Președintele Klaus Iohannis a făcut un apel, marți, la ședința de alegere a noii conduceri, ca CSM să susțină în mod efectiv recomandările Comisiei de la Veneția, ale MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației la standardele europene. Recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare cât timp nu sunt transpuse în legislația internă, a precizat președintele.
"Anul 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetățenii au protejat, prin votul lor, în cadrul Referendumului din 26 mai, independența justiției și buna sa funcționare în fața unor demersuri sistematice de slăbire a sistemului judiciar", a spus președintele.
Klaus Iohannis le-a atras atenția membrilor CSM că "asaltul asupra justiției a fost oprit temporar", dar "răul făcut trebuie reparat cât mai curând", iar CSM trebuie să contribuie la acest proces.
"Am acționat ca un susținător ferm al unei justiții independente", a spus președintele, amintind demersurile pe care le-a făcut: contestarea prevederilor controversate din legile justiției, oprirea intrării în vigoare a legislației penale, sau opoziția față de numirile de la parchete. "Nu am ezitat să acționez ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiție", a mai spus Klaus Iohannis.
Klaus Johannis cere "un echilibru" în interiorul CSM
"Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute în plan secund", a spus președintele Iohannis. În opinia acestuia, societatea și sistemul judiciar așteaptă din partea CSM o abordare matură, "lipsită de partizanat", chiar dacă, într-un organ colectiv, opiniile diferite pot părea firești.
"Modul de funcționare al CSM a ridicat semne de întrebare", a spus Klaus Iohannis, referindu-se la mandatul Liei Savonea la conducerea CSM. Fără să nominalizeze, președintele a spus că, în percepția publică, dar și în interiorul corpului magistraților, unele dintre deciziile CSM, în anul care a trecut, "au părut contradictorii", iar altele au fost "puternic contestate" chiar de membri ai CSM.
"Instituțiile nu trebuie identificate cu imaginea liderilor de la un moment dat. Instituțiile nu aparțin conducătorilor", a mai spus Klaus Iohannis.
Prin alegerile de marți, se încheie mandatul de președinte al CSM al Liei Savonea, considerat unul dintre cei mai controversați șefi ai Consiliului. Mai multe instanțe din țară au declanșat procedura de revocare a acesteia din Consiliu. Curțile de Apel din Cluj, Brașov și Pitești, de exemplu, au votat în adunări generale revocarea Liei Savonea din CSM.
Noul președintel al CSM va avea de armonizat opiniile diferite din interiorul Consiliului, generate de acțiunile Liei Savonea. Savonea a intrat, în repetate rânduri, în conflict cu șapte membri ai CSM. În octombrie, cei șapte au transmis plenului un document prin care au cerut revocarea Liei Savonea din funcția de președinte al Consiliului, arătând că și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile, a avut acuzații tendențioase la adresa colegilor și a generat stări conflictuale cu ministrul Justiției.
Cei șapte sunt judecătorul Mihai Andrei Bălan, procurorul Cristian Mihai Ban, judecătorul Andrea Annamaria Chiș, procurorul Florin Deac, judecătorul Bogdan Mateescu, procurorul Nicolae Andrei Solomon și procurorul Tatiana Toader.
O altă dispută aprinsă în interiorul CSM a fost declanșată de insistența Liei Savonea de a o valida prin vot pe procuroarea Adina Florea la conducerea Secției speciale de anchetare a magistraților. Au fost șapte încercări de numire, toate fiind sabotate de alți membri ai CSM.
O apropiată a Liei Savonea, favorită la șefia CSM
Judecătoarea Nicoleta Țînț, de la Curtea de Apel Brașov, considerată o apropiată a Liei Savonea, ar fi favorită pentru a prelua conducerea CSM, potrivit unor surse oficiale citate de Hotnews.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori, toți fiind aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat. Președintele și vicepreședintele CSM se aleg dintre aceștia. În CSM mai sunt doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general.