3 minute | Ce nu vrea Vladimir Putin, avertismentul dlui Biden și o gafă a Guvernului României

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, spune că nu și-ar dori un război în Ucraina. Acțiunile Rusiei din ultimele săptămâni transmit însă un altfel de mesaj.

Rusia spune că își retrage o parte dintre forțele militare de la granița cu Ucraina și că nu vrea să pornească un război. Președintele SUA, Joe Biden, s-a adresat aseară poporului rus, într-un discurs în care a făcut apel la diplomație.

Bun găsit,

Iată știrile zilei:

  • Președintele SUA, Joe Biden, a declarat aseară că peste 150.000 de soldați ruși s-ar afla la granițele Ucrainei. Liderul de la Casa Albă a spus că nu are dovezi despre o eventuală retragere a trupelor.
  • Miniștrii apărării din țările NATO se întâlnesc astăzi la Bruxelles. Printre deciziile de securitate care ar putea fi luate se numără și înființarea unui grup de luptă NATO pe teritoriul României, condus de militari francezi.
  • Curtea Constituțională a decis ieri că hotărârea prin care Guvernul a impus purtarea măștii de protecție în spații deschise este neconstituțională.

Discursul președintelui SUA

Joe Biden s-a adresat în discursul de aseară nu doar președintelui rus Vladimir Putin – omul de a cărui decizie depinde criza din Ucraina – ci și poporului rus. „Sunt sigur că nu vă doriți un război sângeros. Nu sunteți inamicii noștri”, a spus dl Biden, care a avertizat că un eventual conflict armat în Ucraina ar putea avea un cost strategic imens pentru Rusia.

„Omenirea nu va uita că Rusia a ales să pornească acest război, iar SUA și NATO vor răspunde puternic. Suntem mai hotărâți ca niciodată”, a spus președintele american, care a oferit garanții de securitate țărilor de pe Flancul Estic. „SUA vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”.

Joe Biden a oferit și informații actualizate despre dimensiunea forțelor armate mobilizate de Rusia în apropierea Ucrainei. 150.000 de soldați s-ar afla în prezent în apropierea granițelor, fie pe teritoriul rusesc, fie în Belarus sau Crimeea – regiune anexată ilegal de Rusia în 2014.

Joe Biden s-a adresat în discursul său de pe 15 februarie și poporului rus.

Declarația de azi-noapte a președintelui american a venit la finele unei zilei în care principala informație pe tema crizei din Ucraina a fost anunțul Rusiei de retragere a unor militari. Reprezentanții Kremlinului i-au ironizat pe liderii occidentali pentru că, spun ei, ar fi răspândit știri alarmiste despre declanșarea unui conflict.

„15 februarie 2022 va rămâne în istorie ca ziua în care propaganda de război a Occidentului a eșuat. Au fost compromiși și distruși fără să fie tras un singur foc”, a scris, de pildă, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministrului de Externe rus.

Retragerea nu a fost confirmată însă nici de SUA, nici de NATO, iar oficialii de la Kiev s-au arătat și ei reticenți: „Nu credem până nu vedem”.

Scholz la Moscova

Vestea pretinsei retrageri a trupelor ruse s-a suprapus cu două evenimente importante. Vizita cancelarului german Olaf Scholz la Moscova și rezoluția Dumei de Stat a Rusiei de a-i cere președintelui Putin să recunoască independența regiunilor Donețk și Luhansk din Ucraina.

După întrevederea cu liderul german, dl Putin a vorbit la conferința de presă despre intenția Kremlinului de a continua discuțiile cu liderii occidentali. „Nu ne dorim un război în Ucraina”, a răspuns președintele rus unei întrebări.

Cancelarul german Olaf Scholz la deja celebra masă de discuții a președintelui rus Vladimir Putin.

Una dintre temele discutate la Moscova de cancelarul Scholz cu președintele Vladimir Putin a fost proiectul Nord Stream 2. Vladimir Putin a spus că Rusia vrea să furnizeze gaze prin intermediul conductei după 2024. Răspunsul, direct și tranșant, nu a venit de la Scholz, ci câteva mai ore mai târziu, de la Casa Albă. „Nord Stream 2 nu va fi funcțională dacă Rusia va invada Ucraina”, a spus Joe Biden în discursul de aseară.

Pe agenda internațională de azi un subiect important este reuniunea miniștrilor apărării țărilor NATO. Printre deciziile care ar putea fi luate se numără și înființarea unui grup de luptă NATO pe teritoriul României. Acesta ar urma să fie condus de militari francezi.

CCR despre masca de protecție

În România, Curtea Constituțională a decis, ieri, că hotărârea prin care guvernul a impus obligativitatea purtării măștii în spații publice nu este constituțională. Judecătorii constituționali nu au analizat pe fond decizia din 2020 a Executivului, ci pe formă. Guvernul nu a cerut un aviz de la Consiliul Legislativ.

Decizia CCR va intra în vigoare după ce motivarea va fi publicată în Monitorul Oficial. Ea va fi, cel mai probabil, caducă, deoarece autoritățile române iau deja în calcul ridicarea unor restricții, inclusiv purtarea măștii. Efectele s-ar putea vedea însă în instanțe, unde românii care au fost amendați în ultimii doi ani pentru că nu au purtat mască vor putea să își ceară banii înapoi.

Purtarea măștii de pretecție în spațiile deschise a fost impusă de Guvern printr-o hotărâre neconstituțională.

Un alt subiect important pe plan național este amendarea de către Consiliul Concurenței a cinci companii de medicamente care s-ar fi înțeles, în urmă cu patru ani, să retragă imunoglobulinele de pe piața din România pentru a obține facilități de la statul român. Europa Liberă a vorbit cu persoana care a făcut sesizarea soldată cu o amendă-record de 71 de milioane de euro.

Alte subiecte:

  • Magistrații despre noua „secție specială”: „Nu respectăm ce zice Comisia de la Veneția și MCV”.
  • Taxe și impozite noi? Experți: „Nu trebuie vânați cei cu salarii mari, statul să elimine corupția”.
  • Prețul petrolului, aproape de 100 de dolari, în așteptarea unui deznodământ în criza Ucraina-Rusia.

Dacă aveți sugestii sau recomandări de subiecte, ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Cele bune,
Ionuț