Bun găsit,
Iată principalele știri:
- Mai multe explozii au lovit, luni dimineață, capitala Ucrainei, Kiev. O rachetă a căzut chiar în centrul orașului. În timpul nopții, forțele Rusiei au atacat, din nou, orașul Zaporojie. După bombardamentele de duminică fuseseră confirmați aici cel puțin 14 morți.
- Vladimir Putin acuză serviciile de informații ucrainene de „terorism” în cazul exploziei de sâmbătă care a afectat podul peste strâmtoarea Kerci (care leagă Rusia de Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014). Putin a convocat pentru luni o întâlnire a Consiliului de securitate a Rusiei.
- În Iran continuă protestele reprimate violent de autorități. Grupurile de apărare a drepturilor omului spun că elevi și studenți au ieșit și duminică în stradă în zeci de orașe, în ciuda violenței autorităților. Aproape 200 de persoane, inclusiv copii, ar fi fost ucise de la începerea protestelor.
Podul lui Putin
Atacuri violente ale Rusiei asupra Ucrainei erau așteptate după explozia de sâmbătă de pe podul Kerci, care leagă Rusia de Peninsula Crimeea. Luni dimineață, au avut loc mai multe explozii la Kiev, chiar și în centrul orașului, transmite Reuters, ceea ce nu se mai întâmplase de câteva luni.
Vladimir Putin a inaugurat cu fast, pe 15 mai 2018 (la patru ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea), podul peste strâmtoarea Kerci, „perla coroanei proiectelor de infrastructură ale lui Vladimir Putin”, notează The Guardian - 19 kilometri de șosea și cale ferată, despre care presa rusă spunea că e „construcția secolului”, iar Vladimir Putin că e un vis istoric al rușilor, devenit realitate.
„În diferite epoci istorice, chiar și în timpul țarilor, oamenii visau să construiască acest pod. Apoi au revenit la această [idee] în anii 1930, ’40, ’50. Și în cele din urmă, datorită muncii și talentului vostru, miracolul s-a întâmplat”, spunea Putin la inaugurare.
„Lovitura” de sâmbătă este cu atât mai puternică, cu cât vine într-o perioadă în care Rusia pierde în Ucraina, în ciuda jocurilor politice, iar consecințele urmează să devină mai clare în zilele următoare, notează The Guardian.
Deocamdată, locuitorii din Crimeea s-au grăbit să își alimenteze mașinile cu combustibil, iar bombardamentele forțelor ruse în zona Zaporojie s-au intensificat. Azi a fost atacat Kievul.
Imediat după explozie, notează BBC, autoritățile ruse au îmbrățișat rapid teoria exploziei unui camion capcană, sugerând că varianta unui atac terorist e de preferat față de cea mai îngrijorătoare a unui sabotaj pus la cale de Ucraina.
Între timp, Vladimir Putin a lansat acuzația că actul de „terorism” menit să distrugă infrastructura civilă esențială a Rusiei a fost pus la cale de serviciile de securitate ucrainene.
Distrugerea intenționată a infrastructurii civile este tocmai acuzația adusă de luni de zile Rusiei, care, după 24 februarie, a „vizat în mod repetat ținte civile, inclusiv spitale, școli, blocuri de apartamente și gări”, notează The Washington Post, care preia și răspunsul Ucrainei: „Putin acuză Ucraina de terorism? Sună prea cinic chiar și pentru Rusia. Există un singur stat terorist aici și întreaga lume știe care este acesta”, a spus Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Ucrainei.
Represaliile
Președintele Comisiei de investigații a Rusiei, Alexander Bastrikin, a oferit detalii despre „acțiunea” teroristă (la care ar fi ajutat și cetățeni ruși din afara țării, spune el), dar varianta exploziei unui camion capcană prezentată de acesta ridică numeroase semne de întrebare și nu e confirmată de înregistrări, remarcă BBC, care detaliază varianta unei explozii declanșate sub pod, posibil cu ajutorul unei drone maritime. Imagini și posibile explicații, AICI.
Un prim răspuns al Rusiei pare să fi venit duminică, când orașul Zaporojie a fost bombardat, iar acesta „ar putea fi doar începutul represaliilor, se tem mulți ucraineni”, potrivit The New York Times.
Temerile au fost confirmate duminică la Zaporojie și luni la Kiev. Președintele Zelenski anunțase că cel puțin 14 oameni au murit în exploziile de duminică, iar 70 au fost răniți, inclusiv 11 copii. Ce se întâmplă la Zaporojie, a adăugat Zelenski, arată de ce nu se poate negocia cu Rusia, iar negocierile nu trebuie să fie singura opțiune.
Scenarii privind un eventual final al conflictului, în Adevărul, iar actualizări permanente ale evenimentelor zilei cu privire la războiul din Ucraina, în live-blogul Europa Liberă.
Revoluția copiilor
Elevi și studenți sunt în fruntea protestelor din Iran, notează The Guardian, iar forțele de ordine îi arestează în școli. Informațiile de încredere din Iran sunt puține, dar publicația citează relatări din social media potrivit cărora duminică, dube fără numere de înmatriculare au intrat în incinta unor școli și au arestat elevi.
În zeci de orașe au continuat protestele izbucnite la mijlocul lunii trecute, după ce o tânără arestată pentru că nu purta suficient de strâns vălul islamic a murit. Autoritățile răspund violent, transmit organizațiile de apărare a drepturilor omului, care spun că 19 copii ar fi fost uciși până acum, potrivit Reuters.
Germania cere sancționarea Iranului pentru reprimarea violentă a protestelor, scrie BBC. Ministrul de Externe Annalena Baerbock a spus că Germania se va asigura că Uniunea Europeană va îngheța averile celor vinovați și va impune restricții de intrare în UE. „Cei care bat femei și fete pe străzi sunt de partea greșită a istoriei”, a spus ea. Miniștrii de Externe ai UE ar urma să decidă sancțiuni pe 17 octombrie.
Apelurile Germaniei la solidaritate europeană sunt analizate și în Politico, însă din altă perspectivă și pe altă temă – cea a Germaniei care e solidară declarativ, dar ia propriile decizii în domeniul securității și al energiei.
„Fie că e vorba despre livrările de armament către Ucraina sau despre măsurile de limitare a impactului prețurilor mari la gaze naturale, abordarea cancelarului Olaf Scholz e clară: în primul rând, Germania [Germany first]”, scrie Politico.
Germania plănuiește înființarea unui fond de 200 de miliarde de euro pentru subvenționarea prețului la gaze, ceea ce a provocat nemulțumire în unele cancelarii europene. Scholz vrea să fie lider al Uniunii, dar ar da dovadă de „egoism” și ar submina piața unică, a spus săptămâna trecută premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Și Finlanda a criticat Germania că nu ar avea în vedere „soluții comune”, iar declarațiile lui Scholz nu sunt susținute și prin fapte, notează Politico.
Economedia trece în revistă reacțiile critice venite din Europa după ce Germania a propus măsuri naţionale cu o valoare de până la 200 de miliarde de euro ca răspuns la criza energetică.
Subvenționarea prețului la gaze. Fără plafon
În România, ordonanța care va determina nivelul prețurilor la gaz și energie electrică pentru intervalul 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023 se află în Parlament și urmează să fie modificată în Camera Deputaților.
Ea a fost aprobată pe 1 septembrie, iar amendamentele din Parlament ar putea schimba, din nou, regulile de aplicare în piața de energie electrică și gaz, scrie Europa Liberă, cu o precizare și câteva exemple: cei cu vile de sute de metri pătrați (inclusiv parlamentari) plătesc tot 0,31 lei/kwh, la fel ca un proprietar de garsonieră sau o persoană care are salariul minim pe economie.
Adevărul scrie despre „bombele cu ceas” din economia României – majorări ale veniturilor plătite din bugetul public.
Alte subiecte:
- Ascensiunea extremei drepte și a naționalismului în Europa. Riscurile pentru România.
- Guvernul cheltuie excesiv, iar românii trebuie să se abțină de la un trai pe credit, spune economistul Cristian Păun pentru Europa Liberă.
- Și, tot în Europa Liberă, despre teama studenților de a reclama abuzurile din mediul academic.
Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe pagina noastră de Facebook.
O săptămână ușoară,
Carmen
