Dacă va câștiga încă patru ani la Casa Albă după alegerile din 3 noiembrie, președintele american Donald Trump ar putea da un nou impuls pentru a remedia relațiile puternic tensionate ale Washingtonului cu Moscova, continuând un efort care a fost rapid blocat după ce a preluat funcția în 2017.
În schimb, Joe Biden a promis, dacă va fi ales, să ia o poziție dură față de Rusia cu privire la chestiuni care variază de la respectarea drepturilor omului până la acțiunile agresive în afara granițelor, inclusiv presupusa interferență electorală, care a bântuit politica americană de la începutul primulului mandat al lui Trump.
În ciuda diferențelor, analiștii spun că perspectivele pentru o legătură mai apropiată cu Rusia sunt slabe și că relațiile, care s-au deteriorat până la cel mai jos nivel de după Războiul Rece ca urmare a intervenției Moscovei în Ucraina în 2014, ar putea să se înrăutățească, indiferent de cine câștigă, conform unei analize RFE/RL.
În timpul campaniei sale din 2016 și la începutul președinției, Trump a promis că va îmbunătăți relația, sugerând că ar putea să se înțeleagă cu președintele rus Vladimir Putin și să negocieze cu Moscova mai eficient decât rivalii și predecesorii săi.
"Vrei să faci o afacere bună pentru țară, atunci vrei să ai de-a face cu Rusia - și nu este nimic în neregulă dacă nu te lupți cu toată lumea, având o relație bună cu Rusia, spre deosebire de toată prostia care a avut loc până acum,", a spus Trump. în februarie 2016.
Deși pare să fi reușit să stabilească relații apropiate cu Putin - o sursă de iritare și îngrijorare în rândul criticilor săi - Trump nu a reușit să stabilească legături cu Rusia, care, probabil, s-au erodat și mai mult de când a preluat funcția.
Alegerile din SUA ar putea contribui puțin pentru a îmbunătăți starea de spirit, spun analiștii, și ar putea conduce la o perioadă și mai tensionată în relațiile dintre cele două state cu puteri nucleare, fie că Trump sau Biden câștigă.
Biden, care a fost vicepreședinte în mandatele lui Barack Obama din 2009 până în 2017, nu s-a arătat interesat să îmbunătățească relația cu Putin. El a spus că nu va fi „prietenos” cu liderii autoritari și a etichetat Rusia lui Putin drept „adversar” al Statelor Unite.
Biden a atras atenția asupra presupuselor încălcări ale drepturilor omului sub Putin, a promis să consolideze NATO - în parte pentru a proteja aliații de potențialele agresiuni rusești - și a amenințat că va pedepsi Kremlinul dacă agențiile de informații americane concluzionează că a intervenit în alegerile din 2020.
„Vor plăti un preț pentru [nr. interferența în alegeri] și va fi un preț economic", a declarat Biden, pe 17 septembrie, în timpul unei întâlniri cu alegătorii, unul dintre multele avertismente pe care le-a emis pentru Rusia de când și-a anunțat candidatura.
A doua șansă?
Limbajul lui Biden este uneori în contrast puternic față de cel al lui Trump. Deși Trump a afirmat că a fost mai dur față de Rusia decât au fost președinții dinaintea sa, inclusiv Obama, el s-a abținut de la îl critica pe Putin cu privire la o serie de probleme, inclusiv presupusa ingerință în alegerile occidentale, presiunea asupra țărilor vecine și încălcarea drepturilor omului în Rusia.
Dacă va fi reales, Trump ar putea continua cu eforturile de a depăși o serie de obstacole și de a îmbunătăți relațiile cu Moscova, spun analiștii, argumentând că ar putea privi o a doua victorie electorală ca oferindu-i un mandat puternic pentru a-și atinge obiectivele.
Cu toate acestea, el s-ar putea confrunta din nou cu o opoziție dură în Congres, unde oponenții politici ar putea să se teamă că va încerca să remedieze legăturile cu Moscova în detrimentul a ceea ce ei consideră drept interesele Statelor Unite sau ale altor țări, cum ar fi Ucraina.
La alegerile din 3 noiembrie, este așteptat ca democrații să păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și să aibă șanse și pentru preluarea controlului asupra Senatului, în care republicanii dețin acum majoritatea 53-47.
"Dacă Trump va câștiga, atunci cred că la victoria sa va primi un răspuns în Congres, iar Rusia va fi „pedepsită ”pentru acea victorie”, a declarat Dmitry Trenin, directorul Centrului Carnegie Moscova.
Trenin a spus că se așteptă la „deteriorarea în continuare” a relației, indiferent de cine câștigă președinția.
Trump a moștenit legături tensionate dintre SUA și Rusia. Relațiile s-au înrăutățit brusc în timpul celui de-al doilea mandat al lui Obama, după ce Putin a revenit în 2012 la Kremlin, după patru ani de Dmitry Medvedev, care s-a arătat mai prietenos cu Occidentul.
Relațiile au fost și mai puternic deteriorate atunci când Rusia anexat Crimeea de la Ucraina, în martie 2014, și a susținut separatiștii în conflictul din estul Ucrainei, ducând la un război care a ucis peste 13.000 de oameni, război care încă este în desfășurare.
Statele Unite și alte țări occidentale au răspuns cu sancțiuni și încercări de a izola Rusia, cum ar fi expulzarea acesteia din Grupul celor Opt (G8), grupul celor mai industrializate state în care Rusia a fost admisă în anii '90.
Într-o mișcare la începutul acestui an care a scos în evidență diferențele în raport cu Biden, democrații sau mulți aliați americani, Trump a cerut readucerea Moscovei în G7, spunând că este „firesc” să-l avem pe Putin „în cameră” mai degrabă decât să-l închidem în afara ei.
Oponenții și analiștii critici față de Trump suspectează că, într-un al doilea mandat, ar putea fi dispus să recunoască dreptul Rusiei de a exercita influență asupra vecinilor precum Ucraina, Georgia și Belarus în schimbul ajutorului Kremlinului în probleme de o importanță mai mare pentru el, inclusiv schimbarea politică în Venezuela și destructurarea programelor nucleare din Iran și Coreea de Nord. Rusia deține influență asupra celor trei țări.
Într-un interviu din aprilie 2016, Trump a spus că ar fi un „lucru extraordinar” dacă Statele Unite ar putea „face o mare înțelegere” cu Rusia. Nu a oferit niciun detaliu despre ceea ce ar putea fi pe masa negocierilor.
"Cred că cea mai mare teamă este că, în cazul în care va câștiga un al doilea mandat, președintele Trump ar putea adăuga la ceea ce i-ar putea da lui Putin", a declarat pentru RFE / RL Jonathan Katz, membru al German Marshall Fund din Washington.
Trump ar putea decide că „există lucruri precum sfere de influență”, a spus el.
Un mandat mai puternic?
William Courtney, analist pe Rusia la grupul de reflecție RAND Corp din Washington, a declarat că, deși Congresul ar putea condamna orice astfel de recunoaștere a sferelor de influență, Trump ar putea lua măsuri pentru a o transforma în realitate, cum ar fi încheierea exercițiilor militare cu Ucraina și Georgia, abținerea de la trimiterea navelor de război în Marea Neagră și reducerea numărului de trupe americane în Europa.
În primul său mandat, deschiderea lui Trump față de Rusia au fost deseori împiedicată de opoziția din Congres și, în unele cazuri, de membrii propriei sale administrații.
Când Trump a fluturat în fața lui Putin posibilitatea ridicării sancțiunilor impuse de Obama asupra Rusiei, Congresul a adoptat rapid legislația pentru a le consacra în lege, făcându-i imposibil să le înlăture unilateral.
Într-un al doilea mandat, Katz spune că Trump ar putea contracara mai tare împotriva unei astfel de rezistențe „deoarece percepția va fi că a fost justificat”.
În orice caz, potrivit analiștilor, cât succes ar putea avea Trump în realizarea obiectivelor sale de politică externă într-un al doilea mandat ar depinde parțial de rezultatul alegerilor pentru Congres și de cine ocupă rolurile-cheie în cabinetul său.
Trump s-ar confrunta cu o „luptă dureroasă” pentru a obține parteneri apropiați aprobați pentru funcții superioare, în special în sfera securității naționale, dacă democrații ar controla atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților, arată Fiona Hill de la Institutul Brookings și fost consilier de top pe Rusia și Europa în Consiliul Național de Securitate al lui Trump.
Iar Congresul ar putea reacționa cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei după o victorie a lui Trump.
Noii membri ai legislativului american ar avea o mulțime de motive pentru a face acest lucru, precum recenta acuzare a serviciului de spionaj al armatei ruse de implicare în acțiuni de hacking la nivel global, otrăvirea opozantului rus Alexei Navalnîi, dar și faptul că FBI raportează că Rusia este „foarte activă" în eforturile de influențare a alegerilor din SUA din 2020.
Drepturi și libertăți
Democrații acuză că Trump a ezitat să îl critice pe Putin sau să încerce să pedepsească Kremlinul pentru ceea ce alți oficiali americani au numit „activitățile maligne” ale Rusiei în străinătate și presupusele sale încălcări ale drepturilor omului, atât în interiorul, cât și în afara granițelor sale.
Acesta este un domeniu în care politicile lui Trump într-un al doilea mandat și cele ale lui Biden, dacă ar fi ales, ar diferi probabil substanțial, potrivit analiștilor care indică evenimentele din ultimele săptămâni și luni ca dovezi.
Trump a tăcut, în timp ce liderii europeni au condamnat Moscova în legătură cu otrăvirea lui Navalnîi cu ceea ce autoritățile germane spun că este un agent neurotoxic de proveniență militară interzis.
De asemenea, Trump nu s-a pronunțat public privind represiunea asupra protestatarilor pașnici din Belarus, unde liderul autoritar Aleksandr Lukașenko încearcă să mențină puterea după 26 de ani și a făcut-o până acum în mare parte datorită sprijinului primit din Rusia.
„Donald Trump continuă să fie prietenos cu Rusia, în timp ce Putin persecută pe societatea civilă și jurnaliștii”, a scris, pe Twitter, Biden pe 21 august, a doua zi după ce Navalnîi s-a îmbolnăvit, considerând „inacceptabil” ceea ce s-a întâmplat cu opozantul Kremlinului.
„Spre deosebire de Trump, voi apăra valorile noastre democratice și voi face față unor autocrați precum Putin”, a spus el.
Biden a mai spus că „trebuie să i ceară Rusiei să nu intervină” în Belarus, unde Rusia a susținut până acum acțiunile lui Lukașenko, iar analiștii spun că Moscova se angajează să își sporească influența, indiferent dacă rămâne sau nu la putere.
În calitate de vicepreședinte, Biden a fost omul principal al lui Obama în Ucraina, unde a susținut reformele și a oferit cuvinte de sprijin pentru Kiev în timpul războiului împotriva separatiștilor susținuți de Rusia. Legăturile lui Trump cu Ucraina au fost afectate de punerea sa sub acuzare într-o tentativă de destituire care a eșuat.
Cine este tipul dur?
Răspunzând criticilor care afirmă că unele dintre cuvintele și acțiunile sale au făcut să pară că este supus lui Putin, Trump a susținut că a fost mai dur cu Rusia decât Obama și Biden au fost vreodată în opt ani la conducere.
Susținătorii lui Trump subliniază că a autorizat transportul de arme letale către Ucraina, lucru pe care Obama nu l-a făcut; a mutat mai multe trupe americane în Polonia; și a impus sancțiuni într-un efort de a bloca finalizarea unei conducte de gaze naturale, sprijinite de Kremlin, în Germania, de 10 miliarde de dolari, precum și asupra gigantului petrolier rus de stat Rosneft.
Democrații din Congres și alți critici acuză faptul că Trump s-a abținut de la utilizarea deplină a puterilor conferite de legea privind sancțiunile din 2017, cunoscută sub numele de CAATSA, pentru a pedepsi Rusia și că retorica lui, uneori conciliantă, a subminat eforturile SUA de a schimba comportamentul Kremlinului.
"Biden ar fi mai credibil în utilizarea amenințării CAATSA pentru a încerca să-i convingă pe ruși să ajungă la o soluționare cu privire la unele probleme și să aibă un mesaj mai unificat", a declarat Brian O'Toole, de la Atlantic Council și fost oficial al Departamentului Trezoreriei SUA.
Analiștii au spus că mesajele administrației Trump către aliați și Rusia au fost adesea incoerente, președintele spunând un lucru - cum ar fi solicitarea revenirii Rusiei la G8 - și înalți oficiali sugerând uneori contrariul.
Potrivit lui Fiona Hill, care lucrat la Casa Albă din aprilie 2017 până în iulie 2019, acest lucru a făcut ca oficialii de la Kremlin să se întrebe dacă întâlnirile lor cu membrii importanți ai administrației Trump au fost autorizate.
Subiect toxic
O administrație Biden, spun analiștii, ar oferi o politică mai consistentă Kremlinului, permițând Statelor Unite și Rusiei să facă mai multe, chiar dacă poziția sau retorica sa este mai dură decât cea a lui Trump.
Mesaje mai clare ar putea însemna că „în anumite probleme, politica SUA ar putea fi mai dură decât a fost sub Trump”, a declarat Brian Taylor, profesor de științe politice la Universitatea Syracuse. „Dar, de asemenea, ar putea însemna că, în anumite domenii, este mai ușor să vezi posibile așa-numite soluții care să ofere un câștig pentru ambele părți, domenii care nu sunt acum pe masă din cauza faptului că procesul a devenit disfuncțional.”
Mai mult, a susținut el, a avea un nou președinte în funcție ar putea permite o discuție mai aplicată despre politica privind Rusia la Washington - unde a fost un subiect toxic pe tot parcursul mandatului lui Trump, încă de când comunitatea de informații americană a anunțat concluzia că Moscova s-a amestecat în 2016 în alegeri și l-a favorizat pe Trump.
Ancheta, care a fost condusă de către procurorul special Robert Mueller, a constatat că Rusia a intervenit în alegeri, dar nu a găsit dovezi de colaborare între echipa de campanie a lui Donald Trump și Moscova. Investigația a îngreunat terenul pentru negocierile SUA-Rusia pe o serie de probleme.
"Dacă democrații câștigă de data aceasta, atunci, într-un anumit sens, asta (nr. ancheta) rămâne în trecut", a spus profesorul Brian Taylor.
