel mai mult școala românească în acești ani.”

Anisie a făcut un adevărat rechizioriu la adresa PSD: ”Unde sunt cele 2,2 miliarde promise acum 2 ani pentru achiziționarea de tablete pentru elevii români? Altele ar fi fost astăzi premisele dacă fiecare elev din România ar fi dispus de o tabletă, așa cum le fusese promis. Guvernul din care fac parte a alocat 150 de milioane de lei pentru achizitionarea de dispozitive electronice pentru a beneficia de acestea copiii din mediile dezavantajate. De atâtea ori ați vorbit despre acești copii din mediile dezavantajate, dar totul s-a rezumat la vorbe. Unde sunt faptele din vorbele dvs?”

Mai mult, Monica Anisie le-a bătut obrazul celor care o acuză de copy -paste la elaborarea planului de scolarizare. ”Tocmai dvs vorbiti despre copy-paste? De fapt, asta m-a determinat să verific încă o dată cine este inițiatorul acestei moțiuni ( Victor Ponta, acuzat de plagiat n. r)Trebuie să recunosc că nu mă așteptam să se alăture ca semnatari ai moțiunii parlamentari onorabili pe care îi cunosc și respect”, a declarat ministru Anisie.