Bună dimineața, dragi prieteni,
Un week-end încărcat în Brazilia, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, unde au avut loc alegeri. Și mai încărcat în estul Ucrainei unde armata țării a recucerit poziții pierdute încă din 2014, dar și în Rusia din cauza mobilizării declarate de regimul Putin.
În pofida aparențelor, veștile din România nu sunt neapărat proaste. Instigațiile jurnalistice par să capete teren, analiștii încep să sesizeze că radicalismele AUR se înmulțesc din cauza unei guvernări precare; iar dacă Educația nu are ministru este pentru că criticile la adresa plagiatului lui Sorin Câmpeanu s-au făcut auzite.
Iată principalele știri ale dimineții:
- În ciuda declarației de anexare a lui Vladimir Putin, armata ucraineană înaintează în forță exact în teritoriile pe care Rusia vrea să și le alipească.
- Ciocniri violente între forțele de ordine și studenți în mai multe orașe universitare din Iran. Manifestanții cer în stradă liberalizarea regimului islamist de 14 zile.
- Două investigații RFE vorbesc despre contractele Poliției Române: unul despre uniforme, cu unic ofertant și caiet de sarcini la milimetru, alta despre cele 600 BMW vândute de prietenul lui Klaus Iohannis unor instituții conduse de PNL.
Manifestații maraton și violențe în Iran
„Femeie, viață, libertate!” - deviza protestelor care au început în urmă cu două săptămâni în urma morții în custodia poliției de moravuri a tinerei Mahsa Amini - s-a făcut auzită în ultimele 48 de ore în mari orașe din Iran.
S-au înregistrat violențe, inclusiv în campusul universității Sharif de la Teheran.
BBC transmite că forțele de ordine au năvălit în campus și cămine căutând studenții care au participat la proteste, urmărindu-i și trăgând focuri de armă. Citează organizația civică Iran Human Rights care spune că cel puțin 133 de oameni au fost uciși de la începutul protestelor pe 19 septembrie. Adevărul publică o utilă sinteză asupra situației.
În cu totul și cu totul altă ordine de idei, alegerile de ieri din Brazilia s-au încheiat cu un scor indecis: cei doi competitori principali, Luiz Inacio Lula da Silva - 48%, de stânga, și președintele în exercițiu, Jair Bolsonaro - 43% se vor prezenta la un al doilea tur de scrutin. De citit și analiza din The Guardian.
Încă mai interesante, din motive de proximitate, dar și de complicații constituționale, par alegerile din Bulgaria vecină. E a patra serie de alegeri din ultimele 18 luni, iar premisele unui guvern stabil sunt îndepărtate, relatează Europa Liberă.
Pe primul loc s-a plasat partidul lui Boiko Borisov, liderul formațiunii de centru dreapta „Cetățenii pentru Dezvoltare Europeană în Bulgaria” (GERB), dar cu numai 24%. Partidul reformist „We continue to change” (PP) a obținut circa 19% din voturi.
Tabla politică de șah e încă și mai complicată în Bosnia Herțegovina. Europa Liberă notează că alegerile anticipate au fost câștigate de reformistul Denis Becirovici de la Partidul Social Democrat, dar dificultățile majorității și ale guvernării sunt redutabile. Detalii găsiți și la G4Media.
Ucraina și-a recăpătat Limat. Ce urmează?
Președintele Ucrainei a mulțumit, duminică seară celor nouă state membre NATO din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, care au semnat o declarație de susținere a aderării țării la NATO. El a anunțat amplificarea cooperării militare cu Turcia, notează Europa Liberă în live-blog.
Semnarea, vineri, de către Volodimir Zelenski a înscrierii candidaturii Ucrainei la organizația nord-atlantică a avut loc în aceeași zi cu proclamația solemnă a Kremlinului de anexare a patru regiuni ucrainene - Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, o proclamație condamnată și de NATO, și de Națiunile Unite.
Festivismul de tip țarist, clasicizat sub mandatele succesive ale lui Vladimir Putin, a fost presărat vineri de elemente specifice unui nou război rece, după cum a explicat istoricul Cosmin Popa la Europa Liberă, mesajul principal al președintelui Federației Ruse fiind că Ucraina nu trebuie să existe.
Între timp, mobilizarea rezerviștilor anunțată în urmă cu 10 zile a stârnit atât de multe nemulțumiri în Rusia încât autoritățile au fost nevoite să admită erori. Ministerul britanic al Apărării interpretează semnalul drept dovadă pentru „disfuncționalitățile sistemului”.
După cum transmite Europa Liberă, în Daghestan, „erorile” au dus deja la violențe cu tentă etnică. Dar nici rușii nu par convinși de raționamentele anti-Ucraina. Ce gândesc un chirurg de 59 de ani și un student de 21 de ani, mobilizați inițial, aflați dintr-un reportaj al colegilor de la Current Time.
Dar probabil că cea mai relevantă replică a Ucrainei la pretenția Rusiei de a-și anexa patru regiuni ale țării vecine este recucerirea orașului strategic Liman, știre ce a făcut înconjurul lumii și a fost plasată în zori în deschiderea Washington Post. Europa Liberă adaugă și promisiunea lui V. Zelenski „nu ne vom opri aici”.
În Herson, mulți localnici s-au baricadat în case în zilele așa-ziselor referendumuri din cele patru regiuni, de săptămâna trecută, ca să evite pâlcurile de soldați ruși care „conduceau” cetățeni ucraineni la urne cu armele din dotare, după cum relevă mărturii înregistrate de BBC. Tot BBC publică azi un reportaj tulburător despre viața de zi cu zi din teritoriile ocupate de ruși.
Croitorul care îmbracă Poliția Române, BMW-uri & AUR
Europa Liberă publică sub semnătura lui Ionuț Benea o foarte interesantă investigație legată de contracte de peste 130 de milioane euro destinate uniformelor Poliției Române. Inclusiv o discuție cu deținătorul atelierului din Gara de Nord care îmbracă Poliția.
Povestea începe așa: „Un atelier din zona Gării de Nord, deținut de un bărbat de 72 de ani, este locul în care, în următorii doi ani, vor fi croite toate costumele și pardesiurile pe care le vor purta cei peste 50.000 de polițiști români”...
Sub semnătura lui Marian Păvălașc, Europa Liberă a aflat și câte instituții publice din cele care au cumpărat în ultimii ani mașini BMW de la Automobile Bavarie, firma deținută de prietenul președintelui Klaus Iohannis, dl. Michael Schimdt, sunt conduse de funcționari/politicieni PNL. Interesantă numărătoare.
Apropo de întrebări și investigații, Digi24 a aflat câți dintre parlamentari nu au avut nicio intervenție/inițiativă în doi ani de mandat. Săptămâna trecută, Cristian Andrei a dat tonul cu lista „miniștrilor zero”, cei care nu au trecut prin Parlament nici măcar pentru legile cheie în domeniile lor.
Altfel, multe publicații se ocupă de mitingul AUR la care au participat ieri circa 5.000 de persoane, ocupând la orele amiezii și apoi după-amiezii, mai întâi Piața Universității, apoi Piața Victoriei din București.
Adversarii politici ai AUR, numeroși, au părut încântați de altercația dintre liderul George Simion și controversata senatoare Șoșoacă, ex-AUR. Ioana Dogioiu de la SpotMedia dovedește o abordare mai înțeleaptă. Analiza Politico, de context european, inevitabilă.
Alte subiecte:
- Press One publică un foarte interesant reportaj-investigație despre o localitate din Munții Apuseni pe care primarul ține să o retragă din parcul național.
- New York Times recomandă prin voci autorizate să nu ne neglijăm prieteni și să ne facem timp și pentru alții noi. Problema nu e de neglijat...
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
