Unde sunt campaniile de altă dată?

Românilor le plac campaniile electorale, s-au învățat timp de 30 de ani cu hărmălaia lor, cu mitingurile și panourile cât casa, cu promisiunile pe care au ajuns să nu mai dea nici două parale, dar sunt un motiv minunat să-i înjure pe politicieni la grămadă, erau mulțumiți că se mai ”dădea” câte ceva, un kil de făină, o brichetă înscripționată, o umbrelă, ba chiar, în vremurile bune, câte un mobil, să fie primit, că de votat tot cum îi ducea capul votau. Se dădeau în vânt după dezbaterile electorale, care rămâneau punctul maxim de atracție. Raitingurile televiziunilor urcau la cer, familiile se înghesuiau în fața ecranelor și nu de puține ori relațiile de o viață erau puse la grea încercare.

Dezbaterile electorale s-au lovit de zidul Cotrocenilor

Scările de la Palatul Cotroceni pe care candidații visează să le urce

Sentimentul că nu a fost o campanie în adevăratul înțeles al cuvântului vine din lipsa unei dezbateri electorale între candidați. Primii clasați în sondaje nu au dat ochii unul cu altul în vreun studio de televiziune, deși ”provocări” s-au lansat. Toate însă s-au izbit de zidul inexpugnabil al Cotrocenilor. Președintele Iohannis, de la înălțimea celor peste 40 de procente din sondaje, nici măcar nu s-a obosit să răspundă chemărilor la dezbatere.

Viorica Dăncilă, care speră că va intra în turul al doilea, după cum arată un sondaj CURS din octombrie, i-a transmis lui Iohannis ”sa aibă curaj” și să vină la o dezbatere. Președintele nu a cedat nici la insistențele lui Dan Barna, care, exasperat, a spus că dacă până vineri Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis nu vor veni la o dezbatere, își organizează singur una, pe Facebook, cu ”cetățenii României”. Foarte supărat e și Kelemen Hunor (UDMR): ”Eu nu am mai văzut o astfel campanie prezidenţială, să fugă candidaţii de dezbatere”. Totuși, Kelemen a reușit să dea ochii cu unul dintre contracandidați-Theodor Paleologu (PMP). Cei doi au fost împreună la Realitatea Tv la o dezbatere moderată de Denise Rifai și s-au mai întâlnit și la Iași. Primul e cotat în sondajul IMAS cu 2,9%, celălalt cu 6,9%. Pe ultima sută de metri, adică joi seara, la invitația postului de radio Europa FM, a avut totuși loc o dezbatere în trei- Barna, Paleologu și Kelemen-moderată de Moise Guran.

Singura dezbatere din primul tur- Barna, Kelemen, Paleologu

Precedentul 2014

Faptul că în 2019 nu a existat o dezbatere înaintea primului tur de scrutin este considerat ”atipic”, o excepție de la regula împământenită timp de 30 de ani. Fals. Nici la alegerile din 2014 nu a existat o asemenea dezbatere între cei 14 candidați înscriși atunci în cursă, iar una între primii doi clasați- Klaus Iohannis și Victor Ponta a ieșit complet din discuție.

Dupa ce a refuzat dezbaterile din primul tur, Klaus Iohannis se pregătește de confruntarea finală cu Victor Ponta- 11.11.2014

Cu chiu cu vai, după negocieri care au durat aproape două săptămâni, s-a reușit organizarea a două dezbateri înaintea finalului campaniei pentru al doilea tur, una la Realitatea Tv pe 11 noiembrie, iar a doua la B1Tv pe 12 noiembrie.

Au dispărut și staff-urile candidaților

Cu adevărat atipică anul acesta este însă lipsa aproape completă a dezbaterilor la care participă staff-urile de campanie ale candidaților. Acestea au fost nelipsite de la revoluție încoace- poate cu excepția faimosului an 1990, când Ion Iliescu a câștigat alegerile din primul tur de scrutin, dar când a avut loc o întâlnire, rămasă celebră între Ion Iliescu (FSN), Ion Rațiu (PNT) și Radu Câmpeanu (PNL).

Astfel de dezbateri au înlocuit, de exemplu, întâlnirile directe între candidați în 2014, când în studiouri de îngrămădeau consilieri și susținători care întorceau pe toate fețele programele, declarațiile și, mai ales, aplicau țintite lovituri sub centură adversarilor. Totuși, chiar și anul acesta, electoratul a avut parte de ceva similar la Realitatea Tv, în emisiunea ”România 2019”, moderată de Cosmin Gușă, unde un juriu și telespectatorii ”alegeau președintele”. De fiecare dată altul, evident.

Două dueluri cu săbii de lemn

Cu toată blegeala campaniei, nu s-ar putea spune totuși că au lipsit confruntările specifice unei competiții pentru prezidențiale. Doar că ele au părut mai mult niște dueluri cu săbii de lemn pentru deliciul spectatorilor. E vorba de obișnuitele atacuri la persoană, cu invective și multă fiere, deosebirea față de alte campanii fiind că cei vizați aproape nu au răspuns.

1. Dăncilă contra Iohannis

Demisă prin moțiune de cenzură cu doar două zile înainte de debutul oficial al campaniei electorale, Viorica Dăncilă a spus țanțoșă că nu ”regretă nimic”, are ”sentimentul datoriei împlinite” și că va intra în turul al doilea. Peste două zile avea să-și lansaze candidatura, ocazie pentru un atac la adresa lui Iohannis: ”Voi lupta în această campanie pentru a scăpa România de cel mai toxic președinte pe care l-a avut vreodată", "Oamenii vor vedea ce poate guvernul lui Iohannis și îi vor sancționa", "Nu va dura mult până ce vor fi cu toții demascați". Pentru că pierduse guvernarea, candidata Dăncilă voia să le insufle propriilor alegători curaj, așa că le-a vorbit despre refacerea majorității parlamentare și a adus în discuție o temă dragă PSD în momentele de ananghie: suspendarea președintelui.

În lupta dintre principalii adversari s-a făcut simțită o diferență de strategie. În timp ce Viorica Dăncilă și-a axat întreaga campanie pe atacarea, tot mai dură, a președintelui Iohannis și pe prevestirea dezastrului care va urma dacă acesta reușește să câștige alegerile și ”să-și impună guvernul lui”- tăieri de pensii și salarii, austeritate-, Klaus Iohannis a atacat insistent și exclusiv PSD, numele contracandidatei sale nefiind nici măcar menționat. Desigur, imaginea pe care o zugrăvea guvernului PSD, acuzat de toate relele, de ”distrugerea” țării și menținerea ei la coada Europei, se resfrângea indirect și asupra Vioricăi Dăncilă. La modul direct însă președintele nu a răspuns niciodată atacurilor de campanie, cu excepția momentelor legate de nominalizarea unui comisar european, chestiune instituțională însă. A vorbit însă mereu de ”guvernarea eșuată”, de ”nevoia de a repara ceea ce au stricat pesediștii”, avertizând că ”războiul continuă”.

De altel, finalul confruntării dintre cei doi este relevant: după învestirea cabinetului Orban, Viorica Dăncilă a lansat un atac furibund împotriva lui Iohannis, pe care l-a numit în repetate rânduri ”dictator”, ”abuziv, ”președinte ”antidemocratic” și anti-Constituție”. În schimb, Iohannis s-a menținut în aceeași retorică anti-PSD- ”românii s-au săturat de PSD, e o victorie importantă”-, cu diferența mărturisirii ”răsuflu ușurat”.

2. Paleologu contra Barna

Candidatul PMP, Theodor Paleologu, cotat în sondaje cu scoruri între 4 și 6,9%, și-a făcut din Dan Barna un sac de box, cu toate că a semnat pe listele lui Barna și spunea că e un ”tip simpatic” pe care l-ar pune ministru dacă ar ajunge președinte. Era luna august, de atunci atacurile la adresa lui au fost în crescendo, în septembrie spunea că în situația unui tur doi între Iohannis și Barna ”am treabă mai bună de făcut, citești o carte, te duci la pescuit... Sunt la fel. Între persoane trase la indigo nu văd interesul dezbaterii”. Paleologu are însă motive de răfuială, este atacat sistematic de susținătorii lui Barna, în special de Andrei Caramitru. În plus, este convins că împarte cu acesta același tronson electoral.

Theodor Paleologu este suparat pe Dan Barna

Nici USR nu-i mai este pe plac, dar tot din cauza lui Barna, a cărui candidatură ”este un fel de maladie infantilă a USR”. Ce îi reprosează? În primul rând, spune el într-un interviu pentru Hotnews de acum câteva zile, că nu are curaj și ”fuge de o dezbatere cu el”, că ”măsluiește sondajele” (”USR face exact ca PSD-ul - plătește sondaje măsluite”), că își pune ” anturajul să mă insulte zilnic- pe Caramitru și alții”. Ancheta Rise Project despre contractele lui Barna din fonduri europene, a fost pentru Theodor Paleologu o oportunitate pentru noi atacuri ( ”candidatura lui a fost o eroare de casting”), iar scăderea acestuia în sondaje, un prilej de sarcasm. Cât despre sondajele USR: ”sunt servite pe post de antidepresive pentru domnul Barna care e complet prăbușit. La el trebuie divizat cu doi 19%. El e în cădere liberă și atunci i se servesc antidepresive”.

Dan Barna nu a răspuns direct acestor atacuri, poate și pentru că sarcina îi revenea lui Andrei Caramitru, dar nu s-a putut abține să nu constate că Paleologu ”pare a fi candidatul care nu-și mai aparține pentru că toate eforturile sale par să o împingă pe Viorica Dăncilă în turul doi. Este o situație foarte nasoală”.

Unde sunt dezbaterile de altă dată

Ultima dezbatere electorala din primul tur de scrutin a avut loc în 2009

Chiar dacă publicul își amintește mai degrabă de marile ”finale” cu ale lor lovituri de grație și replici rămase celebre, finale care făceau să freamăte nația și erau comentate zile în șir în presă sau la bodegă, dezbaterile pentru primul tur au făcut și ele carieră, mai mult prin pitorescul lor.

În 1996, de exemplu, erau înscriși în cursă 16 candidați, de la Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Corneliu Vadim Tudor, Nicolae Manolescu și până Adrian Păunescu, generalul Militaru și diaconul Nuțu Anghelina. O dezbatere înaintea primului tur a fost organizată de Antena 1- ”Turneul candidaţilor”-, iar la ea au participat patru candidați: Iliescu, Constantinescu, Roman și Frunda. Televiziunea publică a organizat și ea două dezbateri, în două zile succesive, înaintea primului tur de scrutin între Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

În 2000, Pro Tv și Antena 1 au organizat înaintea primului tur o dezbatere cu opt candidați, un adevărat spectacol cu Mugur Isărescu, Teodor Stolojan, Corneliu Vadim Tudor, Petre Roman, Gyorgy Frunda, Teodor Meleșcanu și Eduard Manole în același platou. Ion Iliescu a refuzat să participe, ca de altfel și la finala cu Vadim Tudor din turul al doilea.

În 2004, TVR 1 a organizat înaintea primului tur o dezbatere cu toţi cei doisprezece candidaţi, numită „Destinaţia Cotroceni”. Un alt spectacol de neuitat, în platou fiind, pe lângă Năstase, Băsescu, Vadim Tudor sau Petre Roman, inclusiv George Becali. Pentru turul al doilea, dezbaterea, una memorabilă, a avut loc între finaliștii Traian Băsescu și Adrian Năstase.

În 2009, la finalul primului tur, au fost organizate două dezbateri cu primii trei candidaţi plasaţi în sondajele de opinie- Mircea Geoană, Traian Băsescu și Crin Antonescu- una organizată la Cluj şi alta la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

În 2014 nu a existat nicio dezbatere între candidați înaintea primului tur.