În cadrul scurtei declarații de presă oferită de Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), a evitat să discute conținutul proiectelor de legi, spunând că le va comenta „abia după ce acestea vor fi asumate în cadrul procesului legislativ”.
El și-a concentrat discursul pe ideea că doar SRI ar fi atacat de dezbaterile din societate, spunând că „dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce poate da de gândit”.
Directorul SRI nu a dat informații nici despre cine a elaborat proiectele de legi, deși reprezentanții Serviciului de Informații Externe (SIE) au precizat pentru publicația UmbrelaStrategica.ro că a primit pentru consultare o variantă a acestor legi de la Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de la Secretariatul General al Guvernului.
Directorul SRI ar trebui să aibă doar două mandate
Hellvig a sugerat că o parte dintre contestatarii SRI ar suferi de „securismului” care „este bine reprezentat în prea multe medii ale societății”.
Printre declarațiile sale clare a fost cea referitoare la faptul că „este o idee total greșită ca în anul 2022, serviciile de informații din România ar putea să revină la modelul fostei Securități, pentru că acel model era unul care ținea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină și total opus unei societăți care își dorește libertate, prosperitate și siguranță”.
Reamintim că aceste proiecte au fost criticate de societatea civilă, zeci de ONG-uri au condamnat conținutul proiectelor pentru faptul că transformă serviciile de securitate în entități cu super puteri și care nu pot fi controlate civil.
„Nu a reușit să clarifice ceva”
Claudiu Tufiș, conferențiar universitar și director de departament în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității București, susține că informațiile oferite de Hellvig „nu au clarificat nimic".
„S-a arătat doar supărat pe societatea civilă care a îndrăznit să critice aceste proiecte, acest draft al proiectelor. I-a certat pe cei care au îndrăznit să critice aceste variante publicate de presă”.
Alina Mungiu-Pippidi, politolog și profesor de studii de democrație, consideră al rândul său că prin declarațiile sale, Hellvig „nu a reușit să clarifice ceva, dacă asta a vrut".
„Toată lumea știe de aceste proiecte, au fost publicate, dar Hellvig s-a ferit să spună ceva legat de acest subiect, de conținut, de autor. Parcă era un polițist care se ferește să spună că există un cadavru pe care îl vede toată lumea”.
Organizația Freedom House România a fost printre ONG-urile care au criticat prima formă a proiectelor legilor securității naționale, așa cum a fost denumit pachetul.
„Practic, domnul Helvig pare doar că reproșează oamenilor, ziariștilor, altor segmente din societate, cum este formularea sa, că au rămas cu spaime moștenite de la Securitatea regimului comunist. Misiunea sa este însă să transforme serviciul într-o entitate care să servească intereselor țării”, ne spune și Cristina Guseth, directorul Freedom House România.
Principalul mesaj
Legat de informațiile importante care pot fi scoase din declarațiile directorului SRI, experții consultați de Europa Liberă nu înțeleg care sunt acestea.
„Este greu de descifrat care a fost mesajul principal pe care domnul Hellvig a dorit să-l transmită. Am observat că s-a referit mult la securism și ce înseamnă în opinia sa acest lucru. Nu înțeleg de ce a ținut să acuze de securism pe cei care au criticat variantele legislative care au trecut și pe Cotroceni, conform răspunsul SIE către presă. Eu înțeleg și cred că toată lumea de bună credință consideră că este nevoie de o nouă legislație; că asta de acum e veche, de peste 30 de ani. Dar ce scria în acest draft nu trebuie să fie scris în niciun draft dintr-un stat cu un regim democrat”, a punctat Claudiu Tufiș.
„Nu cred că societatea civilă trebuie criticată pentru că vrea servicii de informații moderne și care să fie controlate real și de partea civilă. A ținut să-și laude activitatea, că a modernizat SRI-ul, dar nu a clarificat care este implicarea serviciului în aceste proiecte”, a mai adăugat acesta.
Alina Mungiu-Pippidi consideră că „a ieșit ca să spună că nu este SRI de vină pentru aceste apariția acestor proiecte. Dar a făcut asta fără să spună clar că SRI nu este implicat. Asta poate și pentru că există și infracțiunea de minciună sub jurământ. Mai mult, nu cred că poți să ieși să spui că nu știi, mai ales când ești șeful celui mai important serviciu de informații din România, serviciu care trebuie să știe totul”.
Aceasta are o altă teorie.
„Principalul mesaj a fost că a vrut să spună că nu suntem noi (n.r. - SRI-ul) autorul proiectelor. Dar repet, nu poți spune că acest lucru când tu conduci un serviciu de informații. A vrut să transmită, fără să spun direct și clar acest lucru, că proiectele de lege nu au plecat de la SRI”.
Scopul
Profesorul Claudiu Tufiș crede că singura explicație a declarației de presă a lui Eduard Hellvig - în condițiile în care acesta nu a comentat conținutul proiectelor și nici nu a oferit informații despre aceste inițiative - este cu trimitere spre Palatul Cotroceni.
„Poate a vrut să mai înlăture din presiunea care este pe Administrația Prezidențială. SIE a recunoscut într-un răspuns dat presei că aceste proiecte, acest draft, a fost trimis spre SIE pentru consultări de la Cotroceni. Probabil asta a dorit. Directorul SRI a avut un discurs arogant, în linia celui dat de Klaus Iohannis acum câteva zile, când președintele a afirmat doar că știe el cine a dat publicității variantele de lucru ale legilor”, este de părere analistul Claudiu Tufiș.
Proiectele privind legile securității naționale ar trebuie discutate în Coaliție, iar pasul următor ar fi asumarea lor de către Guvern. Ultimul cuvânt ar trebui să revină Parlamentului, care trebuie să dea votul final asupra pachetului de legi privind securitatea națională.
