„S-ar putea observa că [aparatul bugetar] funcționează și cu mai puțini angajați. Problema este că grila de salarizare este plină cu foarte mult activ de partid. Dacă va începe să plece lume, teama mea este că vor pleca cei buni, care încă mai făceau treabă. O astfel de mișcare trebuie făcută cu foarte mult cap”, a explicat, pentru Europa Liberă, deputatul USR, Claudiu Năsui, membru în comisia de buget.
Și analistul economis Dragoș Cabat subliniază că, prin această măsură, s-ar putea testa și dacă aparatul bugetar poate funcționa cu mai puțini oameni, însă aspectul pozitiv este că „se accelerează un pic informatizarea pentru toate lucrurile despre care se spunea că nu se pot face online și oamenii erau ținuți acolo ca să plimbe o hârtie dintr-o parte în alta”.
În acest sens, s-ar putea moderniza relația cu instituțiile statului și este „și un fel de studiu cu cât s-ar putea reduce aparatul bugetar în perioada următoare, dar nu aceasta este ținta principală”. În opinia lui Dragoș Cabat, scopul acestei măsuri ar fi mai degrabă ca instituțiile vizate „să funcționeze în condiții de distanțare socială, iar cele 15 zile acoperă perioada de incubație, astfel încât să minimizeze riscul de infectare”.
Această măsură a fost anunțată ca urmare a unei presiuni publice venite dinspre sectorul privat, pe de-o parte, iar pe de altă parte, după anunțul ei, au venit imediat exluderile: sănătatea, partea de social, armata, după aceea s-a clarificat că nu se aplică nici la educațieDragoș Pîslaru, europarlamentar
O eventuală reducere a aparatului bugetar trebuie bine gândită, iar în cele din urmă „decizia este una politică”, atrage atenția Dragoș Cabat. „Măsura trebuie luată gradual. Poți reduce aparatul de stat pe măsura ce faci partea de informatizare”, mai punctează el.
În acest context, șomajul tehnic prin rotație pentru bugetari, cel puțin așa cum a fost creionat deocamdată de premierul Orban, nu poate avea ca scop principal o economie la bugetul de stat.
„Pentru buget nu înseamnă vreun câștig semnificativ, adică nu de acolo se întâmplă lucrurile, oricum deficitul o să fie de cel puțin 6-7%, în varianta optimistă. Nu este ca și cum ai lua această măsură și ai echilibra bugetul”, mai subliniază analistul economic.
„Această măsură a fost anunțată ca urmare a unei presiuni publice venite dinspre sectorul privat, pe de-o parte, iar pe de altă parte, după anunțul ei, au venit imediat exluderile: sănătatea, partea de social, armata, după aceea s-a clarificat că nu se aplică nici la educație”, a explicat, pentru Europa Liberă, Dragoș Pîslaru, europarlamentar și fost ministru al Muncii în Guvernarea Cioloș.
Maxim 300.000 de angajați la stat vizați de șomajul tehnic
„Numeric vorbind [cei mai mulți angajați din categoria bugetarilor] sunt profesorii, dar după legea salarizării unitare, categoria care a fost extrem de avantajată [ca salarii] sunt funcționarii din primării. Și acum, dacă s-ar aplica măsura aceasta de șomaj tehnic la stat, ar fi probabil printre principalii dezavantajați”, a mai explicat deputatul USR.
În total, cele peste 1,2 milioane de bugetari au generat anul trecut cheltuieli de peste 120,5 miliarde de lei, adică 25,4 miliarde de euro, în 2019, ceea ce înseamnă aproximativ 12% din PIB, potrivit AMECO, baza de date a Comisiei Europene.
Practic, explică europalamentarul Dragoș Pîslaru, din totalul bugetarilor „sunt maxim 200.000-300.000 de persoane vizate”. Potrivit acestuia, economia făcută dacă măsura s-ar lua în forma anunțată până acum ar fi de 176 de milioane de lei pe lună, adică aproape 37 de milioane de euro.
„Nu este o sumă extraordinară, dacă se vor aplica toate acele excepții”, spune Dragoș Pîslaru.
El mai atrage atenția că personalul bugetar are venituri mai reduse pentru că nu mai beneficiază de anumite sporuri.
Mai mult, acest tip de șomaj tehnic pentru bugetari diferă față de cel introdus pentru sectorul privat prin faptul că se aplică pentru doar 15 zile pe lună. „Ne-am gândit la un mecanism relativ simplu în care împărțim angajații în două: unii vor merge la muncă 15 zile și vor asigura funcționarea, iar restul intră într-o formă de șomaj tehnic. După 15 zile, vin ceilalți care au stat în șomaj tehnic”, a explicat Ludovic Orban.
De asemenea, cei care vor fi trimiși acasă în șomaj tehnic, atât din administrația centrală, cât și din cea locală, vor primi pentru două săptămâni 75% din salariul brut de încadrare.
În schimb, pentru angajații din sectorul privat aflați în șomaj tehnic ajutorul guvernamental se ridică doar la 75% din salariul brut al angajatului, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie.
Datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu brut în România a fost de 5.243 de lei în luna februarie, ceea ce înseamnă un câștig net de 3.202 lei.
Diferențele față de sectorul bugetar sunt însă considerabile. De pildă, cei peste 210.000 de angajați din sectorul administrație publică și apărare, cei care, potrivit statisticii oficiale, sunt bugetarii cu salariile cele mai mari, au ajuns, în luna februarie la un câștig mediu brut de 8.474 de lei, adică 5.000 de lei în mână, mult peste salariul mediu la nivel național.
Faptul că principiul după care s-ar acorda șomajul tehnic diferă de la stat la privat, în sensul în care la privat ajutorul guvernamental este limitat la 75% din salariul mediu pe economie, iar la bugetari, la 75% din salariul de încadrare este „discriminare”, consideră deputatul USR, Claudiu Năsui.
„Nu se poate să faci un standard pentru unii și altul pentru alții”, argumentează, pentru Europa Liberă, deputatul USR amintind că, în ultimii trei ani, cheltuielile cu salariile ale statului român „au explodat”. Totuși, subliniază că trebuie așteptat proiectul de OUG pentru a vedea exact care vor fi categoriile vizate și cum se va calcula acest șomaj.
Trebuie încurajată munca, nu nemunca
Totuși, în opinia lui Dragoș Pîslaru, una dintre soluții ar fi fost realocarea angajaților din domeniile supradimensionate în cele unde este nevoie de oameni, așa cum este, de pildă asistența socială.
„În anumite țări, precum Spania s-au dat anumite zile libere, care să fie recuperate ulterior, în alte țări personalul mai puțin ocupat urma să ajute în alte acțiuni ale statului. Alegerea altor guverne de a plăti munca și nu nemunca, mi se pare o opțiune foarte corectă. În loc să spună că nu îi mai plătește sau îi plătește pe șomaj tehnic, trebuie căutat sectoare în care este nevoie de o mână de ajutor”, argumentează europarlamentarul.
O altă soluție ar fi fost reducerea programului de lucru, așa cum cere sectorul privat - schema de kurzarbeit, o flexibilizare a zilelor de lucru, astfel statul plătește integral munca prestată de oamenii respectivi și doar restul se compensează de la stat. „Ar fi avut mai mult sens și este o măsură care se poate aplica întregii economii fără discriminare între public și privat”, explică europarlamentarul, mai ales în contextul în care, spune el, „este o criză prea bună ca să nu o folosim pentru reformele pe care le avem”.
Facebook Forum