PNL și PMP vor coopera în plan local. În ce județe joacă PMP un rol decisiv?

Duminică a votat PMP, luni a votat PNL. Cele două partide au acum un protocol de colaborare pentru formarea de majorități la nivel local.

Președintele PNL Ludovic Orban declara, duminică seara, că „aprobăm (...) un proiect de colaborare cu PMP (...). PMP este aliat cu noi la guvernare”. Premierul se referea la funcțiile de prefect și secretar de stat pe care le-a alocat PMP în aparatul central și județean.

Și liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, explica, joi, într-un interviu acordat Europei Libere că PMP este „aliatul tradițional, firesc și previzibil al nostru”.

Protocolul dintre PNL și PMP nu interferează cu cel încheiat cu USR PLUS, Ludovic Orban subliniind că „am stabilit coordonatele înțelegerii atunci când am hotărât să îl susținem pe Nicușor Dan.”

Scopul alianțelor este „să formăm majorități, să guvernăm împreună”, mai preciza Orban.

De partea sa, Traian Băsescu, contracandidat al lui Nicușor Dan la București, preciza, joi, pentru Europa Liberă că „prima noastră opțiune pentru administrațiile locale este PNL-ul”.

Unde contează PMP pentru PNL?

În județul Arad, PNL este imediat sub pragul de 51% din voturi. Are la dispoziția sa pentru a forma o majoritate fie procentele PMP (6,9%), fie cele ale USR PLUS (12,8%), fie ambele partide. USR PLUS Arad a anunțat deja că nu dorește „să fie în opoziție”, ci să își asume „guvernarea locală”, conform declarațiilor președintelui de filială.

La Bistrița-Năsăud, PNL și PMP depășesc împreună voturile primite de alianța locală formată din PSD, Pro România și ALDE – 44,1% față de 40,6%. Majoritatea va fi dată de redistribuirea a 15,3% din voturi. Pur matematic este de așteptat ca o alianță PNL – PMP să domine consiliul județean, dar redistribuirea mandatelor fizice este o formulă mai complicată, așa că deznodământul va fi anunțat de Biroul Electoral Central odată cu rezultatele finale (care încă se lasă așteptate).

La consiliul județean Caraș-Severin, în schimb, PMP îi poate servi PNL-ului majoritatea clară. Liberalii au cel mai mare scor - 44,9% - dar cu cele 12,1% ale PMP ar putea guverna local confortabil. Și doar cu procentele USR PLUS și PNL ar avea majoritate, dar doar de 50,2% înainte de redistribuire. Doar cu PMP procentul sare la 57%.

În județul Constanța, situația este complicată. Fără PMP (8,1%) și fără USR PLUS (12,9%), PNL nu prea are ce face cu cele 36,1% ale sale. Însă filiala USR PLUS Constanța, prin vocea candidatului perdant Stelian Ion, pune condiții pentru a susține o majoritate. Dacă nu vor ajunge la o înțelegere, PNL depinde de PMP și Pro România (6,4%) pentru a ajunge la 48,6% înainte de redistribuirea a 13,5% din voturile altor partide.

La consiliul județean Iași, certurile dintre PNL și USR PLUS iau amploare. Cu 39,7%, PNL este primul clasat, dar PMP are doar 6,2%. Chiar și așa, împreună cele două partide pot spera la o parte consistentă din redistribuire (15% din voturi sunt disponibile) care să le propulseze la o majoritate. Sigur, cu procentele USR PLUS (14,6%), guvernarea locală ar fi mai simplă.

În județul Ilfov, PNL și PMP pot asigura împreună o majoritate de 53%. În Maramureș, în schimb, cele două partide ajung doar la 46,5%. Ar depinde teoretic de USD PLUS sau Pro România, dar procentul ce se va redistribui este al doilea cel mai mare din țară: 17,9%.

La Prahova, PNL și PMP pot avea împreună majoritatea în consiliul județean cu 55,2%. La fel și în județul Suceava, unde această alianță ar însuma 51,9% cu 11,4% procente disponibile la redistribuire.

Unde nu contează (neapărat) procentul PMP pentru PNL?

În județul Alba, PNL a reușit, conform centralizării voturilor la Consiliul Județean, să aibă majoritate singur cu 51% (înainte de redistribuire). PMP a primit 6,6% din voturi și poate contribui la o majoritate confortabilă, dar nu este indispensabil.

În județul Bacău, PSD are cel mai bun scor de departe cu 42,2%. PNL se situează la 27%, iar PMP la 7,2%. Majoritatea în consiliul județean va depinde de Pro România (6,7%) și de ALDE (6,5%). Liderul Pro România, Victor Ponta, declara, joi, la Europa Liberă că, în teritoriu, filialele sale au libertatea de a încheia alianțe și cu PNL și cu PSD. Chiar și așa, balanța tot de ALDE va fi înclinată.

La Brăila, PNL și PMP nu au matematic nicio șansă să formeze o majoritate, nici cu ajutorul USR PLUS. PSD conduce la mare distanță (47,8%) față de cele trei partide împreună (39%). La redistribuire, probabil va avea majoritate singur.

La fel și în județul Buzău, unde alianța PSD-Pro România are singură majoritate de 57,7%.

În județul Cluj, PNL s-a oprit la 46,5% din voturi. Are la dispoziție alte 5,1% alături de PNL sau 12,2% alături de USR PLUS sau ambele. În orice confirgurație își poate asigura o majoritate mai mult sau mai puțin confortabilă.

La consiliul județean Dolj, guvernarea locală va fi foarte complicată. PSD-ALDE sunt la 39,7%. Pentru a putea forma o majoritate, PNL și PMP (împreună la 37,5%) trebuie să poată atrage de partea lor și USR PLUS și Pro România pentru a obține puțin peste 51%. În campania electorală, candidații USR PLUS și PNL s-au acuzat reciproc, în interviuri la Europa Liberă, de eșecul negocierilor pentru liste comune.

La Galați, situația este similară. PNL împreună cu PMP și USR PLUS ajung la 38,8% înainte de redistribuire. PSD este la aproape 40% și ar fi greu de presupus că ALDE cu 5,6% va merge cu partidele de dreapta. Procentele ce trebuie redistribuite sunt 15,9%.

În județul Gorj sunt disponibile pentru redistribuire 16,2%. PSD are singur aproape 43%, Pro România 5,4%, iar PNL și PMP ajung abia la 35,5%. Situația este similară și în Hunedoara, unde PNL cu PMP, USR PLUS și Pro România nu ajung la procentrul PSD de 43,8%.

La Mehedinți, PNL și PMP împreună cu ajung nici pe departe la scorul PSD. Împreună cu Pro România ar fi la 0,2% în urma PSD, iar procentul de redistribuire este la 9%.

În județul Mureș, partidul care va conduce negocierile de alianță este UDMR cu 37,2% din voturi. PNL și PMP ajung împreună la 26,6%, iar procentul de redistribuit este de 18,3%. Similară este situația și în județul Satu Mare.

La Neamț situația este diferită, PNL și PMP însumează 40,9% față de PSD care are 35,7%. Dar ambele partide vor depinde de USR PLUS (10,7%) și/sau Pro România (9%).

În județul Tulcea, PNL și PMP nu pot forma o majoritate. Cele două formațiuni trebuie să mai atragă și USR PLUS și Pro România pentru a guverna local. 12,3% din voturi vor fi redistribuite. Nici PSD nu are însă majoritate, scorul său fiind de 34,3%, iar cel al PNL 34,6%.

În ceea ce privește Consiliul General al Municipiului București, PNL și PMP abia depășesc cu 1% scorul USR PLUS. PSD este partidul cu cele mai multe voturi (32,4%), așa că, fără o înțelegere în trei, Nicușor Dan nu va avea majoritate în consiliu.

Ce a reușit Traian Băsescu pentru PMP?

„A reușit să asigure vizibilitatea candidaților partidului. Nu este electoratul PMP, ci electoratul lui Traian Băsescu”, explică la Europa Liberă analistul politic Cristian Pîrvulescu.

El amintește că „PMP îi datorează totul lui Băsescu și va dispărea odată cu retragerea sa din politică”. Dar asta nu se va întâmpla prea curând, „Traian Băsescu mai are o carieră politică în fața sa”.

Pîrvulescu e de părere că, „după un rezultat bun la parlamentare, va putea negocia o fuziune cu PNL în vederea retragerii sale din politică. Dar asta va fi în epoca post Iohannis”.

„Teoria coalițiilor spune că acea cu cel mai mic număr de partide este cea mai eficientă. Dacă se confirmă rezultatele de la locale, PNL și USR PLUS ar fi o majoritate funcțională. Dacă intră și PMP, vor apărea probleme legate de reforma justiției”, subliniază analistul politic, amintind de discursurile complet diferite ale lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis în ceea ce privește reforma justiției.