Europa Liberă a încercat să afle de ce România nu folosește apele uzate tratate pentru irigații. Pentru ca acest lucru să se realizeze, România are de parcurs o serie de etape.
Comisia Europeană a făcut mai multe recomandări în ultimul an pentru ca apele uzate să ajute solul tot mai uscat din cauza schimbărilor climatice. Din informațiile obținute, am putut constata că România are nu doar o problemă, ci două, cel puțin.
Nu doar că nu folosește apele uzate tratate pentru irigații, dar România este la un pas să intre în procedura de infringement din cauza calității tratării apelor uzate, acele ape care au fost folosite pentru uzul casnic sau în scop industrial și ar trebui să se reîntoarcă în râuri.
Comisia Europeană a informat oficialii guvernamentali că 189 de aglomerări umane nu respectă conformitatea obligațiilor de colectare a apelor urbane reziduale, iar 198 de mari aglomerări umane nu respectă obligațiile de tratare.
Lista acelor zone cu probleme este ținută la secret de Ministerul Mediului. Aglomerări umane reprezintă un termen prin care se definesc localități sau mai multe comune care împreună au cel puțin 10.000 de locuitori.
„Informațiile din procedura de infringement au caracter confidențial pe tot parcursul derulării acestei proceduri”, susține Ministerul Mediului.
În cazul în care situația apelor uzate epurate nu se remediază, România riscă să primească sancțiuni, se arată în răspunsul oferit de Ministerul Mediului pentru Europa Liberă.
România a investit până acum pentru realizarea infrastructurii de canalizare și epurare a apelor uzate circa 7 miliarde de euro. Din estimarea făcută de BERD pentru conformarea totală mai sunt necesare circa 13 miliarde de euro, potrivit datelor obținute de la ministerul Mediului de Europa Liberă.
„Trebuie precizat și faptul că, în conformitate cu un Memorandum aprobat în anul 2015 de Guvernul României, s-a estimat că obligaţiile de plată în cazul unei proceduri de infringement pentru neconformarea aglomerărilor peste 10.000 locuitori echivalenţi cu obligaţiile privind epurarea apelor uzate s-ar putea încadra între minim 171 milioane de Euro/an şi maxim 10,344 miliarde de Euro/an”, precizează Ministerul Mediului.
Bani pe care România ar trebui să-i plătească din cauza apelor uzate. WC-urile din fundul curții, regăsite des în mediul rural, poluează pânza freatică, iar apele nu ajung să fie tratate conform standardelor europene.
Astfel, printre cauzele care au condus la poluarea apelor cu azotați se numără lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate pentru aglomerările umane cu peste 2.000 de locuitori echivalenți. Un raport din 2019, arăta că 35,7% din populația echivalentă nu este racordată la sistemul de colectare, majoritatea în mediul rural, arată documente oficiale.
Probleme sunt și în cazul apelor de suprafață din cauza lipsei stațiilor de epurare a apelor uzate. În 2018, circa 39,1% din populația echivalentă a aglomerărilor nu este racordată la stațiile de epurare orășenești.
Un tablou care arată că România este incapabilă să trateze corespunzător apele uzate, iar folosirea lor în irigație nu s-ar putea realiza fără un proces tehnologic atent supravegheat, susțin specialiștii.
Apele Române: Este nevoie de apă pentru irigații
Apele Române subliniază într-un răspuns pentru Europa Liberă că, deși numărul sistemelor de colectare și epurare a crescut în ultimii ani, nivelul de conformare al aglomerărilor „este încă scăzut”.
În aceste condiții privind tratarea apelor uzate în România, s-ar putea aplica soluția folosirii lor pentru irigații?
Apele Române spun că ar fi necesar. Comisia Europeană recomandă și ea.
„Reutilizarea apelor uzate și, în special, a apelor uzate urbane, este o măsură de utilizare eficientă și de economisire a apei, recomandată de altfel și de documente europene recente - Pactul Ecologic European, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, Planul de acțiune Către poluarea zero a aerului, apei și solului”, precizează directorul Apelor Române, Sorin Lucaci, pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, reutilizarea apelor uzate constituie o măsură specifică pentru gestionarea apei în condiții de secetă, apele uzate epurate devenind o sursă importantă de apă și nutrienți, în special pentru anumite culturi agricole.
„Având în vedere că cerința de apă pentru irigații va crește în contextul măririi frecvenței de apariție a secetei, reutilizarea apelor uzate tratate pentru folosirea în irigații va contribui la reducerea presiunii asupra debitelor de apă prelevate din râuri”, este poziția directorului Apelor Române.
Conform datelor de la nivelul Adminstrației Naționale a Apelor Române regiunile centrale, din nord-vest și vest necesită mai puține irigații, iar reutilizarea apelor uzate nu ar reprezenta o problemă pentru râuri din punct de vedere cantitativ.
Anul trecut, aproape o treime din totalul apelor uzate nu a fost evacuat corespunzător, potrivit datelor furnizate de Apele Române.
Proiect pilot la Buzău. România să utilizeze apele uzate, dar tratate pentru irigații
Statul român are astfel de investit 13 miliarde de euro pentru a aduce apele uzate la un nivel de conformitate conform standardelor din Uniunea Europeană sau poate primi o amendă de până la 10 miliarde de euro pe an. Dar mai are și varianta ca apele uzate tratate să fie folosite în irigații.
„Am putea ieși din această neconformare utilizând apa ca o binecuvântare. Să folosim apa din stațiile de epurare pentru irigații”, spune președintele executiv al Asociației Municipiilor din România, Constantin Toma, care este și primar al municipiului Buzău.
O primă discuție informală la nivel guvernamental a avut loc în luna iunie, după ce comisarul european pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, a recomandat țărilor din UE să folosească modelele din Israel sau Statele Unite: apa tratată din stațiile de epurare să ajungă în irigații.
În procesul tehnologic din stațiile de epurare, în treapta biologică se scoate azotul și componenții azotului, iar în treapta terțiară se elimină fosforul și componenții fosforului. În anumite cazuri, când vorbim despre apa industrială, se elimină și potasiul. Potrivit primarului, cele trei elemente sunt folosite în industria de îngrășăminte chimice pentru agricultură.
Discuția guvernamentală a reunit ministerul Mediului, cel al Agriculturii și pe premierul Nicolae Ciucă. Există un acord, potrivit edilului din Buzău, pentru un proiect pilot.
Municipiul ca Buzăul trimite prin stațiile de epurare existente 10 milioane de metri cubi de apă în râurile din județ. La aceste date, nu sunt luate în calcul ploile severe. Județul ar mai avea nevoie de patru stații de epurare.
„Zece milioane de metri cubi de apă, pe care îi aruncăm pe apa sâmbetei. Vrem să-i folosim în irigații în UAT Buzău, dar și în comunele alăturate. Am putea ajunge lejer la 30.000 de hectare”, susține Constantin Toma.
În cel mai optimist scenariu, proiectul pilot de la Buzău ar putea deveni realitate în următorii doi ani. În scenariul pesimist: niciodată. Până atunci, cercetătorii ar trebui să decidă standardele privind tratarea apelor, până la ce nivel se face.
Primarii ar dori să elimine din apa uzată doar nisipul și partea solidă, fără partea chimică. Doar că anumite culturi, au nevoie de un standard privind prezența anumitor componente în apă.
„Nu avem o reglementare legală în România, nu avem nici o strategie nici pentru apa de epurare, nici pentru apa de ploaie. Nu s-a ocupat nimeni... De ce, Dumnezeule, aruncăm apa cu îngrășământ în ea? De ce să nu o folosim? Noi spunem că avem apă, realitatea este că nu avem apă, ne batem joc de ea... Dacă nu ai apă, s-a uscat tot”, insistă primarul pentru proiectul prin care s-ar putea folosi apa uzată trată pentru irigații.
România mai are însă o problemă: apa de ploaie. În momentul când plouă, stațiile de tratare a apei nu au capacitate de a face față, iar apa ajunge direct în râuri. Faptul că localitățile nu au un sistem dual de colectare a apelor, face ca standardele UE să fie mai greu de îndeplinit.
