Țară în service | O altfel de analiză a inflației din România. Cu cât s-a scumpit viața în funcție de piramida nevoilor

Majorarea preţurilor la energie, cu peste 80%, şi la unele alimente, cum sunt uleiul și cartofii (50%), fac ca inflația din România să fie resimțită mult mai drastic de români decât este rata oficială stabilită de economiști.

Scumpirile din ultimul an s-au extins pe aproape întreaga gamă a nevoilor, care ar putea fi sintetizate printr-un model convenţional, ierarhia nevoilor sau piramida lui Maslow.

Modelul este folosit intens în educaţie, managementul organizaţiilor şi chiar al gospodăriilor. Europa Liberă a analizat efectele majorării prețurilor asupra populației în funcție de piramida nevoilor.

Concluzia: deși rata oficială a inflației din România este de 15%, impactul real al scumpirilor resimțite de populație este semnificativ mai ridicat.

Nevoile din piramida lui Maslow

Piramida nevoilor a fost stabilită în anii '40 şi definitivată în 1970 de psihologul american Abraham Maslow. Ea stabileşte o ierarhie a nevoilor umane, satisfăcute gradual, începând cu cele de la baza piramidei, după care individul trece la satisfacerea nevoilor de pe următorul palier.

Nevoi de bază ale individului (baza piramidei):

• Nevoi fiziologice: hrană, apă, adăpost, căldură, somn.
• Nevoi de securitate: siguranţa corpului, a locului de muncă, sănătate, siguranţă financiară.

Nevoile psihologice:

• Nevoia de apartenenţă şi dragoste: prieteni, relaţii de dragoste.
• Nevoia de stimă: prestigiu social, împlinire, încredere, recunoaştere.

Nevoia de auto-actualizare:

• moralitate, atingerea potenţialului propriu, activităţi creative.

Analiza Europei Libere traduce în bunuri şi servicii nevoile amintite, arată efectele extinse pe care le are inflaţia şi majorarea preţurilor în România. Nu doar în privinţa produselor şi serviciilor care acoperă nevoile de bază, ci şi a celor de la etajele superioare ale nevoilor.

Pe ce nevoi cheltuie românii

Potrivit celor mai recente date disponibile, în primul trimestru din 2022, veniturile medii lunare într-o gospodărie din România au fost de peste 6.200 de lei, iar cheltuielile cu aproape 1.000 de lei mai mici.

Un procent infim din veniturile românilor merg spre cheltuieli de investiţii sau de producţie, cea mai mare parte fiind pentru consumul de bunuri şi servicii, respectiv plata taxelor, impozitelor şi a contribuţiilor sociale.

Ponderea cea mai mare a cheltuielilor (peste 61%) o reprezintă cheltuielile de consum + bunuri alimentare şi nealimentare, servicii, urmate de plata contribuţiilor (peste 33%), cele pentru investiţii şi producţie depăşind uşor 5%.

Defalcate, cheltuielile de consum arată că românii dau cei mai mulţi bani, lunar, pe hrană, inclusiv băuturi nealcoolice (peste 33%), pentru cheltuieli cu locuinţa - utilităţi şi combustibilii (peste 19%), aşadar cheltuieli care răspund nevoilor de bază.

Urmează cheltuielile cu băuturile alcoolice şi tutunul (7,5%), urmate de cele cu transporturile (7%), îmbrăcămintea şi încălţămintea şi sănătatea - de asemenea cheltuieli de bază.

Pe bunurile şi serviciile care răspund unor nevoi superioare - recreere, sport cultură, hoteluri -/ restaurante, dar şi educaţie, cheltuielile reprezintă în fiecare caz sub 2%.

Românii cheltuie cei mai mulţi bani pe hrană, urmată de cheltuieli cu utilităţile şi cu combustibilii.

Scumpirile hranei şi ale utilităţilor

Nevoile de bază absorb majoritatea covârşitoare a bugetelor românilor. Rata anuală a inflaţiei a trecut încă din martie de pragul istoric de 10% şi a ajuns în iulie, conform celor mai recente date INS, la 15 procente, după ce în iunie a sărit şi de acest prag, ajungând la 15,1%.

Alimente de bază precum uleiul, pâinea şi cartofii, au avut majorări record de preţuri în ultimul an.

Preţurile la ulei au crescut cu peste 50% în ultimul an.

Astfel, în perioada iulie 2021 - iulie 2022 preţul uleiului a crescut cu peste 50%. Cea mai mare parte a majorării a avut loc în primele luni ale anului, iar un preţ de peste 9-10 lei / litrul de ulei în supermarketuri a devenit o obişnuinţă în ultimele luni.

De asemenea costul unui kilogram de cartofi s-a majorat cu aproape 45% până în iunie, însă în iulie a înregistrat o uşoară scădere, astfel că majorarea din ultimul an este de 41%.

De altfel, şi în acest caz, dacă în magazinele mari puteau fi găsiţi frecvent cartofi vrac în jurul preţului de 2 lei, acest lucru a devenit o raritate în 2022.

Preţul pâinii a urcat ceva mai puţin, cu 25% în ultimul an. Paradoxal, o majorare mai mare a avut materia primă, făina, 32%, la fel ca mălaiul.

La produse lactate, ouă şi carne, creşterile au fost ceva mai moderate, dar tot notabile, între 12%, în cazul cărnii de porc şi 20% la brânza de oaie şi puţin peste 21% la unt (peste rata inflaţiei).

Cu aceeaşi bani ca anul trecut, românii pot cumpăra semnificativ mai puţin în acest an.

Majoritatea costurilor au fost influenţate de majorarea preţurilor la utilităţi şi carburanţi, utilizaţi în toată industria producătoare.

Majorări masive de preţ la utilităţi

Creşterea costurilor la utilităţi, dar şi la combustibili, utilizaţi în industria producătoare, a atras majorări în lanţ la toate celelalte produse.

În martie s-a ajuns aproape la o isterie a achiziţiei în cantităţi mari de carburant de către populaţie, după ce la o benzinărie din Beiuş fusese afişat un preţ al combustibilor, disel şi benzină, majorat cu peste 11%.

Benzinării din toată ţara au fost luate cu asalt. Preţurile au sărit de 8 lei pe litru la benzină şi motorină.

Potrivit datelor INS, faţă de acum un an, preţul carburanţilor s-a majorat cu 35%, după ce în iunie a scăzut cu 6 procente. La final de iunie, Guvernul a introdus o compensare de 50 lei de bani / litru, aplicabilă la pompe.

În marie, benzinării din întreaga ţară au fost luate cu asalt de şoferi, după majorarea bruscă a preţurilor.

Cele mai importante majorări de preţ s-au înregistrat însă la utilităţi, în special la gaze naturale. Şi asta începând deja din toamna trecută. În octombrie, de pildă, preţul gazelor naturale sărise cu aproape 50% faţă de nivelul din luna anterioară.

Guvernul a introdus un prim set de măsuri de plafonare şi compensare a preţului la gaze naturale şi curent la începutul anului, iar în aprilie a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă pentru plafonarea preţurilor şi pentru intervalul 1 aprilie 2022-31 martie 2023.

Chiar și luând în calcul actul normativ, datele INS consemnează o majorare de peste 70% a preţului la gaze în intervalul iulie 2022 - iulie 2021. În raportarea precedentă, din iunie, creşterea anuală consemnată era de aproape 90%.

De altfel, şi în acest caz efectul majorărilor raportat în piaţa reală a fost mai acut. Reprezentanţi ai multor şcoli declarau la început de an pentru Europa Liberă că au primit facturi de 3-4 ori mai mari, în special la gaz. Astfel de situaţii au fost prezentate şi de numeroase persoane fizice, respectiv companii, în spaţiul public.

Şi facturile de curent au crescut simţitor, deşi în datele INS raportările indică o majorare de „doar” 20%, în timp ce prețul energiei termice a crescut cu 22%.

Imobiliarele, în creştere după ridicarea restricţiilor

Asigurarea unei locuinţe, în proprietate sau în chirie, se încadrează la graniţa dintre nevoile fiziologice şi cele de securitate-siguranţă, dar tot în categoria mai largă a nevoilor de bază, păstrând analogia cu piramida lui Maslow.

Conform indicelui imobiliare.ro, care analizează preţul solicitat pentru locuinţe, preţul apartamentelor în iulie a fost de 1.722 euro/metru pătrat, mai mare cu 16% faţă de aceeaşi lună din 2021.

Chiriile au crescut de asemenea, în special în centrele universitare, începând cu luna aprilie, când majoritatea universităţilor au reluat cursurile faţă în faţă.

Preţurile, atât în capitală, cât şi în cele mai mari oraşe din afara Bucureştiului, ar fi ajuns în iulie la valori cu 15-20% mai mari faţă de 2021.

Pentru închirierea unei garsoniere s-ar solicita între 250 de euro în Iaşi, 280 de euro în capitală şi aproape 300 de euro în Cluj, conform unei analize publicate pe Alba24.ro.

Salariile în creştere, dar sub rata inflaţiei

Securitatea financiară implică direct veniturile realizate. Aparent, veniturile medii ale românilor au crescut în decurs de un an.

Astfel, în iunie 2022 salariul mediu în România era de aproape 4.000 de lei (3.997 de lei), în creştere cu 12% faţă de iunie 2021, arată cele mai recente date INS disponibile.

Efectele creşterilor au fost însă atenuate de majorarea preţurilor, astfel că indicele salarial real a fost de 97% comparativ cu anul precedent. Cu alte cuvinte, românii au câştigat mai bine, dar au putut cumpăra mai puţin.

Salariile românilor au crescut în ultimul an cu 12%, dar efectul a fost atenuat de ritmul de creştere al inflaţiei.

De altfel, economia românească a înregistrat o creştere nescontată în primul semestru al anului, potrivit datelor publicate la mijlocul lunii de INS.

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut astfel cu 5,8% în primele şase luni ale anului.

„Oamenii au continuat să scoată banii din bănci, dovadă lipsa de lichiditate din sistemul bancar, și au cumpărat produse, servicii, au încercat să se protejeze în fața inflației. Aceste lucruri se văd direct în PIB. Eu aș spune că e o ultimă noapte de bal, înainte de o perioadă mai grea pentru economie, pentru că perspectivele nu arată deloc bine”, explica recent pentru Europa Liberă analistul economic Adrian Negrescu, care anticipa o perioadă de stagnare economică.

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, anticipa, la rândul său, recent o posibilă creştere a ratelor la bănci pentru români, ceea ce poate afecta securitatea personală.

De altfel, în iulie, Banca Naţională a României a majorat dobânda cheie cu 1%, iar la final de iulie a majorat ratele dobânzilor, pentru prima oară în 11 ani, pentru a ţine sub control inflaţia.

Preţul îngrijirilor medicale a crescut în ultimul an cu sub 10%.

Apartenenţă la grup şi dragoste sau festivaluri, vacanţe şi cine romantice

Nu doar cheltuielile de bază sunt mai mari, ci şi cele de pe următoarele straturi ale piramidei nevoilor.

Festivalurile sunt unul din instrumentele prin care tinerii se bucură pe de o parte de distracție, iar pe de alta își întrețin apartenența la grup, alături de care participă de cele mai multe ori la astfel de evenimente.

Abonamentele de acces pe 4 zile la festivalul Untold au costat în acest an, înainte de festival, 984 de lei, cu aproximativ 100 de lei mai mult decât anul trecut.

La Saga Festival, din Bucureşti, abonamentul pe toate cele 3 zile a fost de 599 de lei, față de 499 de lei anul trecut. O majorare de aproximativ 20%, dar au existat și categorii de abonamente și bilete unde prețul a rămas neschimbat.

Preţul abonamentelor la marile festivaluri a fost uşor mai mare în acest an, față de 2021. Aproximativ 90.000 de persoane au participat zilnic la festivalul Untold.

La Electric Castle (EC), abonamentele pentru toate cele 5 zile ale festivalului costau cu câteva zile înainte de festival 189 de euro. În 2019, la ultima ediție organizată în format obișnuit - în 2020 festivalul a fost anulat, iar în 2021 a avut un format adaptat condițiilor de pandemie - abonamentul general costa sub 130 de euro (600 de lei).

În cazul festivalurilor însă, tinerii au putut cumpăra bilete în avans, în sistem early sau super early birds, astfel că efectul eventualelor creșteri a fost atenuat. De exemplu, la EC au fost scoase deja abonamente pentru ediția din 2023, la prețuri de 99 de euro, respectiv 110 euro, față de cel indicat de 200 de euro.

Directorul de comunicare al Untold, Edy Cherejy, a spus pentru Europa Liberă că uşoara majorare a preţurilor nu a fost cauzată de inflaţie, ci a avut legătură cu momentul în care a fost scos câte un nou calup de abonamente la vânzare. La fiecare dintre acestea, preţul a fost cu aproximativ 50 de lei mai mare decât în 2021.

Excursiile și vacanțele răspund la rându-le nevoii de dragoste a fiecărui individ, acestea fiind petrecute de cele mai multe ori alături de cei dragi.

Preţuri mai mari la vacanţe, cu 20%

După cum au precizat mai mulți operatori din turism pentru Europa Liberă, prețul sejururilor a crescut vara aceasta cu până la 25%, în special la vacanțele petrecute în străinătate.

Unul din motivele principale a fost majorarea prețului biletelor de avion, în special la chartere, motivau aceștia. De altfel, şi datele INS consemnează o scumpite cu 34% a transportului aerian în ultimul an.

Şi în acest caz, unii români au experimentat, direct sau indirect, majorări și mai mari. Iulia, o tânără ai cărei părinți locuiesc în Italia a povestit recent că biletele pe care le rezerva anual pentru aceștia, în aprilie, au costat anul acesta de 3 ori mai mult decât în anul precedent, 300 de euro, față de 100 de euro.

MAjorările ar fi fost generate atât de cererea mare și de apetitul pentru călătorie, după eliminarea aproape completă a restricțiilor din pandemie, cât și de majorarea considerabilă a prețului kerosenului, spun specialiștii din piață.

Costul transportului a crescut și în cazul celor care au ales să se deplaseze cu mașina, în condițiile majorării substanțiale a combustibililor. Și transportul feroviar a înregistrat costuri mai mari cu peste 20% în ultimul an, conform INS.

Cazarea mai scumpă cu 20% în piaţă, sub 10% conform INS

Și în privința cazărilor există un decalaj între datele INS și situația semnalată în piață. Potrivit datelor oficiale, prețul cazărilor ar fi crescut cu doar 6%, însă feedback-ul operatorilor din piață este altul.

Reprezentanții portalului de rezervări Travelmnit.ro, au menționat că prețul unei nopți de cazare a fi crescut cu 21% pentru intervalul iunie - august, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Asta ar fi determinat o scurtare a sejururilor sau alegerea unora mai ieftine, spun aceștia.

Automobilele noi, mai scumpe

La categoria cheltuielilor menite să întrețină stima și prestigiul sociale, achiziția unei mașini noi poate produce cu siguranţă impresie.

Prețurile autoturismelor ar fi crescut cu mai puțin de 6%, conform INS, însă potrivit unei analize Wallstreet.ro, majorările operate de mai mulți producători de autoturisme noi s-ar situa, în fapt, între 10-16%.

De exemplu, Dacia Spring 100% electric costa puțin peste 18.000 de euro în martie 2021 și peste 20.000 de euro în aprilie 2022, în timp ce mărci precum Peugeot sau Opel au majorat prețurile cu 15-16%.

Și prețul unora dintre mașinile second-hand a crescut, însă doar în cazul celor căutate pe piață.

Dacă construirea unei case reprezintă de asemenea un instrument de creștere a prestigiului social, atunci proprietarii au avut, de asemenea, de scos mai mulți bani din buzunar.

Datele INS nu consemnează acest indicator, dar reprezentanții Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) atrăgeau atenția încă din primăvară că prețurile materialelor de construcții se majoraseră față de toamna anului 2021 și cu până la 80%.

Cauzele principale ar fi fost criza materiei prime, generate de cotațiile la burse ale acestora, politica de sustenabilitate asumată la nivel UE, dar și majorarea alarmantă a prețurilor utilităților, folosite în industrie, spuneau reprezentanții patronatului.

Costul materialelor de construcţii s-a majorat substanţial în ultimul an, spun firmele din piaţă.

În privința îmbrăcămintei, care atunci când se traduce în branduri costisitoare, poate crea şi ea prestigiu, prețurile au avut mai degrabă o oscilație, inclusiv la nivel global.

După ce la început de an, producătorii estimau creșteri de până la 30% a prețurilor, recent, producătorii unor branduri importante din SUA au anunțat reduceri, pentru a-și atrage din nou clienții.

Mai mulți bani pentru autorealizare. Cât mai costă hârtia

Nevoile de autorealizare sunt în vârful piramidei nevoilor lui Maslow. Lecturarea unei cărți, sau workshop-urile de perfecționare pot fi încadrate aici.

Deși datele INS indică o majorare a prețurilor la cărți de doar puțin peste 5%, în piață lucrurile par să stea diferit. Pentru o carte în format fizic, al cărei stoc s-a epuizat și a fost re-editat în acest an, românii sunt nevoiți să plătească mai mult cu procente între 30% și chiar 100%.

Valentin Derevlean este absolvent de litere şi de peste 10 ani manager al două librării din centrul Clujului. De câteva luni a asistat la majorări de preţ la cărţile noi sau re-editate la un nivel pe care spune că nu l-a mai văzut până acum.

„Atât la cărți al căror tiraj e re-editat, cât și la cărți noi, e o creștere semnificativă faţă de anul trecut, de cel puțin 30%, la majoritatea acestora. Dacă o carte costa 40 de lei, în tirajul re-editat costă cam 60 de lei. Sunt creşteri şi de 100%. E greu să fac o statistică, dar e o tendință clară. Nu am mai văzut asemenea creșteri într-un interval așa scurt, de când sunt în branșă”, ne-a spus el.

Preţurile cărţilor noi sau re-editate ar fi crescut substanţial în ultimele luni, ca urmare a dificultăţii procurării hârtiei.

Potrivit lui, majorările prețurilor la cărți sunt operate de edituri, care se confruntă cu dificultăți serioase în privința procurării hârtiei de către tipografiile cu care lucrează. Aceasta la pachet cu creşterea preţului de producţie per ansamblu.

Încă de anul trecut, operatori din piață semnalau majorări de 50-70% ale preţului hârtiei şi ambalajelor, explicate prin „explozia” comenzilor la domiciliu. În România, efectul e resimţit şi mai puternic, pe fondul importurilor masive şi s-a acutizat în acest an.

„Un top de hârtie costa 15 lei, dar a ajuns să coste 30, 40 de lei. Am avut și un caz în care furnizorul nu ne-a mai livrat hârtia. A zis că nu mai are de unde”, a completat Valentin.

În datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS), cărţile s-ar fi scumpit în decurs de un an, iulie 2022 - faţă de iulie 2021, cu doar 5%. Preţul hârtiei nu apare în indicatorii centralizaţi de INS.

Decalajul între datele INS, care alcătuiesc indicele de creştere al preţurilor şi rata inflaţiei, nu este însă singular.

„Datele INS sunt strânse din 10.000 de puncte, din urban şi rural, de la magazine mari şi mici, la pieţe şi oboare şi ne sunt comunicate de 3 ori pe lună. Ponderea în rata inflaţiei e dată şi de gradul de consum al unui produs, de aici şi diferenţele de percepţie. În funcţie de obiceiurile de consum, cineva poate resimţi creşteri mult mai mari decât inflaţia la produsele sau serviciile consumate, dar ele nu se vor regăsi neaparat ca atare în indicele final”, a explicat Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al INS.

El a explicat că indicatori precum creşterea preţului la cărţi, sau la biletele de avion, deşi pot fi spectaculoase, au o pondere mult mai mică în stabilirea ratei anuale a inflaţiei, spre deosebire de utilităţi, sau combustibili.

Câtă vreme preţul gazelor a crescut într-un an cu 80%, iar cel al combustibilor cu 35%, iar rata inflaţiei este de „doar” 15% şi influenţa acestora e de fapt ponderată de toate celelalte preţuri luate în calcul şi ale căror majorări nu sunt la fel de spectaculoase.

Majorări s-au înregistrat și în privința cursurilor de perfecționare. Prețul sesiunilor de teambuilding și al workshop-urilor pe care le organizează firma condusă de Petru Păcuraru, în Bucureşti, a crescut, în marja inflației, cu 15-20%, a spus acesta.

Analist: Oamenii îşi pot remodela obiceiurile de consum

În ciuda majorărilor de preţuri pe mai toate palierele piramidei nevoilor, consumul nu s-a redus în România în prima jumătate a anului, arată datele INS.

În primele șase luni din an, consumul a crescut cu 5,2% față de aceeași perioadă din 2021. Cele mai mari creșteri au fost la carburanți, de aproape 10%, urmată de produsele nealimentare - 6% și cele alimentare, inclusiv tutun și alcool - 2%.

Acest fapt s-ar explica prin faptul că mulți români au dispus de economii la care au apelat, nu s-au înregistrat creșteri notabile ale ratei șomajului și nici salariile nu au fost reduse, ba chiar în unele sectoare au crescut, a spus pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia.

„Dacă lucrurile vor continua în aceeași tendință și se va ajunge, așa cum se vorbește, la o recesiune, la final de an sau începutul anului viitor, lucrurile se vor îndrepta în direcția opusă”, explică acesta.

Chiar dacă consumul nu a scăzut în prima jumătate a anului, e posibil ca lucrurile să se schimbe până la finalul anului, spune analistul economic Aurelian Dochia.

În momentul în care puterea de cumpărare va continua să scadă, tendința populației va fi de a prioritiza cheltuielile și să renunțe la cele din vârful piramidei nevoilor.

„Lucrurile se produc de la sine. De câte ori există, fie la nivelul unei persoane, familii, sau a unei economii întregi o reducere a venitului real disponibil apare un proces de restrângere a consumului și prioritizării acestuia”.

„Pe măsură ce condițiile de degradează oamenii sunt nevoiți să se îndrepte spre nevoile de bază, locuință, hrană, școală, în cazul celor cu copii și să renunțe la cheltuieli discreționare, concedii, ieșiri împreună cu prietenii la restaurant, cumpărări, de mobilă, chiar și de locuințe”, a conchis el.