Mutare spectaculoasă în conducerea unei companii de stat. Valeriu Zgonea, fost lider PSD, ieșit de pe scena politică de aproape opt ani, a revenit în forță la șefia ANCOM. Numirea sa era vehiculată de mai mult timp. Parlamentul a votat, marți, propunerea.
Mai mult de un sfert din partidele înființate în 2022 au platformă naționalistă. Și dacă AUR a dovedit că se poate, în România au apărut și partidele LUP și LEU, dar și explicitele RoExit sau Qanon. Altele mizează pe cuvinte mobilizatoare - patrie, patrioți, unitate, familie.
Simpatia arătată de români refugiaților ucraineni s-a mai stins, arată sondajele de opinie. Guvernul urmează și el același trend, ca dovadă Hotărârea de Guvern care înăsprește condițiile în care refugiați primesc ajutoare din partea statului.
Reforma administrativă a României trebuie să transforme modul de luare a deciziilor în zonele metropolitane și să creeze comune care să ofere servicii mai bune populației, tot mai îmbătrânite, spune expertul în administrație Sorin Ioniță. Scopul nu trebuie să fie reducerea cheltuielilor bugetare.
Așa numitul pol de dreapta despre care vorbesc USR, PMP și Forța Dreptei nu prea a avansat. Au avut loc câteva întâlniri între cei trei lideri, dar nu s-a stabilit nimic concret din punct de vedere politic. USR nu e grăbit. Care ar fi avantajele și dezavantajele unei asemenea alianțe?
În 2022, PSD a fost partidul parlamentar cu cei mai mulți bani: aproape 110 milioane de lei (peste 20 de milioane de euro). Majoritatea, circa 90%, sunt bani publici, de la bugetul de stat. PNL a avut un total mai mic, dar puțin mai multe venituri proprii decât colegii de coaliție.
Surse din Comisia de Învățământ au declarat pentru Europa Liberă că PSD și PNL au făcut un troc politic. PSD a renunțat la eliminarea examenului de admitere în licee, în timp ce liberalii au renunțat să mai ceară limitarea mandatelor rectorilor.
Frenezia cu care liderii coaliției caută soluții pentru a umple gaura de 20 de miliarde de lei (peste 4 miliarde de euro) din buget arată, dincolo de considerentele financiare, și o poziționare politică în perspectiva rocadei premierilor, dar mai ales a alegerilor de anul viitor.
Liderii coaliției de guvernare caută zilele acestea soluții pentru reducerea cheltuielile bugetare. Printre acestea - înghețarea angajărilor în sectorul bugetar sau supraimpozitarea cumulului salariu-pensie. Dincolo de critici ale opoziției, variantele au provocat deja nemulțumirea sindicatelor.
Un proiect de Ordonanță de urgență a guvernului prevede înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul anului 2022 și eliminarea cumulului pensie-salariu. Sindicatele din Educație și Sănătate sunt nemulțumite de prevederile proiectului de ordonanță și amenință cu proteste și chiar cu greva generală.
Avansat insistent de liberali, scenariul comasării alegerilor din 2024 se discută aprins în Coaliție. Dacă se va bate politic palma, legea trebuie trecută rapid prin Parlament. Mai exact, până la vacanța parlamentară care începe în iunie. Dar marile probleme sunt cele de constituționalitate.
Tabloul vivant al Coaliției de guvernare arată că nu puține sunt frământările care o macină în perspectiva rocadei premierilor și a alegerilor de anul viitor. PSD, PNL și UDMR vor trebui să se așeze multe ore la masa negocierilor pentru a rezolva chestiunea viitorului executiv.
Încarcă mai mult
© Europa Liberă România 2021
Nici o sursă media
