Magistrații, „mai speciali” între speciali. Își măresc salariile și pensiile, primesc beneficii și nimeni nu-i poate contrazice

Coaliția de la putere joacă ultima carte a modificării legii pensiilor speciale înaintea termenului limită pentru cererea de plată pentru tranșa a treia din PNRR.

Legea, cu peste 45 de amendamente, a trecut de votul Senatului și va merge la Camera Deputaților, decizională.

Dacă va fi contestată din nou la CCR, guvernul ar putea avea o mare problemă, riscând să piardă 3,2 miliarde de euro.

Magistrații sunt nemulțumiți în continuare

O nouă contestare nu este exclusă, ținând cont că magistrații sunt nemulțumiți și de această nouă formă a legii.

Asociația Magistraților din România (AMR), de exemplu, prin vocea președintelui Cezar Filip, susține că modificarea bazei de calcul a pensiei poate „afecta în substanța lui dreptul la pensie”, iar creșterea etapizată a vârstei de pensionare naște „anumite semne de întrebare pe discriminarea între persoanele cu aceleaşi condiţii de vechime şi de stagiu efectuat în magistratură”.

Dar, mai ales, spune președintele AMR, este problema impozitării pensiilor în plată, despre care „Curtea Constituțională a făcut niste observații foarte clare”.

Magistrații, speciali între restul „specialilor”

În timp ce alte modificări care vizează pensiile speciale ale militarilor, politiștilor, angajațiilor din diplomație sau serviciilor secrete nu s-au izbit de opoziția Curții Constituționale, cele care îi privesc pe magistrați au fost atacate chiar de aceștia, iar Curtea le-a dat dreptate. Majoritatea judecătorilor CCR sunt ei însiși beneficiari ai pensiilor speciale.

Așa se face că magistrații au reușit să-și păstreze în bună măsură privilegiile conferite de lege sau să le amâne pe termene foarte lungi.

Două sunt discrepanțele cele mai mari între aceștia și ceilalți pensionari speciali: modul de calcul al pensiei și vârsta de pensionare.

În timp ce pentru ceilalți beneficiari de astfel de pensii speciale, militari, de pildă, baza de calcul este de 65% din media salariilor brute pe ultimele 12 luni, la magistrați este 85% din ultimele 48 de luni.

Dacă vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 60 de ani de abia în 2062, deci peste 38 de ani, pentru ceilalți speciali vârsta de pensionare de 60 de ani va fi generalizată în 2030.

Principalele modificări făcute la legea pensiilor magistraților

• baza de calcul a pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni ( 4 ani) de activitate. Acum se ține cont doar de ultima lună.
• vârsta de pensionare va fi de 47 de ani și 4 luni în ianuarie 2024, dar doar cu condiția a 25 de ani de vechime în specialitate, și va crește anual cu câte patru luni, până când va ajunge la 60 de ani în 2062.
• crește baza de calcul a pensiei pentru personalul auxiliar din parchete și instanțe de la 65% la 80% din media salariilor lunare brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate.
• partea de necontributivitate a pensiei se va impozita progresiv cu cote cuprinse între 10% și 20% pentru partea de pensie care depășește salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
• cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
• Magistrații care nu se pensionează la împlinirea celor 25 de ani în sistem vor beneficia de o majorare a pensiei cu 1% pentru fiecare an în care rămân în sistem.

Cea mai mică pensie specială a judecătorilor potrivit noii legi: 3.710 euro net/lună

Reducerea pensiilor magistraților în urma schimbării bazei de calcul de la 12 la 48 de luni poate părea una semnificativă. Dar nu este, raportat la pensia netă cu care aceștia rămân în mână.

Câteva exemple de pensii ale judecătorilor înainte și după modificările legislative:

• Membru CSM- acum o pensie netă de 42.709 lei/lună, după o pensie de 38.524 lei/lună ( 7.700 euro/lună).
• Judecător ICCJ- acum o pensie netă de 34.077 lei/lună, după o pensie de 30.851 lei/lună ( 6.620 euro/lună).
• Judector Curte de Apel- acum pensie netă de 25.241 lei/lună, după 22.927 lei/lună (4.620 euro/lună).
• Judecător Tribunal- acum pensie netă de 22,290 lei lună, după pensie netă de 20.394 lei/lună ( 4.110 euro/lună).
• Judecător Judecătorie – acum o pensie netă de 20.086lei/lună, după o pensie netă de 18.414 lei/lună ( 3.710 euro/lună).

Cum secătuiesc judecătorii bugetul de stat

Judecătorii mai au un mare beneficiu în raport cu alte categorii socio-profesionale. Pot decide în instanțe să-și mărescă salariile, prin sporuri, actualizări cu rata inflației sau a așa-numitei valori de referință sectorială de salarizare (VRS).

De regulă aceste decizii acționează retroactiv, așa încât magistrații primesc sume uriașe care se adaugă salariilor.

Un raport al Ministerului Finanțelor, citat de presă, arată că, doar în perioada 2008- 2022, suma totală plătită magistraților ca urmare a unor sentințe judecătorești este de 16, 1 miliarde lei, adică 3,2 miliarde de euro.

La finalul lui 2022 erau pe rolul instanțelor peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) a fost contestată prin alte circa 1.000 de procese, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani, se spune în raportul Ministerului Finanțelor.

„Pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, arată Ministerul Finanțelor.

Toate datele din acest raport au fost confirmate pentru Europa Liberă de o sursă de la vârful ministerului.

Cercul vicios. Cum își majorează singuri judecătorii salariile

Procesele intentate de magistrați pentru majorarea salariilor sunt un fenomen de neoprit, care grevează bugetul de stat. De regulă astfel de procese pleacă de la câte un caz particular și se extind apoi în tot sistemul.

Cel mai bun exemplu este cazul unui consilier de probațiune care a câștigat în 2020 în instanță ( inițial la Tribunalul Dâmbovița, apoi la Curtea de Apel Ploiești) majorarea valorii de referință sectorială (VRS) de la 485 de lei la 605 lei, deci o creștere de 25%. Sumele restante trebuiau plătite retroactiv, cu 5 ani în urmă

Pasul al doilea, așa cum a relatat Europa Liberă, a fost că șefa Instanței Supreme, Alina Corbu, a dat un ordin ca majorarea să se aplice „întregii familii ocupaționale”, deci tuturor judecătorilor.

Un ordin similar, pentru procurori, a fost emis și de procurorul general al României, Alex Florența. A urmat Daniel Grădinaru, șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), apoi însuși ministrul Justiței.

Cercul vicios s-a închis și toți magistrații, judecători și procurori, beneficiază de o majorare cu 25% a salariilor. Pe cale de consecință și pensiile speciale vor crește proportional.

Legalitate vs moralitate

Magistrații procedează astfel, cu legea în mână, care nu-i poate împiedica să se adreseze justiției ( liberul acces la justiție este protejat de articolul 21 din Constituție) și nici să judece cauze care privesc majorări salariale, chiar dacă în final acestea le servesc chiar lor.

Nu pot fi recuzați decât dacă se află într-una din situațiile de incompatibilitate prevăzute la articolele 41 și 42 din Codul de Procedură Civilă.

La rândul său, Ministerul Justiției susține că trebuie să aplice deciziile judecătorești favorabile pentru toți magistrații ca să evite miile de procese care aglomerează instanțele.

„Problema este una de moralitate și nu de legalitate”, spun specialiștii cu care a discutat Europa Liberă.

Privilegiile magistraților

În afară de salarii și pensii speciale mai mult decât atractive, de o vârstă de pensionare în jur de 48 – 50 de ani, vârstă la care magistrații cu experiență părăsesc sistemul în plină putere de muncă, aceștia beneficiază și de o serie de alte beneficii.

• Șase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, pentru transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.
• Compensarea diferenţei dintre chiria pentru o locuinţă de serviciu şi chiria pe baza unui contract de închiriere.
• Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă.
• Judecătorii care nu au locuință de serviciu sau nu li se compensează chiria au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu și localitatea unde au serviciul.
• Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze.
• Au sporuri de permanenţă și pentru condiții grele de lucru.
• Primesc despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană.
• Primesc 10 zile suplimentare de concediu de odihnă în fiecare an.
• Pensionarii magistrați vor putea beneficia de tratament în străinătate pe banii statului sau despăgubiri de cel puțin 50.000 euro în caz de deces din cauza serviciului.