Piața de energie din România s-a liberalizat pe 1 ianuarie 2021. Pentru prima dată după Revoluția din 1989, consumatorii casnic (dar și persoanele juridice) au putut alege oferta de furnizare de gaze și energie electrică pe care o considerau convenabilă pentru propriile nevoi.
În România, la începutul anului trecut, erau aproape 5,9 milioane de consumatori casnici care aveau un contract reglementat. Toți plăteau un preț maxim negociat de stat cu furnizorii firmelor care ofereau energie electrică în apartamente și case.
Aproape 99% dintre cei 5,9 milioane de consumatori (majoritatea casnici) primeau energia de la șapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA, RCS&RDS și Tinmar Energy SA, așa cum reiese din rapoartele ANRE.
După liberalizare, consumatorii au putut să aleagă dintre 57 de firme (în cazul energiei electrice) și dintre 69 de societăți (pentru gaze).
În primăvara anului 2021, aceste societăți au trebuit să depună bilanțurile contabile la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), aflată în subordinea Ministerului de Finanțe.
Europa Liberă a consultat o parte din aceste bilanțuri, iar din datele depuse de firme reiese că majoritatea societăților au avut cifre de afaceri mai mari cu 20%-40%. Cu toate acestea, profitul a crescut mult mai puțin. Unele companii au raportat pierderi, deși prețul gazelor și al energiei electrice s-a dublat între finalul anului 2020 și sfârșitul anului trecut.
Contractele făcute înainte de majorarea prețurilor la gaze și plafonarea prețurilor de guvernul român după 1 aprilie 2022 sunt printre motivele pentru care unele companii au avut pierderi.
Hidroelectrica, marele câștigător
După liberalizare, sub 1,5 milioane de români au încheiat contracte noi până la sfârșitul anului trecut, așa cum reiese din datele obținute de Europa Liberă de la Ministerul Economiei. Aproximativ 350.000 și-au schimbat furnizorul, în timp ce restul de 1,150 de milioane de clienți casnici și l-au păstrat pe același de dinainte de 1 ianuarie 2021, dar au ales anumite oferte.
Restul până la 5,9 milioane de consumatori (adică 4,4 milioane de familii) au rămas la același furnizor și nu au optat pentru o anumită ofertă. Au primit un contract general „din oficiu”.
Marele câștigător al liberalizării a fost compania de stat Hidroelectrica. Conform datelor obținute de la companie, între 190.000 și 200.000 de clienți casnici au încheiat contracte cu această companie.
„În plus, tendința este de creștere a numărului de clienți, pentru că aceștia vin către compania de stat atrași de preț – cel mai mic din piață și neschimbat de la 1 ianuarie 2021. Prețul contractual al energiei active este – la Hidroelectrica, de 0,250 lei/kWh”, ne-au transmis reprezentanții companiei.
Energia activă este doar o parte a facturii. În prețul final mai intră tariful de transport, cel de distribuție, dar și alte tarife și taxe pe care le percepe statul. În general, energia reprezintă în prețul final circa 40%, iar acum, în contextual scumpirii generalizate, chiar 50%.
Hidroelectrica număra 120.000 de clienți casnici în toamna anului trecut, conform datelor obținute la acel moment de Europa Liberă de la Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei (ANRE).
De altfel, Hidroelectrica SA din București a raportat la ANAF o cifră de afaceri mai mare cu 3 miliarde de lei (până la 6,8 miliarde de lei) față de anul precedent. Societatea a raportat un profit tot de 3 miliarde de lei.
Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 80,0561 % de acțiuni, iar Fondul Proprietatea SA are un pachet de 19,9439%.
Explicațiile profitului record sunt două: prețul mai mare la energie și producția foarte bună determinată de un an bogat în precipitații.
„2021 a fost un an hidrologic foarte bun, în timp ce anul acesta este marcat de o secetă severă. În procente, scăderea de producție față de primele șase luni din 2021 este, în 2022, de 30%”, ne-au mai transmis reprezentanții companiei de stat.
Bilanțurile
Europa Liberă a verificat la Ministerul Finanțelor bilanțurile depuse de societăți din rândul marilor companii private, a celor de stat dar și din rândul jucătorilor mici și medii de pe piața de energie.
- CEZ Vânzare SA (furnizor de energie)
Cifra de afaceri a crescut cu 400 de milioane de lei (până la 2,4 miliarde de lei) față de anul precedent, însă societatea a raportat pierderi de 32 de milioane de lei.
- ENEL Energie SA din București (furnizor de energie electrică și gaze)
Cifra de afaceri a crescut cu 500 de milioane de lei (până la 3,3 miliarde de lei) față de anul precedent, însă societatea a raportat pierderi de 108 de milioane de lei.
- E.ON Energie România SA din Mureș (furnizor de energie electrică și gaze)
Cifra de afaceri a crescut cu 2,6 de miliarde de lei (până la 6,8 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de 48 de milioane de lei.
- ENEL Energie Muntenia SA din București (energie electrică și gaze)
Cifra de afaceri a crescut cu 400 de milioane de lei (până la 3,2 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat pierderi de 228 de milioane de lei.
- Electrica Furnizare SA din București (furnizor de energie electrică și gaze)
Cifra de afaceri a crescut cu 800 de milioane de lei (până la 5,9 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat pierderi de 463 de milioane de lei.
- Nuclearelectrica SA din București (furnizor de energie electrică)
Cifra de afaceri a crescut cu 700 de milioane de lei (până la 3,1 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de un miliard de lei.
- Tinmar Energy SA din București (furnizor de energie electrică și gaze)
Cifra de afaceri a crescut cu 1,2 miliarde de lei (până la 3,4 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de 142 de milioane de lei.
- Engie Romania SA din București (furnizor de energie electrică și gaze)
Cifra de afaceri a crescut cu 1,2 miliarde de lei (până la 7,7 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de 70 de milioane de lei.
- Complexul Energetic Oltenia SA din Gorj (furnizor de energie electrică)
Cifra de afaceri a crescut cu 1,1 miliarde de lei (până la 3,3 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat pierderi de 1,5 miliarde de lei.
- CET Arad (furnizor de energie electrică)
Cifra de afaceri a crescut cu 50 de milioane de lei (până la 150 de milioane de lei) față de anul precedent, societatea a raportat pierderi de 70 de milioane de lei.
- CET Govora SA din Vâlcea (furnizor de energie electrică)
Cifra de afaceri a crescut cu 70 de milioane de lei (până la 350 de milioane de lei) față de anul precedent, societatea a raportat pierderi de 32 de milioane de lei.
- Electrocentrale București (furnizor de energie electrică)
Cifra de afaceri a crescut cu 1 miliard de lei (până la 2,6 miliarde de lei) față de anul precedent, societatea a raportat pierderi de 41 de milioane de lei.
- East Wind Farm din București (energie electrică)
Cifra de afaceri a crescut cu 4 de milioane de lei (până la 24 de milioane de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de 7,7 de milioane de lei.
- Izvor de Lumina SRL din Argeș (energie electrică)
Cifra de afaceri a scăzut cu 10 milioane de lei (până la 12 milioane de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de 425.000 de lei.
- Green Vision Seven din Brașov (energie electrică)
Cifra de afaceri a crescut cu 12 milioane de lei (până la 54 milioane de lei) față de anul precedent, societatea a raportat pierderi de 3 milioane de lei.
- Renovatio Trading SRL din București (energie electrică și gaze)
Cifra de afaceri a crescut cu 90 milioane de lei (până la 590 de milioane de lei) față de anul precedent, societatea a raportat profit de 39 de milioane de lei.
- Restart Energy One SA din Timișoara
A raportat o cifră de afaceri de 19,3 milioane de lei și pierderi de 200.000 de lei.
Nota de plată a plafonării e de 40 de miliarde de lei
Deși față de sfârșitul anului 2020 prețurile la energie electrică și gaze s-au dublat, așa cum reiese din cotațiile de la bursele de specialitate din Europa, consumatorii casnici plătesc, din aprilie, prețuri plafonate.
Conform prevederilor OUG 27/2022, plafonarea prețurilor la energie electrică înseamnă că pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de energie electrică este de:
- maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus (inclusiv locuri de consum racordate după 1 ianuarie 2022) în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 kWh;
- maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 kWh;
- pentru clienții casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mare de 300 kWh.
Pe scurt, din prețul real al energiei, consumatorul casnic plătește o parte, iar statul plătește restul ca subvenție către producători și furnizori.
ANRE a realizat, anul trecut, o estimare a valorii totale a subvenției pe care statul ar urma să o plătească pentru plafonarea prețurilor între aprilie 2022 și martie 2023. Calculul ANRE realizat la finalul anului trecut se oprește la o sumă de 40 de miliarde de lei. Această sumă este echivalentul a circa 2,8%-3% din PIB-ul României.
Publicația economica.net a publicat în această săptămână un articol în care, citând surse guvernamentale, precizează că ANRE a reactualizat acest calcul și compensarea ar fi de doar 20 de miliarde de lei.
Aceste compensări pentru perioada aprilie 2022 - martie 2023 vor intra la plată din luna august. În iulie, statul trebuie să plătească decontările pentru schema veche (noiembrie 2021-martie 2022) de compensare. De această dată este vorba de sume mult mai mici.
Până la data de 6 iunie 2022, ANRE a primit 239 de cereri de decontare de la un număr de 65 de furnizori. Instituția a soluţionat 62 de cereri şi a confirmat către Ministerul Energiei plata unei sume de 34,8 milioane de lei pentru facturi din noiembrie, decembrie şi o parte din luna ianuarie 2022.
Un număr de 35 de cereri, în valoare de 8 milioane de lei, au fost respinse, întrucât preţul de achiziţie a energiei a fost sub plafonul aprobat prin lege.
