Șeful Asociației Oamenilor de Afaceri din România: Guvernul trebuie să pună sectorul privat pe același picior cu sectorul public

Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România și coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României, Florin Pogonaru, atrage atenția că, în timp ce mediul privat a fost lovit din plin de efectele pandemiei de coronavirus, sectorul de stat rămâne deocamdată de neatins, iar măsurile urgente pe care ar trebui să le ia Guvernul e obligatoriu să vizeze și acest sector.

„Până la urmă mediul de afaceri trage în sus economia, creează locuri de muncă și avem o problemă pentru că noi ne trimitem oamenii acasă, iar în sectorul de stat se cheltuie bani și nimeni nu se gândește, sau nu s-a întâmplat asta până acum, să ia măsuri privind reducerea cheltuielilor. În schimb, pentru mediul de afaceri orice afacere care mergea, dar era cumva pe limită, acum o desființăm fiindcă nu avem de unde plăti oameni. Sectorul privat este dezavantajat față de sectorul public. Mă aștept și e de datoria oricărui Guvern să pună sectorul privat pe același picior cu sectorul public. Și la bine și la rău. După care mă aștept ca Guvernul să înțeleagă câteva lucruri urgent și să începem măsuri de restructurare a economiei”, a spus Florin Pogonaru.

În opinia președintelui Asociației Oamenilor de Afaceri din România una dintre măsuri ar trebui să vizeze agricultura în sensul în care, prin scurtarea lanțurilor de aprovizionare, producția locală devine tot mai importantă, astfel încât „producția și distribuția locală de alimente să devină o prioritate și să investim în așa ceva”.

În al doilea rând, este nevoie de investiții în proiecte mari de infrastructură, pentru a-i absorbi pe cei care au rămas fără locuri de muncă. Florin Pogonaru trage un semnal de alarmă și spune că numărul șomerilor din România, la care se adaugă și cei care s-au întors din străinătate fiindcă au rămas fără un loc de muncă acolo, ar putea ajunge la două milioane de persoane. Există riscul unor probleme sociale, atrage el atenția.

„Este neapărat nevoie ca Guvernul să aplice la fonduri europene, la orice mijloace, pentru a asigura ocuparea acestei forțe de muncă disponibile pentru că altfel riscăm să avem probleme sociale. Și riscăm să avem probleme sociale nu doar în România, riscăm ca aceste probleme sociale să se prelingă de la noi și în Europa când vei avea două milioane de șomeri – deși eu sper să fie mai puțini – care nu-și găsesc de lucru în România, pentru că bieții oameni vor lupta pentru supraviețuirea lor”, argumentează Florin Pogonaru.

Revenirea la normal nu va avea loc, crede omul de afaceri, până când cei rămași fără job-uri nu își vor găsi o sursă de venit, fie în România, fie, așa cum se întâmpla până acum, din străinătate.

„Probabil, va fi de nivelul anilor – un an, doi ani – până când mecanismele europene trebuie să pornească, să funcționeze la normal și vor avea efect de tracțiune și asupra economiei românești. Dar, acest lucru nu scutește România să ia și o serie de măsuri proactive evidente”, a mai punctat președintele AOAR.

Deocamdată, în Europa, Spania a decis repornirea parțială a economiei, astfel că muncitorii din construcții sau angajații din zona de producție a fabricilor au revenit de luni la muncă după două săptămâni de „hibernare economică" din cauza pandemiei de coronavirus. Austria lua în calcul deschiderea treptată a magazinelor, după Paștele Catolic, iar Germania a pus la bătaie un plan de salvare economică fără precedent de la al Doilea Război Mondial încoace, pentru a ajuta companiile și populația să treacă mai rapid peste efectele generate de pandemia de coronavirus.

România este foarte conectată la economiile europene, iar Florin Pogonaru speră la un efect de contagiune: „economia românească preia efecte de la economia europeană. Marea mea speranță este existența cererii de produse românești creată dinspre piețele noastre de desfacere, dintre care prima este Germania. Pentru mine, semnalele bune care vin din Germania, că se lucrează, că mediul de business funcționează, că cererea este la un nivel rezonabil, întotdeauna este un semnal bun și pentru noi”.

El atrage atenția că nu toată economia este în „carantină”, însă, „pe de altă parte trebuie văzut ce se va întâmpla cu lipsa de cerere pentru cei care sunt în lockdown și cum pot fi ajutați aceștia”, dând exemplul centrelor comerciale care sunt deschise doar pentru un retailer alimentar și pentru câteva farmacii, dar sunt nevoite să plătească cheltuielile de curățenie și întreținere pentru toate etajele construcției. ”În aceste condiții, probabil că ar fi mai rentabil pentru multe din ele să închidă de tot”, spune Florin Pogonaru.

Totuși, președinte AOAR atrage atenția că și în România sunt mici semne pozitive de repornire, cum ar fi anunțul producătorului de automobile Dacia de a relua producția spre finalul lunii aprilie.

„Deja este un semnal puternic care se va duce și spre restul economiei. Nu știu cum a calculat Dacia că se va termina epidemia la noi la final de aprilie inceput de mai, dar foarte bine că au făcut acest lucru. Ce au calculat ei e că riscul este acceptabil ca să se lucreze din plin începând cu finalul lunii aprilie”, mai spune Florin Pogonaru, atrăgând atenția că multinaționalele au fost primele care au trimis oamenii în șomaj tehnic, apoi a venit statul cu măsuri în această privință.

Recent, mai mulți oameni de afaceri au cerut Guvernului un pachet de asistență financiară de 30 de miliarde de euro, adică 15% din PIB, însă, președintele AOAR nu crede că este un lucru „realist”. De asemenea, și economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, atrăgea atenția Guvernului să reziste cererilor de a imita măsurile luate de statele dezvoltate, chiar dacă este un an electoral, fiindcă lărgirea deficitului sau a datoriei statului ar putea întârzia perioada de revenire la normal.

Coronavirus: Guvernele statelor lumii iau măsuri pentru evitarea unei crize economice de proporții