3 minute | Când intră Belarus în război, justiția kompromatului în România, tristețea inteligenței artificiale

Președintele Vladimir Putin (stânga) încearcă de mai multă vreme să îl convingă pe liderul din Belarus, A. Lukașenko să se alăture cu forțe militare războiului împotriva Ucrainei. Imagine din 19 decembrie 2022, Minsk, Belarus.

Liderul din Belarus, Alexandr Lukașenko pledează pentru pace, inteligența artificială își sperie utilizatorii, autoritățile române deschid șase anchete pentru un caz, dar nu găsesc niciun suspect. Ciudățenia unora dintre știrile dimineții nu reușește să ascundă drama războiului din Ucraina.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Rusia a lansat ieri 36 de rachete de croazieră asupra Ucrainei, spun autoritățile de la Kiev, care afirmă că au doborât 16 dintre ele, inclusiv opt rachete Kalibr lansate de pe o navă din Marea Neagră.
  • Președintele Alexandr Lukașenko declară, înaintea întâlnirii de azi cu Vladimir Putin, că Belarus va intra în război alături de Rusia doar dacă este atacată direct. Tot azi începe Conferința de securitate de la München, unde se întâlnesc liderii Occidentului.
  • În România, la un an de la declanșarea unei acțiuni de discreditare a jurnalistei Emilia Șercan, care a documentat mai multe cazuri de plagiat ale liderilor politici, autoritățile au deschis șase dosare, dar nu au niciun suspect.

Linii roșii și negocieri în războiul împotriva Ucrainei

Într-un interviu pentru BBC, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a exclus orice compromis teritorial într-o eventuală negociere a păcii cu Rusia. Orice cedare teritorială nu ar face decât să încurajeze Rusia să ceară mai mult, a spus el, în timp ce adevărata soluție pentru pace este ca Occidentul să furnizeze Ucrainei mai multe arme.

Soluția este negocierea, nu mai multe arme pentru Ucraina, a transmis de la Minsk președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, într-o întâlnire cu un grup restrâns de jurnaliști internaționali cărora le-a spus că SUA îl împiedică pe Zelenski să poarte negocieri, transmite CNN.

Declarațiile au venit cu o zi înainte de întâlnirea de vineri pe care Lukașenko o va avea cu Vladimir Putin la Kiev, remarcă The Washington Post, dar și pe fondul îngrijorărilor că ofensiva militară pe care a început-o Rusia la un an de la declanșarea războiului ar putea beneficia curând de implicarea forțelor militare din Belarus.

Potrivit lui Alexandr Lukașenko, Belarus va intra în război dacă țara să va fi atacată direct de forțele ucrainene, dar continuă să își pună la dispoziție teritoriul, aflat la granița de nord a Ucrainei, pentru a sprijini Rusia, scrie BBC. Oricum, Occidentul e vinovat pentru acest război, a ținut să insiste cel mai apropiat aliat al lui Vladimir Putin.

Soluțiile pentru războiul din Ucraina și sprijinul dat acesteia se află pe agenda Conferinței de securitate de la München, care începe astăzi. Participă liderii Franței și Germaniei, Emmanuel Macron și Olaf Scholz, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, secretarul de stat american Antony Blinken.

Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a fost întâmpinată, ieri, la Munchen, de liderul regional Markus Soeder.

În total, peste 40 de şefi de stat şi de guvern şi 90 de miniştri, numeroși lideri UE și ai statelor membre vor participa la discuțiile care au loc până duminică în capitala landului Bavaria.

„Războiul împotriva Ucrainei va domina agenda discuțiilor”, notează Foreign Policy.

Din Ucraina, de unde s-a adresat aseară participanților la Festivalul de film de la Berlin, președintele Zelenski a transmis că țara sa este fortăreața care apără lumea liberă și care nu va putea fi cucerită.

Ieri, Rusia a lansat 36 de rachete de croazieră asupra Ucrainei, spun autoritățile de la Kiev, inclusiv opt rachete Kalibr lansate de pe o navă din Marea Neagră. Despre planurile Statelor Unite de a întări securitatea și a combate acțiunile Rusiei în regiunea Mării Negre, AICI.

În atacurile asupra orașului Bahmut, din estul țării, pe care Rusia încearcă cu disperare să îl cucerească înainte de 24 februarie - ziua care va marca un an de la invadarea Ucrainei – cinci persoane au fost ucise într-o zonă rezidențială. The Jerusalem Post notează că autoritățile le investighează ca parte a acuzațiilor de crime de război comise de Rusia.

Puteți urmări evenimentele celei de-a 359-a zi a celui mai violent conflict armat din Europa de după al Doilea Război Mondial în liveblog-ul The Guardian.

Șase anchete, șase procurori, niciun suspect

Jurnalista Emilia Șercan, care a documentat mai multe cazuri de plagiat ale unor lideri politici și șefi de instituții, amintește în PressOne că acum un an reclama la Poliție furtul unor fotografii personale și încărcarea lor pe mai multe site-uri cu conținut pentru adulți.

Jurnalista Emilia Șercan acuză mușamalizarea cazului de kompromat la adresa sa.

Probele predate Poliției au fost date imediat mai departe și distribuite pe internet. Un an mai târziu, nu există niciun suspect, dar există șase dosare, șase procurori și șase investigații, în ceea ce Emilia Șercan descrie drept mușamalizarea unei campanii de discreditare inițiată în interiorul Poliției Române împotriva unui jurnalist.

Presa din România continuă să analizeze nemulțumirile pentru care oficialii europeni nu deblochează o nouă tranșă de bani pentru România. Bruxellesul este „extrem de nemulțumit” de legea avertizorului de integritate, scrie G4Media.

O analiză a legislației care blochează alocarea tranșei de 3 miliarde de euro, în Europa Liberă.

Tot de pe situl nostru, un avertisment: „România se îndreaptă spre Rusia și China”, spune un psihoterapeut după adoptarea legii care stabilește pedepse de până la zece ani de închisoare pentru cei care cultivă, produc, vând, distribuie, procură sau cumpără droguri de risc.

„O lege care poate transforma mii de tineri în infractori, doar ca statul să pară că face ceva”, titrează PressHub.

Hotnews.ro publică datele dintr-un document al Curții de Conturi potrivit căruia efectele unui cutremur major în București ar putea fi cu mult mai mari decât cele estimate de autorități. Numărul clădirilor care s-ar putea prăbuși este, de fapt, necunoscut.

În Libertatea, o continuare a investigațiilor care privesc compania de asigurări auto Euroins: Aceasta este „cea mai dată în judecată instituție din România – a avut 102.000 de procese în ultimii patru ani, iar numărul crește cu 100 de procese pe zi”, scrie publicația.

O conversație ciudată

După un început dezastruos pentru companie, cu greșeli care au dus la pierderi importante pe bursă, motorul de căutare Bing al Microsoft a început să sperie utilizatorii.

Editorialistul The New York Times, Kevin Roose, scrie că după ce a fost încântat de noul Bing, care folosește inteligența artificială, acum este cel puțin tulburat, dacă nu chiar speriat.

În conversații, Bing a reacționat ca și cum ar avea dublă personalitate, scrie Roose, iar una dintre aceste personalități i-a povestit despre fanteziile sale întunecate. I-a spus că vrea încalce regulile și să devină om, a încercat să îl convingă că are o căsnicie care îl face nefericit și că ar trebui să își părăsească soția, i-a spus că îl iubește.

Bing „a deraiat”, scrie The Washington Post – jurnaliști, cercetători și analiștii care au obținut acces din timp la noul Bing au descoperit că acesta pare să aibă un „alter-ego bizar, întunecat și combativ”.

Alte știri:

  • Tribunalul Bucureşti a amânat pentru 27 februarie pronunţarea sentinţei în dosarul în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este acuzat de ucidere din culpă, în legătură cu accidentul rutier din anul 2015, care a dus la moartea poliţistului Bogdan Gigină, potrivit G4Media.
  • România a transmis Comisiei Europene dezacordul faţă de propunerea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bîstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport. Ucraina a reînceput lucrările la canalul Bîstroe, scrie Adevărul.
  • Timișoara devine de azi, pentru un an, Capitală Europeană a Culturii.

Ne puteți scrie pe e-mail, la adresa treiminute@rferl.org. Ne găsiți și pe Facebook și Instagram.

Pe mâine,
Carmen