Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Patricia Cohen, NYT: Încetinirea economică a Europei va fi mai gravă decât în alte zone


Jurnalista Patricia Cohen, corespondent The New York Times pentru economie globală, se va afla la București la sfârșitul acestei luni, la Festivalul UNFINISHED.
Jurnalista Patricia Cohen, corespondent The New York Times pentru economie globală, se va afla la București la sfârșitul acestei luni, la Festivalul UNFINISHED.

Țările europene mai au la dispoziție două săptămâni pentru înmagazinarea gazelor naturale în depozite și doar puțin mai mult până când iarna va pune față în față guvernele și populația cu dimensiunea crizei prețurilor la energie.

Săptămâna aceasta, Comisia Europeană și-a prezentat cele patru propuneri menite să reducă valoarea facturilor pe care vor trebui să le plătească europenii la iarnă. CE dorește „intervenție de urgență pe piețele europene ale energiei pentru a face față recentelor creșteri dramatice ale prețurilor.”

CE propune țărilor membre soluții care variază de la reducerea cererii de energie prin reducerea consumului (cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf) la impunerea unui plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali” (cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile).

Anunțul noilor propuneri a marcat și renunțarea la o idee anterioară, de a plafona prețul plătit de țările europene pentru gazul rusesc.

Aceasta pare că nu ar fi avut nicio șansă de a fi acceptată de statele membre. În privința celor menținute în propunerea CE, urmează procedurile de aprobare.

„Având în vedere situația de urgență, statele membre și-au exprimat deja intenția de a lucra rapid la propunerile preconizate ale Comisiei”, informează CE, clar este însă că lucrurile nu se pot întâmpla peste noapte, iar presiunea iernii este una resimțită acut în UE.

„E greu de spus care vor fi rezultatele propunerilor”, spune în interviul pentru Europa Liberă România, jurnalista Patricia Cohen, corespondentul The New York Times pentru economie globală. „Pur și simplu, oferta de energie nu e suficientă, iar măsurile de tranziție, care pot ajuta pe termen mediu și lung, nu sunt disponibile acum”, adaugă ea.

1. Energia este marea provocare a economiei europene în acest moment. Sunt propunerile Comisiei Europene în măsură să rezolve chiar și o parte din probleme într-un mod realist?

Patricia Cohen: Din păcate, țările europene se află într-un moment foarte dificil în fața perspectivei unei ierni grele. Pur și simplu, oferta de energie avută la dispoziție nu e suficientă, iar măsurile de tranziție, care pot ajuta pe termen mediu și lung, nu sunt disponibile pe termen scurt. Comisia Europeană a făcut unele propuneri pentru a atenua efectele asupra populației, dar e greu de spus care vor fi rezultatele. În mod clar, felul în care se stabilește acum prețul energiei nu pare să aibă nicio logică.

Sistemul a fost pus la punct cu ani în urmă, pentru a încuraja dezvoltarea resurselor regenerabile, care erau mai costisitoare. Ironia acum e că gazul, al cărui cost a crescut și crește, stabilește prețul întregii oferte de electricitate, iar țările, pur și simplu, nu și-l permit.

Cum exact vor reforma până la urmă sistemul, nu știu, dar ce se întâmplă acum nu are sens.

În privința plafonării prețului gazului din Rusia, care, iată, nu a mai fost menționată, mulți economiști ar fi argumentat că e mai bine să direcționezi subvenționări specifice către cea mai vulnerabilă parte a populației, pentru a ajuta cu facturile.

Îngrijorarea e că dacă ții prețurile jos în mod artificial, nu convingi pe nimeni să consume într-un mod mai rațional.

Și, în esență, asta trebuie să faci, de fapt. Trebuie să spun că am fost surprinsă că a durat atât de mult până când liderii europeni au început să vorbească într-un mod ferm și hotărât despre reducerea risipei.

2. Dar, depozitele de gaze din Europa, sunt aproape pline, peste obiectivul de 80% stabilit și înmagazinarea continuă până la finalul lunii. Norvegia și-a sporit capacitatea de producție, SUA au oferit încă de acum câteva luni sprijin. Resursele alternative continuă să se dezvolte. Există cumva mai multă panică decât un pericol real de a avea o „iarnă înghețată” în Europa, așa cum amenință Vladimir Putin?

Patricia Cohen: Există o mulțime de lucruri care vor afecta nevoile în această iarnă și există aspecte negative pentru fiecare abordare. Evident, economiile încetinesc nu numai în Europa, ci și în China. Și o recesiune duce la reducerea cererii de energie.

Acum, întrebarea este dacă o reducere a cererii din cauza recesiunii e ceva de dorit.

Există mereu semne de întrebare în privința previziunilor pentru viitor, dar majoritatea economiștilor cred că o bună parte a Europei va intra în recesiune.

Dacă nu până la finalul acestui an, atunci anul viitor. Cu siguranță, dacă este o iarnă blândă, aceasta va ajuta, pentru că nu va fi atât de mare cererea pentru surse de încălzire. Dar toate acestea sunt variabile, care vor afecta modul în care se desfășoară lucrurile în această iarnă.

3. Cât de mari sunt îngrijorările legate de o recesiune în Europa?

Există o glumă în SUA: aceea că economiștii au prevăzut zece din ultimele patru recesiuni. Uneori consideră lucrurile mai grave decât sunt, sau invers.

Dar ceea ce pot spune este că aproape fiecare previziune economică pe care am văzut-o, fie că e de la Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional sau Comisia Europeană, sau a economiștilor și analiștilor independenți cu care am vorbit în Europa și SUA, toți se așteaptă la o încetinire a economiei globale.

Patricia Cohen spune că discuțiile despre o posibilă recesiunile globală sunt tot mai dese, iar riscul pentru Europa este mai mare decât pentru alte regiuni.
Patricia Cohen spune că discuțiile despre o posibilă recesiunile globală sunt tot mai dese, iar riscul pentru Europa este mai mare decât pentru alte regiuni.

Nivelul sau ritmul în care va avea loc acea încetinire e o discuție, dar cei mai mulți cred că va fi mai rău în Europa decât în alte zone.

Este ca și cum războiul din Ucraina este o gaură neagră a cărei atracție gravitațională afectează, desigur, țările cel mai apropiate de ea.

SUA se află, probabil, în cea mai bună poziție în ceea ce privește gestionarea inflației și a ratelor mai mari ale dobânzilor.

China, de asemenea, înregistrează o încetinire, dar din motive diferite. Din cauza politicii „zero-Covid”, China a aplicat lockdown-uri care au paralizat nu doar industria, dar și consumul. Și-a încetinit economia, iar Banca Centrală a Chinei are o abordare la polul opus față de ceea ce vedem în Europa, Marea Britanie, în Occident în general, deoarece reduce dobânzile de referință în speranța că va opri încetinirea economică. În plus, criza imobiliară e una de urmărit în privința Chinei.

Dacă mă uit înapoi la știrile noastre de acum cinci - șase ani, vorbeam frecvent de evoluții pozitive în economia globală. Situația este complet diferită acum.

4. Cu siguranță nu la apogeu, dar China rămâne un jucător puternic în economia globală, cu ușoare semne pozitive în august. Cum estimați consecințele economice ale întâlnirii de joi a președintelui Xi Jiping cu Vladimir Putin?

Patricia Cohen: Este foarte interesant să vedem cum se vor desfășura lucrurile în continuare, pentru că am văzut în ultimele luni această realiniere geopolitică. Iar apropierea dintre Rusia și China rămâne un motiv de îngrijorare, în special în ceea ce privește participarea Rusiei la războiul din Ucraina.

Pentru că dacă Rusia are un partener economic în China, aceasta cu siguranță îi poate consolida poziția economică și capacitatea de a rezista în fața sancțiunilor pe care le-au impus sau le-ar impune alte țări.

5. Sunt relatări care spun că economia Rusiei e grav afectată, altele care afirmă că nu ar fi chiar așa. Cum stau lucrurile la peste șase luni de război și mai multe valuri de sancțiuni?

Patricia Cohen: Este extrem de dificil să obții informații concrete și de încredere din Rusia. Eu nu am fost în Rusia și nu vorbesc limba. Aveam corespondenți acolo, dar au fost nevoiți să plece pentru siguranța lor și pentru că nu poți publica informații corecte acolo. După cum știți, se pedepsește cu 15 ani de închisoare chiar și a numi războiul din Ucraina război. Deci, multe informații sunt la mâna a doua sau din diverse surse.

Dar în mod clar, cine se aștepta ca sancțiunile să îngenuncheze Rusia imediat trăia într-o altă realitate. Acest lucru nu avea cum să se întâmple. E o țară foarte mare și, pentru că nu este o democrație, Putin poate impune anumite lucruri, poate bloca criticile.

Cred că anul viitor vom începe să vedem mai mult din impactul sancțiunilor.

Rusia este foarte dependentă de importuri, produce o mulțime de materii prime, dar nu produce foarte multe bunuri. Ce faci când nu mai poți avea telefoane noi, mașini noi, piese de schimb? Ce faci când rămâi fără semiconductori și nu îi mai poți obține?

Aceste lucruri cred că vor începe să aibă un efect important asupra economiei Rusiei.

Până acum, vedem că economia Rusiei s-a contractat cu aproximativ 6%, există o așteptare ca această tendință să continue și anul viitor.

Marea problemă pentru Rusia nu e că nu mai poate exporta ca înainte, ci că nu mai poate importa materialele de care are nevoie industria țării.

6. Există realitatea și există propaganda. Ați călătorit prin Europa în ultima vreme. Cum vedeți riscul de a avea tensiuni sociale în această iarnă în Europa?

Patricia Cohen: Cu siguranță există îngrijorare cu privire la tensiuni sociale. Sunt în Italia acum, unde au loc în scurt timp alegeri anticipate, iar partidele de extremă dreaptă, care aveau relativ puțin sprijin nu cu mult timp în urmă, sunt acum favorite. Am văzut avansul lor și în alte locuri, inclusiv în Franța.

Sentimentul meu, din discuțiile pe care le am în Europa, este că după pandemie, vara aceasta, oamenii au încercat să călătorească, să amâne un pic momentul în care se vor gândi la ce urmează și la lucruri îngrijorătoare, dar la toamnă și în timpul iernii nu va mai fi la fel.

Am văzut deja în Republica Cehă, în urmă cu câteva săptămâni. Circa 70.000 de oameni au protestat la Praga față de prețurile la energie. Cu cât înaintăm în iarnă și cu cât problemele se vor face tot mai simțite, dacă se vor închide fabrici, de exemplu, pentru că nu vor avea surse de energie, potențialul de tulburări sociale devine tot mai clar.

7. Ați călătorit vara aceasta și în vestul Europei și în țările baltice și ați menționat diferența de efect pe care o are din punct de vedere economic apropierea de Ucraina. Cum vedeți diferențele de risc si așteptări între Vestul și Estul Europei?

Patricia Cohen: Am fost în Estonia, unde inflația e foarte mare și, de fapt, în toate cele trei baltice inflația depășește 20 %. Evident, este o reducere reală a standardului de viață al oamenilor și o reducere reală a veniturilor lor, pentru că toată lumea plătește mult mai mult pentru energie.

În plus, multe dintre țările din fostul bloc de Est, cu excepția Ungariei, mențin un sprijin foarte ferm pentru Ucraina. Au primit atât de mulți refugiați, iar aceasta are efecte asupra resurselor economice. Și aici ne uităm la riscul unor tensiuni sociale.

8. Este o perioadă descrisă de experți și politicieni drept una dintre cele mai dificile din ultimele decenii. A fost problema energetică cea sistemică, punctul slab pentru care s-a ajuns aici?

Patricia Cohen: În mod clar energia este la rădăcina multora dintre probleme. De fapt, unul dintre motivele pentru care prețurile alimentelor, de exemplu, sunt atât de mari, este că energia necesară pentru îngrășământul de care e nevoie în producția alimentară este atât de scumpă. Sunt afectate direct sau indirect bunuri esențiale.

Apoi, să ținem cont de faptul că cu cât sunt mai sărace familiile, cu atât cheltuie un procent mai mare din venit pentru alimente și combustibil. Iar acesta este un alt element. Și, oricât de dificile sunt lucrurile în Europa, când ne uităm la țările în curs de dezvoltare, care trebuie să plătească mult mai mult din pentru combustibil și alimente, acestea se află chiar într-o situație mai proastă, mai ales că ratele dobânzilor cresc.

Și țările trebuie să folosească mai mult din venit pentru a-și plăti împrumuturile, în loc să folosească acele venituri pentru subvenții pentru populație, de exemplu.

9. Revenind la Europa, dacă liderii europeni ar primi îndeplinirea unei dorințe, aceasta ar trebui să fie rezolvarea crizei energetice?

Patricia Cohen: Da, ar fi una importantă. Vă dau un exemplu: vorbim de mult despre schimbările climatice și riscul distrugerii planetei. Și, chiar cu această amenințare oribilă deasupra capului, acțiunile au fost foarte lente.

Acum, și aceasta este singura notă de speranță pe care am auzit-o în discuții, există mențiuni despre faptul că oportunitățile se nasc din crize, iar Europa a avut totuși o unitate remarcabilă, în ciuda tuturor intereselor diferite ale unora dintre actori.

Cred că în următorii ani, trei - cinci ani, Europa chiar are șansa de a se concentra pe accelerarea tranziției energetice.

10. Temele precum trecerea la energie verde nu sunt noi, dar discuțiile au devenit acum accelerate. E aceasta partea plină a paharului?

Patricia Cohen: Cu siguranță, în ceea ce privește îndemnarea guvernelor și încurajarea publicului să ia măsuri pentru a grăbi tranziția spre energie verde, orice lucru care face acest lucru este bun.

Evident, este dureros pe termen mai scurt, dar, orice lucru care accelerează tranziția, chiar și dincolo de război, este un lucru bun.

Patricia Cohen, corespondentul New York Times pentru economie globală documentează în această perioadă efectele crizei energetice și ale inflației asupra economiilor europene.
Patricia Cohen se va afla la sfârșitul acestei luni la București, unde va modera o serie de discuții la Festivalul multidisciplinar UNFINISHED (29.09 - 02.10), creat de Fundația Eidos. Potrivit organizatorilor, tema acestui an este OFF-CENTER/descentralizarea în domenii care variază de la artă la turism, și neuroștiință. Accesul la festival se face prin completarea unui formular .
  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG