Iohannis, după vizita președintei Ungariei la București: Proiectele Ungariei din România trebuie să aibă acordul nostru

Președintele Ungariei, Katalin Novák, se află, miercuri, în România la invitația președintelui Klaus Iohannis. Cei doi s-au întâlnit la Cotroceni pentru discuții menite să „diversifice și aprofundeze dialogul bilateral”, după cum a transmis președinția României.

La finalul discuțiilor, Klaus Iohannis a făcut trimitere la situațiile controversate legate de vizitele oficialilor Ungariei în România. El a subliniat că aceștia trebui să țină cont de faptul că responsabilitatea față de cetățenii români, indiferent de etnie, revine României, o trimitere la declarațiile controversate făcute de Katalin Novák în luna mai, când a fost într-o vizită privată în România.

„Este fundamental ca proiectele de interes să fie realizate în România, doar în urma unui acord al României, să nu fie discriminatorii pe baza etniei și să fie conforme dreptului român, european și internațional. Am evocat, din nou, convingerea noastră profundă că personale care aparțin minorităților naționale contribuie la crearea și consolidarea unor punți de legătură între statul de cetățenie, singurul care are răspunderea pentru protecția drepturilor acestora, și statul a căror origine etnică o împărtășesc”, a spus Klaus Iohannis.

Întrebată despre vizita sa privată din luna mai, Novák a spus că a explicat contextul acesteia și că președintele Klaus Iohannis a știut despre vizită și a fost chiar invitat să participe. „Nu există nicio problemă cu această vizită”, a spus ea.

Katalin Novák, care a transmis că se bucură că cetățenii de etnie maghiară au reprezentare la cel mai înalt nivel în România, a spus că Ungaria are interesul ca drepturile minorităților maghiare să fie respectate. Acesta este și interesul României, a completat Klaus Iohannis.

Președintele Iohannis a insistat că în România drepturile tuturor minorităților naționale sunt respectate și a dat exemplul reprezentării generoase a acestora în Parlamentul de la București. Iohannis a adăugat că a discutat cu președinta Ungariei despre drepturile culturale și cele de folosire a limbii materne.

„Am convenit că este bine să folosească și limba română”, a completat Iohannis.

Katalin Novák a precizat în discursul său că l-a invitat pe Klaus Iohannis la Budapesta și că prezența ei oficială la București deschide un capitol al colaborării bilaterale în condițiile în care este prima a unui președințe al Ungariei din ultimii 12 ani.

„Ungaria și România, două țări vecine, au interesul de a avea o relație bilaterală bună și pragmatică. Amândoi vom lucra în acest sens în anii care urmează. Am convenit, de asemenea, că noi dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm. Nu vom fi de acord în toate privințele, nu am fost nici până acum, dar cel mai important e să putem discuta și să ne ascultăm reciproc. Poate atunci putem înțelege punctul de vedere al celuilalt chiar dacă interesele nu sunt identice în toate domeniile”, a spus ea potrivit traducerii oficiale din limba maghiară.

„Printre subiectele abordate astăzi s-a aflat și cel al vizitelor în România ale oficialilor ungari. Am subliniat foarte clar poziția constantă și principială a părții române care se referă la necesitatea unui discurs public în logica și spiritul Parteneriatului nostru strategic și ale Tratatului politic de bază”, a mai spus președintele României în declarația de la finalul discuțiilor cu președinta Katalin Novák.

Ungaria susține aderarea României la zona Schengen, a mai spus Novák în declarația sa, iar Klaus Iohannis a precizat că în privința chestiunilor europene au fost abordate și problemele legate de prețurile la energie și importanța ca Europa să își reducă dependența față de Rusia. Răspunsul Uniunii Europene trebuie să fie unul coordonat și unitar, a insistat el.

Guvernul Ungariei a semnat la sfârșitul lunii trecute un nou acord cu Moscova prin care își majorează achizițiile de gaze din Rusia, într-o perioadă în care Uniunea Europeană încearcă să elimine dependența blocului comunitar de gazele rusești.

„Budapesta este cel mai vocal apărător al Kremlinului dintre țările UE”, nota Politico.

Ungaria se opune în mod frecvent sancțiunilor pe care Uniunea Europeană dorește să le impună Rusiei.

România - Ungaria

Vizita președintei Novák la București are loc în contextul controverselor din ultima perioadă cauzate atât de o vizită privată din luna mai a președintelui Novák în România, cât și de declarațiile rasiste formulate de premierul Ungariei, Viktor Orbán, în iulie, la Băile Tușnad.

Explicațiile cerute de președinție și guvern liderilor UDMR după evenimentele de la Tușnad s-au soldat cu răspunsuri care au ocolit asumarea vreunei responsabilități, situație netaxată în vreun fel în Coaliția de guvernare din care UDMR face parte.

Declarațiile lui Orbán s-au soldat cu o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), iar președintele acestuia, Csaba Asztalos, declara luna trecută, la Digi24, că CNCD trebuie să îl citeze pe premierul Viktor Orbán pentru explicații.

Tánczos Barna a evitat întrebările despre discursul lui Viktor Orbán, dar a apărat investițiile Ungariei în România: Sunt legale

Viktor Orbán participă frecvent la reuniunile anuale de la Tușnad alături de liderii UDMR, pe care îi însoțește și la meciurile echipelor din Harghita și Covasna susținute financiar de guvernul maghiar.

Ungaria a contribuit, de altfel, masiv în ultimii ani la finanțări ale comunității maghiare din România în domenii precum sportul, educația și restaurarea monumentelor istorice.

Și președintele Katalin Novák a provocat anul acesta o serie de controverse și intervenția Ministerului român de Externe.

După o postare pe pagina sa de Facebook despre faptul că „îi reprezintă pe toți maghiarii, indiferent dacă aceștia locuiesc sau nu pe teritoriul Ungariei”, MAE a transmis că „astfel de declarații nu corespund standardelor europene”.

Kelemen Hunor despre vizita în Transilvania a președintei Ungariei

„Potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat. În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetățenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetățenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale”, transmitea Ministerul român de Externe.

Despre afirmațiile din iulie ale lui Viktor Orban legate de „amestecul raselor”, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu s-a rezumat în a transmite ce a declarat la Digi24: este regretabil că au fost transmise de pe teritoriul Românei.

Aurescu a remarcat că, la solicitarea României, discursul nu a fost „provocator, nefiind abordate sau menționate, în special, chestiuni sensibile pentru noi, cum ar fi așa-zisa autonomie pe criteriul etnic sau acordarea de drepturi colective pentru persoanele aparținând minorităților naționale”.

Președinta Ungariei, Katalin Novák, se întâlnește azi și cu premierul României, Nicoale Ciucă, care a cerut în iulie explicații de la UDMR. I-a răspuns vicepremierul Kelemen Hunor: „Viktor Orbán nu este rasist”.