Guvernul Orban a anunțat că își va asuma răspunderea pe modificările aduse OUG 114, împreună cu legea bugetului, iar de la 1 ianuarie va elimina mai multe prevederi care au făcut ca această ordonanță să aibă efecte negative asupra mediului de afaceri, afectând sectoare cheie din economie.
În urmă cu un an de zile, în plină campanie împotriva companiilor străine, portretizate ca fiind un rău la adresa României, ministrul social-democrat de Finanțe Eugen Teodorovici anunța introducerea unor măsuri de taxare menite să aducă „bunăstare românilor”.
„Nu ne sfiim să denumim această taxă ca fiind una pe lăcmie”, explica atunci Eugen Teodorovici.
Fără o consultare cu mediul de afaceri, luat complet prin surprindere, fără studii de impact și amânată câteva zile pentru că președintele Iohannis a prezidat ședința în care guvernul Dăncilă ar fi intenționat să adopte ordonanța, în cele din urmă OUG 114 sau „taxa pe lăcomie” a văzut tiparul Monitorului Oficial.
Introducerea ordonanței, cu doar câteva zile înainte de încheierea anului, a stârnit un val de nemulțumiri, mai ales că actul normativ afecta mai multe domenii importante în special cel bancar, sectorul energetic, telecom.
Principalele prevederi ale OUG 114
- Taxa pe activele financiare ale băncilor calculată în funcție de ROBOR astfel: 0,1% pentru un ROBOR între 2-2,5%; 0,2% pentru 2,51%-3%; 0,3% pentru 3,01%-3,5% și de 0,4% pentru 3,51%-4%.
- Plafonarea prețului la gaze pentru consumatorii casnici la 68 de lei/MWh, a prețului de cost și de înmagazinare, pentru o perioadă de trei ani
- Contribuția de 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice este datorată către Autoritatea Națională pentru Reglementare a Energiei
- Taxă de 3% din cifra de afaceri a operatorilor telecom, plătită de ANCOM, precum și un nivel minim privind vânzarea licențelor 3G, 4G și 5G
- Taxa pe viciu: companiile din domeniul jocurilor de noroc trebuiau să plătească 2% din cifar de afaceri
- Pentru Pilonul II de pensii: comisionul de administrare a scăzut de la 2,5% la 1%, din care 0,5% la fondul de pensii și 0,5% la Casa Națională de Sănătate. De asemenea, erau introduse cerințe minime de capital pentru societățile de administrare ale fondurilor private. Ordonanța mai prevedea și posibilitatea transferului de la Pilonul II la Pilonul I de pensii.
Reacțiile dure ale mediului de afaceri
„Opriți asaltul asupra economiei” a fost solicitarea fermă a Camerei de Comerț Româno-Americane la adresa măsurilor de taxare, în timp ce agenții străine de presă, de pildă Bloomberg, comentau că „intenția autorităților de a consolida bugetul de stat cu o nouă taxă ar trebui să le reamintească băncilor străine prezente în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în această regiune”.
Membrii Consiliului Investitorilor Străini s-au arătat dezamăgiți de discursul autorităților care sugerează că „străinii” încearcă să facă rău României. „O națiune divizată nu este ușor de guvernat. O națiune divizată este doar o națiune mai săracă”, a arătat organizația care regrupează 130 de companii cu peste 180.000 de angajați. Reprezentanții Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa” au criticat, la rândul lor, măsurile fiscal-bugetare propuse de executiv precum și modul în care acestea au fost prezentate nu demonstrează decât „o lipsă totală de responsabilitate a Guvernului față de cetățeni”.
Bursa de Valori a reacționat și ea, deschizând pe „roșu” în ultimele zile de tranzaționare ale anului, ca urmare a temerilor investitorilor legate de noul set de măsuri anunțat de ministrul de Finanțe de la acea vreme, Eugen Teodorovici.
Mai târziu și Comisia Europeană a criticat dur OUG 114. Referindu-se la taxa pe activele bancare, legată de nivelul ROBOR, raportul de țară din februarie 2019 menționa, de pildă, faptul că măsurile adoptate „au creat riscuri la adresa stabilității sectorului financiar” și care ar putea să anuleze „îmbunătățirile continue din ultimii ani” și ar putea să afecteze finanțarea pe termen lung a economiei.
Comisia Europeană atragea atenția, la vremea respectivă, că toate schimbările introduse prin OUG 114 referitoare la Pilonul II de pensii, la care se adaugă și reducerea din 2018 a ponderii contribuțiilor la Pilonul II, „slăbesc semnificativ acest pilon și au consecințe negative pentru adecvarea viitoare a pensiilor, dezvoltarea pieței locale de capital și finanțarea pe termen lung a economiei”.
După ce Liviu Dragnea, pe atunci președintele PSD, a lansat un atac la adresa băncilor, acuzate că nu sprijină economia și stabilesc dobânda pe care trebuie să o plătească cetățenii români „Taxa pe lăcomie” ar fi adus la buget 3,6 miliarde de lei.
Totuși, printre aspectele considerate pozitive ale acestei ordonanțe a fost stabilirea salariului minim brut în construcții la 3.000 de lei, domeniul în care contribuția la asigurările sociale a fost redusă cu 3,75%, devenind 21,25%.
Modificarea
În fața valului de critici, guvernul Dăncilă a decis să „peticească” OUG 114. Astfel, printre cele mai importante modificări aduse de OUG 19, la finalul lunii martie 2019, au fost:
- Se elimina taxa ROBOR, care a fost înlocuită ulterior cu un indice intitulat IRCC - indicele de referință pentru creditele consumatorilor
- Taxa pe activele bancare se calculează diferit – fiind exceptate anumite active financiare, cum ar fi numerarul – iar ea se reducea la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață sub 1% și de 0,4% pentru cele cu o cotă de piață egală sau mai mare ca 1%. Taxa este una anuală, dar se plătea semestrial.
- Pentru fondurile de pensii private, majorarea capitalului social minim se amâna până pe 31 mai 2019
- Plafonarea prețului gazelor naturale vândute de producători către furnizorii clienților casnici și cei ai producătorilor de energie termică se amâna cu o lună. Astfel perioada de aplicare devine 1 mai 2019-28 februarie 2022. Inițial, în OUG 114 perioada prevăzută era 1 aprilie 2019-28 februarie 2022.
- Consumatorii industriali scapă de plafonarea prețului la gazele naturale, acest plafon fiind păstrat doar pentru clienții casnici și pentru producătorii de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației
- Contribuția de 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice este datorată către Autoritatea Națională pentru Reglementare a Energiei pentru desfășurarea activităților în domeniile energiei electrice și gazelor naturale (sunt excluși producătorii de energie electrică pe bază de cărbune și termică în cogenerare).
Totuși, în ciuda modificărilor, efectele OUG 114 au continuat să se resimtă, în special în ceea ce privește sectorul energetic. Comisia Europeană a declanșat, în martie, procedura de infringement din cauza plafonării prețului la gaze, considerată contrară legislației europene.
Otilia Nuțu, specialistă pe subiectul energiei în cadrul Expert Forum, argumenta anterior, pentru Europa Liberă că, în ciuda plafonării prețului pentru consumatorii casnici, această soluție găsită prin OUG 114 nu a dus la egalizarea prețurilor. Efectul a fost invers, importurile din Rusia au crescut, la fel și prețul gazului.
Mai mult, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a anunțat că a cerut ANRE și Consiliului Concurenței să facă o investigație în cazul a două companii, pe care nu le-a numit public, care ar fi avut de câștigat de pe urma OUG 114. El a explicat, la Realitatea Plus, că OUG 114 a avut efecte perverse în energie, pentru că a permis apariția unor noi „băieți deștepți”, care au profitat de situație și de limitările impuse prețurilor.
„Analizand ultimul an de activitate, în ceea ce priveste Pilonul II de pensii private, prevederile OUG 114 ar fi condus la naționalizarea de-facto a fondurilor private de pensii prin eliminarea de pe piață a societăților de administrare”, mai ales din cauza cerinței legate de majorarea capitalului acestora, arată raportul „Viitorul sistemului de pensii în România”, realizat de CFA România, asociaţia analiştilor financiari certificaţi internaţional.
„Reparația”
„Prevederile OUG 114 ar trebui complet anulate”, au spus aproape la unison reprezentanți ai băncilor, la o întâlnire, în noiembrie, la București, cu celebru profesor de economie Nouriel Roubini, cel care a prezis criza din 2008.
La finalul acestui an, Guvernul a anunțat că își va angaja răspunderea pentru modificarea OUG 114. „Am luat decizia de a ne angaja răspunderea pentru trei proiecte: Legea bugetului de stat, cea a asigurărilor sociale și legea de corectare a OUG 114, care a provocat efecte devastatoare în economie”, a spus premierul Ludivic Orban, explicând că scurtcircuitarea traseului parlamentar este necesară pentru a evita ca multe „prevederi nocive” să rămână în vigoare sau mai rău să fie chiar adăugate și altele.
Ce modificări a făcut guvernul Orban
Guvernul Orban a adoptat în ședința de Guvern din 18 decembrie, proiectul privind modificarea OUG 114 pentru care a decis să își angajeze răspunderea. Principalele modificări sunt:
- Pentru pensiile private: se elimină posibilitatea mutării banilor din Pilonul II în Pilonul I
- Se elimină cerințele de majorare a capitalului social pentru administratorii fondurilor de pensii private, de asemenea sun reduse comisioanele de administrare
- Plafonarea prețului la gaze și energie termică pentru consumatorii casnici încetează de la 1 iulie 2020
- eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri obținută din valorificarea energiei electrice și gazelor naturale
- băncile nu mai sunt obligate să plăteasca taxa pe activele financiare
- a fost eliminată taxarea cifrei de afaceri a companiilor din domeniul telecom
Printre modificările aduse la OUG 114, mai sunt și cele legate de înghețarea indeminizațiilor demnitarilor în 2020, interzicerea cumului pensiei cu salariul la stat și a detașărilor din privat la stat.