La două luni de la debutul epidemiei de coronavirus în România, bilanțul deceselor a ajuns la 608, iar cel îmbolnăvirilor cu COVID la 11.036. Sâmbătă, 25 aprilie, a fost ziua cu cele mai multe decese de la debutul pandemiei- 34, iar o zi mai târziu a fost bătut recordul la numărul de teste, 9.873. Nu se poate vorbi încă de un trend descendent, dacă în 11 aprilie se înregistrau 523 de cazuri, două săptămâni mai târziu cifra este de 401, deloc încurajator. Cel mai tânăr pacient decedat este o femeie de 21 de ani, care avea și alte afecțiuni, dar media de vârstă este de 67 de ani.
După cele două luni de pandemie, perioadă în care România a luat măsuri stricte de distanțare socială, fiind declarată și stare de urgență, experții consultați de Europa liberă spun că situația este mai bună decât se anticipa, dat fiind numărul mare de români care s-au întors în țară din zonele roșii. Cert este că după luni România are de circa zece ori mai puține cazuri decât avea Italia la aceeași dată, și de opt mai puține decât Spania. Cu toate acestea, mortalitatea în România este de 5,4%, peste media europeană.
Îți mai recomandăm Coronavirus. De ce în România rata mortalității este peste media europeană
”A existat acest avantaj mare al decalajului de aproape trei săptămâni în care am avut timp să învățăm din greșelile altora și să luăm măsuri drastice”, spune pentru Europa liberă Adrian Marinescu, medic primar la spitalul de boli infecțioase ”Matei Balș” din București.
Marea necunoscută de acum înainte este dacă evoluția epidemiei a atins deja vârful, urmând o aplatizare a curbei noilor cazuri, sau dacă se va înregistra acel vârf de care se tem toți experții din sănătate. El poate fi posibil pentru că încă nu au trecut cele 14 zile de la sărbătorile pascale pentru a vedea exact care este direcția evoluției, în plus urmează cele trei zile libere de 1 mai, când, prin tradiție, românii ies din case la ”iarbă verde și la grătare”, spune doctorul Marinescu.
Îți mai recomandăm Interviu Alexandru Rafila: Ar trebui să avem un plan de relaxare cu indicatori obiectivi pe care să-l cunoască populația
O explozie a numărului de noi cazuri de coronavirus ar pune sub presiune sistemul de sănătate pe partea de terapie intensivă, unde România nu stă prea bine. În acest moment sunt internați la terapie intensivă 236 de pacienți, potrivit raportării făcute duminică de Grupul de comunicare strategică.
Pe de altă parte, răbdarea românilor este pusă și ea la grea încercare, fiind așteptată relaxarea restricțiilor anunțată de președintele Klaus Iohannis pentru 15 mai.
Dacă însă relaxarea nu se face gradual și cu cap, riscul este, avertizează experții în sănătate să asistăm la o altă explozie a cazurilor. Deocamdată, nimic nu este clar în privința relaxării, nici dacă și când ar putea începe școala, nici dacă vor fi păstrate în carantină marile focare existente și nici ce restricții vor fi păstrate pentru persoanele de peste 65 de ani.
Îți mai recomandăm Streinu-Cercel, controversele și conflictele de interese care nu l-au clintit din post
Doar două lucruri au fost anunțate de președinte ca având un oarecare grad de certitudine: obligativitatea purtării măștii de protecție și eliminarea restricțiilor de circulație, deci a declarației pe proprie răspundere.
Primul caz și primele focare
Primul caz confirmat de coronavirus în România a fost anunțat la 26 februarie 2020 și era vorba de un bărbat de 20 de ani, din județul Gorj, care intrase în contact cu un italian diagnosticat cu această boală și care vizitase România în perioada 18-22 februarie.
Primul focar major de coronavirus a fost la spitalul Gerota din București, unde un fost ofițer MAI, care a mințit că a călătorit în Israel, a infectat aproape 50 de persoane, printre care și 22 de cadre medicale. Spitalul a fost pus în carantină până în 1 aprilie, iar fostului ofițer, care între timp s-a vindecat, i s-a deshis dosar penal. De fapt, în contextul anchetei epidemiologice s-a descoperit că doi medici au mințit la rândul lor, motiv pentru care s-au ales cu dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor și fals intelectual.
Dar cel mai mare focar a fost și continuă să fie Suceava. Este județul în care se înregistrează cele mai multe cazuri de coronavirus- 2613, duminică, 26 aprilie, având 462 de cadre medicale infectate, cel mai mare număr la nivelul țării. Managementul defectuos, lipsa echipamentului și nerespectarea protocoalelor au transformat spitalul într-o bombă epidemiologică, una care a afectat tot județul. Directorul medical, Mircea Macovei, și directoarea de îngrijiri medicale a spitalului, Doina Chirap, au demisionat din funcțiile de conducere acum două zile.
În județul Suceava, un important focar a fost depistat acum o săptămână la Centrul de Recupare Neuropsihiatrică Sasca Mică unde sunt peste 300 de infecții, 242 de persoane internate și 59 de angajaţi din cei 86 ai centrului au fost şi ei infectaţi.
Îți mai recomandăm Alcool, șmecherie și romi marginalizați. De ce a devenit violent Paștele în izolareO situație specială s-a înregistrat și la Țăndărei, care, la fel ca Suceava, a fost băgat în carantină prin Ordonanță militară. Locuitorii din Țăndărei au ajuns să fie păziți cu armata ca să nu iasă din case și să nu răspândească și mai mult virursul adus în localitate de diverse persoane, aproape 800 la număr, potrivit primarului, care s-au întors din străinătate și nu au respectat izolarea. De altfel, la Țăndărei a decedat o asistentă medicală de la ambulantă, serviciul de ambulanță fiind închis.
Guvernul a dat jos milităria din pod dar focarele nu se predau
Cele trei mari focare continuă să fie, potrivit ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, Suceava, Arad și Deva.
Spitalul din Suceava a fost pus sub comandă militară, fiind adus acolo medicul militar Ionel Oprea, secretar de stat în Ministerul Sănătății. De altfel, la spital s-au deschis dosare penale, însuși șeful de secție de la Unitatea de Primiri Urgențe fiind vizat sub acuza de zădărnicire a combaterii bolilor, mai exact pentru că din dispoziția lui, spun procurorii, personalul medical a intrat în sectorul COVID-19 fără echipament de protecție.
Și spitalul din Deva a fost pus sub comandă militară în 8 aprilie, după ce managerul spitalului Silviu Didilescu și directorul medical au demisionat din funcție. În Hunedoara sunt 37 de cadre medicale infectate, iar numărul cazurilor de coronavirus continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din țară.
Îți mai recomandăm Coronavirus în România: Armata și Biserica pot defini gradul de modernizare al unei țări. Interviu cu Oliver Jens Schmitt
La spitalul județean din Focșani s-a mers pe același tipar al conducerii militare, după ce managerul a fost testat pozitiv pentru COVID și s-a ”refugiat” într-un hotel cu actele spitalului cu tot. Medicii militari sosiți aici erau de la Brașov, un alt județ în care se înregistrează multe cazuri de coronavirus.
Aceste exemple i-au inspirat și pe alții să ceară sprijin militar. Chiar spitalul Universitar din București, unde 40 de cadre medicale și 120 de pacienți sunt infectați a cerut detașarea a trei medici militari pentru a coordona activitatea secțiilor. Solicitarea a fost făcută de însuși medicul Cătălin Cârstoiu, numit recent la conducerea unității după demiterea Adrianei Nica pe motiv că nu a luat toate măsurile necesare pentru a preveni o infectare.
Îți mai recomandăm Top 7 gafe ale autorităților în vremea pandemiei de coronavirusÎți mai recomandăm Criza de coronavirus. Marile vulnerabilități ale României în gestionarea pandemiei