Din cei circa 1,3 milioane de români întorși din străinătate în perioada pandemiei, din estimările premierului Orban, în jur de 300.000-350.000 ar urma să își caute un loc de muncă. Lor li se adaugă cei cărora le-au fost încheiate contractele de muncă și, în timp, o parte a celor care se află în această perioadă în șomaj tehnic.
În România, așa cum s-a întâmplat și în alte state europene, Guvernul a intervenit și a luat tot felul de măsuri care să apere locurile de muncă cât mai mult posibilAurelian Dochia, analist economic
Datele oficiale arată că rata șomajului a ajuns, în România, în luna martie, la 4,6%, mult peste luna precedentă, potrivit Institutului Național de Statistică. Astfel, în cifre absolute, numărul persoanelor care nu aveau un loc de muncă în luna martie a fost de 410.000.
Efectele pandemiei de coronavirus nu se vor opri însă aici, căci Comisia Europeană avertizează că șomajul va urca la 6,5% în acest an și va ajunge la 5,4% în 2021.
„Aceste estimări ale Comisiei nu ar trebui să fie o surpriză, iar în condițiile în care economia se contractă atât de drastic în 2020 ca urmare a pandemiei, somajul ar fi putut să ajungă și mai sus. Dar în România, așa cum s-a întâmplat și în alte state europene, Guvernul a intervenit și a luat tot felul de măsuri care să apere locurile de muncă cât mai mult posibil”, explică, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia.
De exemplu, potrivit unei analize a Bloomberg, la nivel european, 40 de milioane de angajați au intrat în șomaj tehnic, astfel guvernele europene fiind nevoite să cheltuiască masiv pentru a-şi proteja angajaţii pe perioada restricţiilor. O povară mare pentru finanţele publice, dar în lipsa unei susțineri, mulţi şi-ar fi pierdut locurile de muncă, iar rata şomajului ar fi atins niveluri fără precedent în istorie.
Analistul economic argumentează că, strict din punct de vedere statistic, șomajul de 6,5% înregistrat de România nu este „un procent atât de rău” mai ales „dacă ne uităm comparativ ceea ce s-a întâmplat în alte crize, inclusiv în cea din 2009, lucrurile nu par să stea atât de rău, mai ales că există speranța ca din această criză să ieșim mai repede”.
Primele semne din piața muncii par însă să fie pozitive, mai ales că restricțiile impuse pentru evitarea răspândirii pandemiei de coronavirus urmează să fie relaxate în mai puțin de două săptămâni.
„Piața este elastică și, după 15 mai, o parte dintre business-uri vor relua activitatea la capacitate maximă. Iar acolo va fi din nou nevoie de oameni”, subliniază Bogdan Badea. El mai atrage atenția că, în ultimele două săptămâni, a fost înregistrată o creștere semnificativă a numărului de joburi nou apărute în piață, cu peste 500 de locuri de muncă postate zilnic pe platforma pe care o coordonează.
Vor fi și oameni care, cel puțin, în prima fază, nu își vor găsi un job pentru că piața nu are, în acest moment, 300.000 de posturi disponibileBogdan Badea, CEO eJobs România
Cele mai multe joburi noi sunt disponibile în vânzări, construcții, call center, IT și logistică, arată datele platformei de recrutare online. Numai în aceste domenii sunt peste 9.000 de locuri de muncă destinate candidaților din toată țara, indiferent de nivelul de experiență.
„Cred că românii care s-au întors pe perioada crizei vor încerca să plece acolo unde aveau ceva de lucru și deja majoritatea economiilor europene și-au reluat activitatea, iar pe măsură ce se întâmplă acest lucru, o parte din forța de muncă din România, bănuiesc că mai mult de jumătate din cei care s-au întors, vor încerca să plece”, subliniază Aurelian Dochia.
De aceeași părere este și Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs România, care mai atrage atenția că, dincolo de dorința românilor de a se reîntoarce în țările unde locuiau înainte de declanșarea pandemiei, există și „cereri numeroase din partea angajatorilor din străinătate care caută să importe forță de muncă din România”.
El atrage atenția că „vor fi și oameni care, cel puțin, în prima fază, nu își vor găsi un job pentru că piața nu are, în acest moment, 300.000 de posturi disponibile”, a explicat, pentru Europa Liberă, Bogdan Badea.
O piață a muncii care oricum va arăta diferit față de cum arăta înainte de pandemie.
„În primul rând, va fi mai flexibilă. Deja am ajuns la cel mai mare număr de joburi remote [de la distanță] din ultimii ani, iar tendința va fi de creștere. Acest lucru în condițiile în care până anul acesta eram pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește munca de acasă. Apoi, cel puțin pentru o perioadă, se muta raportul de forțe în favoarea angajatorilor, în condițiile în care cererea din partea candidaților este mult mai mare decât oferta de joburi pe care o au. O altă schimbare va fi și în zona candidaților. Și la ei vom vedea mai multă flexibilitate și o disponibilitate mai mare pentru reconversie profesională”, spune CEO-ul platformei online de recrutare.
Pentru cei care nu vor reuși să se angajeze în mediul privat, „găsirea unui loc de muncă în România depinde foarte mult de programele de investiții și aici cred că Guvernul ar avea un rol important”, argumentează analistul economic, punctând că sectorul privat „va rămâne prudent în ceea ce privește reluarea investițiilor până se va convinge că relansarea se consolidează”.
În acest sens, subliniază el, demararea unor proiecte de investiții din partea Executivului fie în construcții sau agricultură ar putea fi benefic atât prin faptul că va da un semnal pozitiv întregii economii, ar absorbi o parte din forța de muncă disponibilă și ar avea și un impact psihologic important.
Facebook Forum