Unul dintre primele puncte menționate în raportul privind drepturile omului publicat de Departamentul de Stat al SUA este cel legat de libertatea presei din România.
În document se menționează că aceasta este respectată doar parțial de guvern, dar și că organizațiile independente au constatat că peisajul mediatic românesc este puternic politizat și că politicile editoriale sunt influențate, de multe ori, de interese politice.
Una dintre cele mai mari probleme se leagă de limitarea accesului la informații, pentru care, unii jurnaliști au apelat la instanță.
Raportul menționează însă și acte de intimidare comise la adresa jurnaliștilor, fiind exemplificat cazul Luciei Gorraci, jurnalistă RAI, care, în decembrie 2021, a venit în România pentru a o intervieva pe Diana Șoșoacă. Jurnalista l-a acuzat pe Silvestru Șoșoacă, soțul senatoarei, că ar fi mușcat-o de mână, adăugând că echipajul de poliție ar fi ascultat ordinele acesteia.
Oficialii americani amintesc și de cazul jurnalistei române Emilia Șercan, care în 2019 a fost amenințată de fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, alături de prorectorul Adrian Marcoci.
Un alt exemplu oferit este cel al jurnalistului Marian Dragolea, care, în septembrie 2021, alături de regizorul Radu Constantin Mocanu și activistul de mediu Tiberiu Bosutar, au fost atacați de un grup format din 20 de persoane, înarmat cu topoare și bastoane.
Corupție la nivel înalt
Problema corupție este menționată, și în raportul de acest an al Departamentului de Stat al SUA. În ciuda mai multor urmăriri penale, cazurile de corupție și de utilizare abuzivă a fondurilor publice au fost numeroase în ultimii ani.
Cazul lui Robert Negoiță, primarul sectorului 3, a fost făcut public de OCCRP - care a relatat că edilul ar fi redirecționat o sumă de 83 de milioane de euro din fonduri publice către o rețea de companii off-shore, legată de familia sa.
Este notată și condamnarea la patru ani de închisoare a fostului ministru al Transporturilor, Dan Șova, pentru trafic de influență. Acesta ar fi primit 100.000 de euro de la o firmă de avocatură, în schimbul folosirii influenței sale asupra directorului unei companii publice, pentru a încheia mai multe contracte de consiliere juridică cu respectiva firmă.
Documentul amintește și de oferirea de mită în sectorul public, mai ales în sănătate.
„Agențiile executive individuale au fost lente în aplicarea sancțiunilor, iar propriile organe de inspecție au fost, în general, inactive. În perioada pandemiei de COVID-19, Direcția Națională Anticorupție a declanșat mai multe investigații privind frauda achizițiilor de echipamente de protecție și ventilatoare”.
Persoanele cu dizabilități nu beneficiază de suficiente rampe, nici de egalitate în servicii
Problemele persoanelor cu dizabilități sunt, în continuare, o chestiune nerezolvată, se arată în raport. Legea interzice discriminarea persoanelor cu deficiențe și prevede ca instituțiile publice și mijloacele de transport în comun să fie accesibile tuturor.
Dar, în realitate, acești oameni nu au un acces egal la servicii de sănătate, educație, instituții și la transport, în raport cu restul cetățenilor.
Spre exemplu, accesul copiilor cu dizabilități la sistemul educațional rămâne limitat, din cauza lipsei de pregătire a profesorilor. 40% din elevii cu dizabilități au fost înscriși fie în școli marginale, fie deloc.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, doar 21% din școlile gimnaziale aveau rampe de acces corespunzătoare, în vreme ce 64% dintre școli aveau nevoie de un lift pentru a asigura accesul elevilor cu dizabilități.
S-a avut în vedere și felul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități în centrele de îngrijire. În februarie 2020, Centrul pentru Resurse Juridice a efectuat o vizită într-o astfel de instituție din Huși, județul Vaslui, în urma căreia au apărut suspiciuni de abuz fizic și verbal. De asemenea, organizația a descoperit condițiile în care trăiau oamenii: un spațiu insalubru, supraaglomerat, lipsit de produse de igienă.
Polițiștii încurajează femeile să nu depună plângere împotriva agresorilor
Conform raportului, femeile din România se confruntă cu 5 probleme majore.
Violul și agresiunea sexuală sunt fapte ilegale și se pedepsesc cu închisoare între 5-10 ani, respectiv 2-7 ani.
Mai mulți activiști pentru drepturile omului au amintit că unii ofițeri de poliție au încercat să descurajeze victimele violului sau violenței domestice să depună acuzații împotriva agresorilor și, în unele cazuri, au refuzat să înregistreze plângeri penale depuse de victime.
În unele cazuri, poliția a amânat acțiunile împotriva abuzatorilor. Potrivit presei, după ce au fost sesizați cu privire la cazuri de violență în familie, unii membri ai poliției au ignorat problema sau au încercat să joace rolul de mediator între victime și agresorii acestora.
Legislația privind hărțuirea sexuală - prin care sunt cerute favoruri repetate unei persoane - nu a fost aplicată corespunzător, notează raportul. Potrivit organizațiilor, poliția își bate joc de victimele hărțuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze din a depune plângere.
Alte probleme amintite sunt legate de drepturile de reproducere și discriminare.
Discriminarea etnică din România
Când vine vorba despre comunitatea romă, aceasta este discriminată pe mai multe paliere: slabul acces la servicii publice, dificultatea găsirii unui loc de muncă și servicii medicale neadecvate. De asemenea, când apelează la sistemul de justiție, membrii comunității sunt deseori refuzați de avocați, iar poliția, procurorii și judecătorii au preconcepții negative despre aceștia.
Ministerul Educației a dat un ordin prin care interzice marginalizarea elevilor de etnie romă, dar mai multe ONG-uri au constatat că fenomenul persistă în școli. Centrul pentru Resurse Juridice a detaliat situația, observând că unii profesori au folosit un limbaj discriminatoriu împotriva elevilor romi.
Și etnicii maghiari se confruntă cu discriminarea, în special cu cea legată de limbă.
Pe 19 iulie, presa a scris că un medic de la Spitalul Județean de Urgență Satu Mare a discriminat o pacientă în vârstă, etnică maghiară, pe motiv că ar fi vorbit în limba sa maternă. Femeia, care nu vorbea corect în limba română, încerca să-i explice medicului care sunt simptomele sale.
Incidente antisemite
Străzile, instituțiile, școlile sau bibliotecile au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
De pildă, până de curând, o stradă din Cluj-Napoca îi purta numele lui Radu Gyr, ideolog antisemit al mișcării fasciste legionare, condamnat pentru crime de război. Institutul Wiesel a cerut redenumirea străzii, dar până la redactarea raportului, autoritățile nu au luat vreo decizie.
Pe 18 martie, Maia Morgenstern, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, a scris pe rețelele de socializare că în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții teatrelor publice și ai instituțiilor culturale, unul dintre participanți a folosit insulte antisemite. Pe 27 martie, Morgenstern a primit prin e-mail o scrisoare care includea insulte antisemite și amenințări cu moartea.
Pe 29 martie, polițiștii au anunțat că au identificat autorul amenințărilor, l-au plasat sub control judiciar și au început urmărirea penală. Într-o declarație adoptată în 31 martie, Parlamentul a notat că incidentele antisemite sunt în creștere și a condamnat încercările de a glorifica criminalii de război din epoca Holocaustului.
