Linkuri accesibilitate

CJUE: Polonia și Ungaria pierd banii europeni dacă încalcă statul de drept


Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat dreptate Comisiei, care poate condiționa acordarea fondurilor UE de respectarea statului de drept în Polonia și Ungaria.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat dreptate Comisiei, care poate condiționa acordarea fondurilor UE de respectarea statului de drept în Polonia și Ungaria.

Comisia Europeană are dreptul să blocheze fondurile acordate țărilor care încalcă statul de drept, au decis miercuri judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Curtea a răspuns, astfel, obiecției ridicate de cele două state la mecanismul condiționalității pus în mișcare de Bruxelles împotriva statelor membre care nu respectă statul de drept.

Plenul Curții de Justiție a respins miercuri acțiunile formulate de Ungaria și de Polonia împotriva mecanismului de condiționalitate care face ca finanțările din bugetul Uniunii să depindă de respectarea de către statele membre a principiilor statului de drept.

Acest mecanism, „adoptat pe un temei juridic adecvat”, spune CJUE, este compatibil cu procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene și respectă în special limitele competențelor atribuite Uniunii, precum și principiul securității juridice.

„Hotărârile de astăzi confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțând că executivul UE, cu sediul la Bruxelles, va stabili cum va proceda în următoarele săptămâni.

Bruxelles-ul a introdus mecanismul condiționalității după ce a acuzat Ungaria și Polonia că subminează standardele democratice, inclusiv independența justiției.

Hotărârea de referință vine înaintea alegerilor naționale din 3 aprilie din Ungaria, cea mai strânsă cursă pentru premierul Viktor Orban de la victoria sa din 2010.

Partidul de guvernământ Fidesz al lui Orban, care-și desfășoară întreaga campanie pe o platformă a naționalismului anti-imigranți și a populismului economic, a declarat că decizia este o „răzbunare politică” împotriva Ungariei cu scopul de a ajuta alianța opoziției.

Ministrul Justiției, Judith Varga, a spus că decizia este un exemplu de abuz de competențe al Bruxelles-ului împotriva statelor membre.

Ministrul adjunct al Justiției al Poloniei, Sebastian Kaleta, a declarat, citat de France 24: „Trebuie să ne apărăm împotriva unui atac asupra suveranității noastre, Polonia trebuie să-și apere democrația împotriva șantajului care urmărește să ne ia dreptul de a decide despre noi înșine”.

Câți bani pierd Ungaria și Polonia

În joc sunt fonduri de sute de miliarde de euro, coeziunea internă a UE și statutul internațional.

Treizeci și șase de miliarde de euro, în fonduri de recuperare de pe urma pandemiei, au fost alocate Poloniei și 7 miliarde de euro pentru Ungaria sunt deja înghețate din cauza istoricului lor în ceea ce privește încălcarea drepturilor și valorile democratice.

Așa-numitul „mecanism de condiționalitate” ar putea afecta orice parte a bugetului UE, în valoare de 1,8 trilioane de euro (2 trilioane de dolari) pentru 2021-2027.

Polonia a fost cel mai mare beneficiar al finanțării UE de când a aderat la bloc în 2004.

UE a ajutat cel mai mare stat membru fost comunist să evite recesiunea din criza economică globală și să facă față consecințelor economice ale pandemiei de Covid.

Polonia este eligibilă pentru mai mult de 75 de miliarde de euro până în 2027, inclusiv pentru climat, digitalizare și sectorul sănătății, domenii în care țara cu 38 de milioane de locuitori este în decalaj față de egalele sale.

„Ungaria și Polonia au regresat rapid în ceea ce privește libertatea presei, independența judecătorilor, dreptul la protest și alte principii fundamentale ale statului de drept”, a spus Amnesty International citată de Reuters.

„În loc să încerce să se opună ca fondurile UE să fie condiționate de respectarea statului de drept, ar trebui să respecte drepturile oamenilor”, arată asociația citată.

Polonia și Ungaria au amenințat că vor riposta prin blocarea altor decizii ale UE care necesită unanimitate, inclusiv în ceea ce privește clima și energia, precum și politica externă.

Ce a decis Curtea

În primul rând, în ceea ce privește temeiul juridic al aplicării procedurii de condiționalitate, Curtea a constatat că procedura prevăzută de regulament nu poate fi inițiată în orice condiții.

Doar dacă există „motive rezonabile” să se considere că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept și că acestea „afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia”.

Regulamentul, atrage atenția CJUE, urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări.

Întrucât respectarea acestor principii constituie o condiție pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuțiilor sale, să apere aceste valori, spun judecătorii europeni.

Curtea precizează în această privință, pe de o parte, că respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligație impusă unui stat în vederea aderării la Uniune și pe care acesta ar putea să o încalce după aderarea sa.

Pe de altă parte, ea subliniază că bugetul Uniunii este unul dintre principalele instrumente care permit concretizarea, în politicile și în acțiunile Uniunii, a principiului fundamental al solidarității între statele membre și că punerea în aplicare a acestui principiu, prin intermediul acestui buget, se sprijină pe încrederea reciprocă pe care acestea o au în utilizarea responsabilă a resurselor comune înscrise în bugetul menționat.

Or, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii și interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin încălcări ale principiilor statului de drept săvârșite într-un stat membru, spune plenul Curții.

„Așadar, un 'mecanism de condiționalitate' orizontală precum cel instituit de regulament, care condiționează beneficiul finanțărilor din bugetul Uniunii de respectarea de către un stat membru a principiilor statului de drept, poate intra în sfera competenței conferite de tratate Uniunii de a stabili 'norme financiare' referitoare la execuția bugetului Uniunii”, spune CJUE.

În ceea ce privește argumentul Ungariei și al Poloniei că regulamentul care instituie mecanismul condiționalității nu ar defini noțiunea de „stat de drept” și nici principiile sale, Curtea subliniază că valorile comune recunoscute și aplicate și de statele membre decurg din chiar noțiunea de „stat de drept” pe care statele membre o împărtășesc și la care aderă, ca valoare comună tradițiilor lor constituționale.

În consecință, Curtea consideră că statele membre sunt în măsură să determine cu suficientă precizie conținutul esențial, precum și cerințele care decurg din fiecare dintre aceste principii.

Pe de altă parte, Curtea precizează că regulamentul impune, pentru adoptarea măsurilor de protecție pe care le prevede, să se stabilească o legătură reală între o încălcare a unui principiu al statului de drept și afectarea sau riscul grav de afectare a bunei gestiuni financiare a Uniunii sau a intereselor sale financiare.

O astfel de încălcare trebuie să privească o situație sau un comportament imputabil unei autorități a unui stat membru și relevant pentru buna execuție a bugetului Uniunii, spun judecătorii CJUE.

Curtea arată că noțiunea de „risc grav” este precizată în legislația financiară a Uniunii și subliniază că măsurile de protecție care pot fi adoptate trebuie să fie strict proporționale cu impactul încălcării constatate asupra bugetului Uniunii.

În special, potrivit Curții, aceste măsuri pot viza alte acțiuni și programe decât cele afectate printr-o asemenea încălcare numai în măsura în care este strict necesar pentru atingerea obiectivului de a proteja acest buget în ansamblul său.

În sfârșit, constatând că Comisia trebuie să respecte, sub controlul instanței Uniunii, cerințe procedurale stricte care presupun printre altele mai multe consultări ale statului membru vizat, Curtea conchide că regulamentul îndeplinește cerințele principiului securității juridice și respinge în integralitatea lor acțiunile formulate de Ungaria și de Polonia.

Cum a început conflictul Ungariei și Poloniei cu Executivul de la Bruxelles

Pe 16 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru.

Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.

Ungaria și Polonia au introdus fiecare câte o acțiune la Curtea de Justiție solicitând anularea acestui regulament.

Cele două țări și-au întemeiat acțiunile pe absența unui temei juridic adecvat în Tratatele UE și FUE, pe o eludare a procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE, pe o depășire a competențelor Uniunii și pe o încălcare a principiului securității juridice.

În susținerea argumentației lor, Ungaria și Polonia au făcut referire la un aviz confidențial al Serviciului juridic al Consiliului privind propunerea inițială care a condus la acest regulament, Curtea declarând admisibilă această referire, în pofida obiecțiilor Consiliului, în temeiul interesului public superior pe care îl reprezintă transparența procedurii legislative.

În aceste două cauze, Ungaria și Polonia s-au susținut reciproc, în timp ce Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și Comisia au intervenit în susținerea Parlamentului și a Consiliului.

La cererea Parlamentului, Curtea a judecat aceste cauze în procedură accelerată.

Aceste cauze au fost de altfel atribuite Plenului Curții, ținând cont de importanța speței, pentru a se stabili clar măsura în care Uniunea își poate apăra bugetul și interesele financiare în fața unor încălcări ale principiilor statului de drept în statele membre.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG