Orientarea europeană și euro-atlantică a Bulgariei nu poate fi pusă la îndoială, deși la Sofia este un guvern interimar, iar un partid pro-rus a obținut 10% după ultimele alegeri parlamentare anticipate, spune ambasadorul Radko Vlaykov.
Diplomatul și-a început mandatul în România în februarie 2022, cu două săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina, pe care îl descrie de o brutalitate inimaginabilă pentru secolul 21.
De asemenea, în opinia sa, nu ar trebui să existe vreun motiv pentru care Olanda sau oricare alt stat membru să se opună aderării celor două țări la Schengen la reuniunea Consiliului UE din decembrie. Iar Croația ar trebui să li se alăture, în niciun caz să fie invitată înaintea României și Bulgariei.
După ce a vizitat toate municipalitățile de pe malul Dunării, ambasadorul Bulgariei în România spune că relația dintre populațiile celor două țări e mai bună ca oricând, iar perspectivele sunt la fel, în ciuda unor realități greu de scuzat, cum ar fi faptul că există doar două poduri (dintre care unul vechi de 70 de ani) peste sutele de kilometri de frontieră fluvială.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre aderarea la Schengen: Este important să nu oprim eforturile, indiferent de ce semnale avem. Lucrăm foarte serios la nivel politic și diplomatic pentru ca toate aceste trei țări [Bulgaria, România, Croația] să adere în același timp, înainte de sfârșitul anului, împreună. Cred că avem suficient timp să ne convingem partenerii din aceste state membre care trebuie convinse că e o perioadă suficientă [de așteptare]. Am îndeplinit toate cerințele și suntem gata să lucrăm cu ele într-un mod constructiv.
- Despre lupta anticorupție: Dacă Bulgaria și România devin membri deplini în Schengen va fi o motivație suplimentară în țările noastre de a lupta împotriva corupției. Trebuie să avem acest sprijin. Fără acest sprijin, va fi un fel de victorie a forțelor pro-ruse, care sunt, aș spune, cea mai mare sursă de corupție. Având în vedere că suntem foste țări socialiste, Bulgaria și România, sursa corupției vine din Rusia și din fosta Uniune Sovietică. Nu exclud că în țările noastre este corupție, dar corupție este în întreaga lume și este ceva ce este decis în instanțe, nu altfel.
- Despre instabilitatea politică din Bulgaria: Pentru prima dată avem, în 18 luni, patru rude de alegeri parlamentare, dintre care trei anticipate. Acum suntem într-o situație în care nu este exclus să avem, din nou, alegeri. Ceea ce este important și mai ales acum, în acest Parlament votat pe 2 octombrie, este important că există o majoritate clară în favoarea orientării europene și euro-atlantice. Toate drepturile pe care le are un guvern obișnuit la are și un guvern interimar. Acest lucru este conform Constituției noastre.
- Despre propaganda rusă: Știrile false sunt foarte folosite de propaganda rusă în Bulgaria. Ca mesaje: faptul că Bulgaria nu va intra în Schengen pentru că Bulgaria nu ar conta în UE, aveți probleme pentru că nu mergeți înainte cu Rusia, acesta sau alt politician pro-european e rău etc. Minciuni diferite, dar care sunt similare, sunt convins, și aici, și în Republica Cehă și în alte țări.
- Despre relația cu România: Nu este normal ca în cadrul a peste 400 de kilometri de graniță comună pe Dunăre să avem doar două poduri. După zeci de ani de la schimbările majore din țările noastre, avem o atmosferă absolut nouă în relațiile dintre noi. Mentalitățile noastre s-au schimbat datorită reîntoarcerii la valori europene, blocate timp de 50 de ani din cauza comunismului.
Europa Liberă: Ce face Bulgaria în acest moment pentru a-și maximiza șansele ca toți membrii Uniunii Europene să spună „da” aderării la Schengen în decembrie, care sunt pașii diplomatici concreți pe care îi face Bulgaria?
Radko Vlaykov: Voi începe prin a spune că lucrăm la asta de peste 11 ani. Noi, Bulgaria, dar și România, pentru că am îndeplinit criteriile tehnice din 2011 și în această perioadă am făcut foarte mult. În ultimele luni, tema a redevenit una de actualitate și suntem foarte mulțumiți că faptul că suntem pregătiți să ne alăturăm Schengen a fost confirmat de Parlamentul European, de Comisia Europeană și, sperăm, în Consiliul Uniunii Europene [8-9 decembrie].
Voi aminti rezoluția din 18 octombrie a Parlamentului European, care a fost votată cu majoritate și cere Consiliului să facă toate demersurile necesare pentru adoptarea deciziilor până la sfârșitul acestui an. Aceasta este probabil cea mai importantă problemă: avem, în general, sprijin pentru România, pentru Bulgaria, pentru Croația, dar contează când [vom adera].
Și lucrăm foarte mult în următoarele luni și analizăm toate argumentele partenerilor noștri din Uniunea Europeană, atât cele care sunt pentru participarea noastră deplină, cât și cele din țări care au unele obiecții.
A fost foarte important că atât Bulgaria, cât și România, au invitat în mod voluntar o echipă sub coordonarea Comisiei Europene, o misiune de informare în cele două țări.
Este foarte important că în această misiune de constatare, invitată voluntar de noi, au fost experți din 17 state membre, au fost cinci experți ai Comisiei Europene, de asemenea observatori de la Frontex și alte instituții care au obligațiile lor față de spațiul Schengen.
Iar prezentarea rezultatului a fost foarte mulțumitoare pentru ambele țări, Bulgaria și România. Și aceasta este una dintre metodele prin care confirmăm, din nou, că suntem absolut pregătiți din tot acest punct de vedere tehnic. A rămas restul muncii noastre să convingem unele dintre țările care au observații. Suntem foarte activi și din acest punct de vedere.
Spațiul Schengen va fi „închis” cu toate aceste țări. Asta este în favoarea Schengen.
Ne folosim instrumentele diplomatice și, desigur, toate instrumentele politice.
Și vreau să subliniez, iar acest lucru este foarte, foarte important pentru mine, în calitate de ambasador al Bulgariei în România, că acționăm împreună în toate aceste domenii, pentru că înțelegem importanța de a fi împreună, Bulgaria, România și Croația în Schengen.
Și de aceea toate eforturile noastre, ale Bulgariei și României, sunt coordonate și avem o cooperare excelentă, aș spune, pe plan politic și diplomatic.
Europa Liberă: A existat întotdeauna această așteptare că Bulgaria și România vor fi tratate ca grup, deoarece au o istorie comună în Uniunea Europeană. Cum stau lucrurile în privința Croației, vă așteptați la o decizie pentru toate cele trei țări, împreună?
Radko Vlaykov: Cred că decizia cea mai logică este să avem toate aceste trei țări împreună în Schengen și decizia să fie luată înainte de sfârșitul acestui an pentru toate aceste trei țări. Și voi menționa unul sau două argumente. În primul rând, este foarte logic. Privind harta Europei, ai Croația, apoi Ungaria, apoi avem România, avem Bulgaria, avem Grecia. Spațiul Schengen va fi „închis” cu toate aceste țări. Acest lucru este în favoarea Schengen.
Aș spune că toate deciziile care sunt în favoarea faptului ca cele trei țări să fie împreună sunt, de fapt, în favoarea Schengen. Mai ales acum, în această situație, având război în Ucraina, având o mulțime de refugiați din Ucraina. Este foarte logic să fim împreună și avem și un alt argument: Bulgaria și România sunt membre din 2007, Croația din 2014.
Procesul e diferit pentru Croația, dar toate cele trei țări au îndeplinit cerințele tehnice și este logic să avem această abordare comună pentru toate aceste țări. Aceasta este logica și aș repeta: este în favoarea succesului Schengen și a respectării principiilor spațiului Schengen.
Europa Liberă: Au existat semnale, sau cel puțin relatări de presă, care ar sugera că Croația ar putea avea un loc mai bun acum pentru a fi luată în considerare pentru intrarea în Schengen. Se pregătește Bulgaria în vreun fel pentru un rezultat negativ al întâlnirii din 9 decembrie, chiar și măcar în ceea ce privește comunicarea publică?
Radko Vlaykov: Sunt sigur că muncim atât de mult încât ne uităm spre rezultate pozitive pentru toate aceste trei țări. Este important să nu oprim eforturile, indiferent de ce semnale avem, după cum ați menționat, în spațiul public. Lucrăm foarte, foarte serios la nivel politic și diplomatic pentru ca toate aceste trei țări să adere, în același timp, înainte de sfârșitul anului, împreună.
Nu vreau să comentez posibilități de genul „dacă” Croația va intra, Bulgaria și România „vor”... Cred că avem suficient timp să ne convingem partenerii din aceste state membre care trebuie convinse că e o perioadă suficientă [de așteptare]. Și acum am îndeplinit toate cerințele și suntem gata să lucrăm cu ele într-un mod constructiv.
De aceea nu vreau să comentez ipoteze, dar dacă vom avea această distincție, sigur că nu va fi un lucru bun pentru bulgarii și românii pro-europeni.
Europa Liberă: Politicienii români au menționat riscul de a spori sentimentul anti-european dacă răspunsul ar fi nu, sau dacă va exista această abordare diferită pentru Bulgaria și România și Croația de cealaltă parte. Ar fi acesta un risc și în Bulgaria?
Radko Vlaykov: Am menționat la început că nu vreau să comentez eventuale perspective sau rezultate negative, dar sunt pe deplin de acord și vă voi spune că în Bulgaria și, de asemenea, în România, avem un sprijin foarte clar pentru apartenența noastră europeană. Și euro-atlantică, desigur, dar vorbim acum despre Uniunea Europeană.
Avem în societățile noastre sprijin deplin în acest sens. Dar în același timp, avem un inamic comun. Acest dușman vine dintr-o țară străină, care nu este în Uniunea Europeană și nu este pentru noi.
Și eforturile acestei țări terțe folosesc toate instrumentele războiului hibrid pentru a încerca să îi facă pe oamenii din țările noastre să fie dezamăgiți de Uniunea Europeană. Și o astfel de decizie [amânarea aderării] este un risc ca eforturile acestei țări să aibă succes.
Trebuie să ne uităm la această decizie finală despre Bulgaria și România ca la o decizie politică și toate aceste argumente, pericole, dacă ne gândim la războiul hibrid, la toate eforturile acestei țări, vor avea succes.
Nu vreau să menționez numele acestei țări, dar sunt foarte concret și mă înțelegeți foarte bine. Acesta este un pericol real și sunt pe deplin de acord cu asta.
Desigur, în Bulgaria, vorbind despre Bulgaria, avem acum foarte, foarte clar majoritatea europeană și euro-atlantică în Parlament. Și acesta este, desigur, rezultatul opțiunilor populației care a votat pentru aceste forțe politice.
Dar, desigur, sunt și unele partide mici, care sunt foarte clar, în ideologiile și programele lor orientate, spre Rusia. Și un eșec [al aderării] le-ar ajuta să spună: „Da, v-am avertizat că Uniunea Europeană nu ne sprijină în chestiunea Schengen. Hai să mergem către Rusia”.
Și sunt sigur că politicienii din țările membre partenere din UE înțeleg că acest pericol există pentru ambele țări.
Nu exclud că în țările noastre este corupție, dar corupție este în întreaga lume.
Va fi foarte, foarte negativ în cazul în care vom ajunge la o astfel de decizie. Dar, vreau să repet, am încredere că nu se va ajunge la o astfel de decizie. Nu doar vreau, dar sunt sigur că toate aceste argumente vor fi avute în vedere de la partenerii noștri din Uniunea Europeană și din statele membre. Și vor lua decizia corectă cu privire la Bulgaria și România. Și cel mai logic este să avem această decizie pentru toate cele trei țări: Croația, Bulgaria, România.
Europa Liberă: Olanda este țara care încă mai are îndoielile sale - interne, politice. A menționat întotdeauna lupta împotriva corupției, despre care Regatul Țărilor de Jos sugerează că ar trebui să fie mai puternică sau ar fi trebuit să aibă mai multe rezultate. De ce credeți că nu au reușit România și Bulgaria, sau Bulgaria și România, să lase în urmă imaginea unor țări în care corupția e încă o problemă? De ce nu a fost lupta anticorupție atât de eficientă încât Olanda să nu mai aibă acest argument astăzi?
Radko Vlaykov: Eu îmi aduc foarte bine aminte de perioada, să spunem acum 25 de ani, când am început noi, România și Bulgaria, călătoria spre Europa. Procesul de asociere, negocierile, am fost mereu împreună și în această perioadă, în unele dintre țări, inclusiv cea pe care ați menționat-o au fost discuții interne. Dacă țări din fosta zonă sovietică trebuie să adere atât de repede, care vor fi urmările în privința migrației economice, unele remarci nu au fost plăcute deloc. Iar situația curentă cred că este o reminiscență a acelor începuturi.
Nu exclud că în țările noastre este corupție, dar corupție este în întreaga lume și este ceva ce este decis în instanțe, nu altfel. Eu sunt foarte mulțumit de faptul că avem în Bulgaria un nou guvern de o lună și una dintre problemele asupra cărora forțele politice din Parlamentul nostru caută un soi de cooperare este tocmai tema corupției.
Și anume să avem o astfel de legitimare, de legi în Bulgaria, care să garanteze că toate eforturile împotriva corupției vor fi depuse.
Acest lucru este foarte important aici: să fim obiectivi. Care este situația reală cu corupția, dacă este în sine o problemă atât de mare sau este o problemă cu voința politică de a lupta împotriva corupției și la care nivel este corupția? La cel mai înalt nivel sau la nivel regional, de instituții? Acest lucru este foarte important din punctul meu de vedere.
Nu vreau să spun că nu este corupție, dar este important să cunoaștem exact sensul acestei corupții și să vedem că există luptă împotriva acestei corupții. Vorbesc despre Bulgaria.
Europa Liberă: Ambele țări au istoricul lor în privința corupției, politicienii sau oameni de afaceri acuzați de corupție și condamnați, au, de asemenea, Mecanismul de Cooperare și Verificare. Menționați importanța voinței politice. Cum e afectată lupta împotriva corupției în Bulgaria de faptul că țara are un guvern interimar?
Radko Vlaykov: Desigur, eu subliniez că trebuie avem o foarte bună înțelegere în acest sens, că trebuie să fim absolut siguri că toate măsurile sunt luate, toate legile necesare adoptate, că există un astfel de mecanism în justiție, care să asigure că lupta împotriva corupției este un succes.
Sursa corupției vine din Rusia și din fosta Uniune Sovietică.
Și vorbind despre această problemă, despre corupție, și având în vedere chestiunea Schengen, vreau să spun că dacă Bulgaria și România devin membri deplini în Schengen, împreună cu Croația, acum în această perioadă înainte de Anul Nou, va fi o motivație suplimentară în țările noastre de a lupta împotriva corupției.
Pentru că știm că este foarte important că va fi un sprijin pentru toate aceste forțe politice din țările noastre care sunt împotriva corupției.
Trebuie să avem acest sprijin. Fără acest sprijin, va fi ceva despre care am vorbit deja, un fel de victorie a forțelor pro-ruse, care sunt, aș spune, cea mai mare sursă de corupție, pentru că corupția, având în vedere că suntem foste țări socialiste, Bulgaria și România, sursa corupției vine din Rusia și din fosta Uniune Sovietică.
Și dacă forțele lor vor fi mai puternice, neavând Bulgaria și România acum în Schengen, aceasta este o șansă pentru corupție. Dar dacă vom fi acum, împreună, Croația, Bulgaria și România, va fi o motivație suplimentară să organizăm sistemul juridic, instanțele, pentru a fi absolut siguri că vom fi la un nivel similar ca alte state membre UE în lupta împotriva corupției.
Suntem într-o situație în care nu este exclus să avem, din nou, alegeri.
Acest lucru este foarte important pentru mine. Aceasta este o decizie absolut politică, dar este foarte importantă ca motivație suplimentară pentru societățile noastre și pentru politicienii noștri.
Europa Liberă: Credeți că instabilitatea politică, faptul că guvernul bulgar este unul interimar, că au avut loc multe alegeri într-o perioadă scurtă de timp, ar fi putut influența țări ca Olanda să spună că e mai bine să așteptăm și să vedem ce se întâmplă?
Pentru prima dată avem, în 18 luni, patru runde de alegeri parlamentare, dintre care trei anticipate. Prima rundă era programată, următoarele trei au fost anticipate.
Acum suntem într-o situație în care nu este exclus să avem, din nou, alegeri. Ceea ce este important și mai ales acum, în acest Parlament votat pe 2 octombrie anul acesta, este important că există o majoritate foarte, foarte clară în favoarea orientării europene și euro-atlantice. 75% dintre membrii parlamentului aparțin unor partide cu orientare clară europeană și euro-atlantică.
Da, Olanda și alte țări urmăresc aceste procese și văd că nu e o coaliție stabilă și un guvern instalat deplin, dar tendința orientării geo-politice este absolut clară. Și încă ceva, dacă vorbim despre acest guvern interimar: miniștrii sunt experți. Și uneori acest lucru este foarte bun pentru a avea un consens în asupra unor probleme foarte importante și strategice.
Desigur, guvernul obișnuit este ceva de care avem nevoie. Dar vreau să subliniez că perioada cu guvern interimar este absolut normală, aș zice, și pentru politica externă, pentru relațiile noastre cu alte țări. Și deci este important să știm că toate drepturile pe care le are un guvern obișnuit le are și un guvern interimar. Acest lucru este conform Constituției noastre.
Europa Liberă: Bulgaria este una dintre țările UE cu un puternic sentiment pro-rus în rândul populației. A devenit acest lucru problematic sau mai problematic din cauza războiului din Ucraina?
Radko Vlaykov: Vorbind despre orientarea pro-rusă în Uniunea Europeană, mă întrebați despre „una dintre cele mai” pro-ruse tendințe. Nu sunt sigur de asta. Nu sunt sigur, gândindu-mă la diverse sondaje, dar, probabil în Bulgaria războiul hibrid, voi repeta aceasta, războiul hibrid e foarte eficient din partea Rusiei.
De aceea este un sentiment de orientare pro-rusă, pentru că avem deja un partid absolut clar orientat pro-Rusia în Parlament. Unul dintre celelalte partide este în mod tradițional pro-rus, de aceea există acest sentiment, dar nu sunt sigur că Bulgaria este într-adevăr una dintre cele mai pro-ruse țări, o țară cu cea mai pro-rusă orientare a societății. Nu sunt de acord cu asta. Și am o mulțime de argumente.
Având în vedere războiul din Ucraina, vedem acum că în societatea noastră, nu vorbesc doar despre politicieni, vorbesc despre societate, suntem de partea Ucrainei. Și acesta este probabil cel mai bun exemplu că societatea noastră nu este pro-rusă. Bineînțeles, există nostalgie sovietică, nostalgie față de perioada dinainte, dar, în general, suntem absolut europeni și o societatea cu orientare euro-atlantică.
Europa Liberă: A existat această decizie în Bulgaria de a nu furniza armament greu Ucrainei, decizie care a fost asociată cu sentimentul pro-rus din Bulgaria. Este acesta cazul? Ar putea fi decizia reversibilă?
Radko Vlaykov: Dați-mi voie să vă răspund spunând că urmăresc foarte atent ce se întâmplă în România. Războiul a început la doar două săptămâni după ce mi-am preluat mandatul și urmărind discuțiile din societatea de aici îmi amintesc foarte bine pozițiile liderilor politici români. Când au fost întrebați despre aceste lucruri au spus că nu sunt teme care trebuie discutate public.
Sunt 100% de acord cu această poziție pentru că este vorba despre un detaliu de securitate națională, este vorba despre loialitatea noastră față de Ucraina, ca membri NATO. În Bulgaria nu a fost așa. Când a început războiul, aveam o coaliție cu patru partide și unul dintre partide era foarte activ în a aduce această tema în dezbaterea publica și în dezbaterea din Parlament.
Din punctul meu de vedere nu era o teme de dezbatere în societate, ci de coordonare cu aliații noștri. De aceea apreciez cum a acționat România.
Acum că am dus dezbaterea în societate și în Parlament, avem două propuneri legislative care vizează livrări de armament greu Ucrainei, urmează să vedem care va fi rezultatul final.
Europa Liberă: Un alt lucru pe care România și Bulgaria îl au în comun este Marea Neagră și a fost o provocare în ultimele opt luni. Multe priviri s-au îndreptat spre Marea Neagră. Ce face Bulgaria pentru a spori securitatea la Marea Neagră?
Radko Vlaykov: [Este] una dintre problemele la care lucrez foarte activ, într-adevăr. Am ajuns la o situație în care avem Bulgaria, România și Turcia, trei țări NATO, care fac parte din această zonă, desigur, Georgia și Ucraina, dar avem și Rusia.
De aceea trebuie să fim foarte uniți. Și aș spune că apreciez foarte, foarte mult faptul că Bulgaria și România au cooperare excelentă pe bază bilaterală și, de asemenea, în cadrul activităților noastre în NATO, o cooperare excelentă în acest domeniu, al Mării Negre și, desigur, în domeniul securității regionale.
O cooperare mai puternică între Bulgaria și România înseamnă o poziție mai puternică a NATO în regiune și la Marea Neagră.
Înțelegem acest lucru foarte bine și avem o înțelegere comună foarte bună a acestui lucru și cooperare cu activități concrete, cu planuri concrete etc.
Foarte important este să avem o poziție puternică în regiune şi în Marea Neagră, iar Bulgaria și România sunt unul dintre cei mai importanți factori de stabilitate aici. Și suntem foarte mulțumiți că la summitul NATO de la Madrid din iulie a fost luată o decizie care s-a bazat în special pe situația din Marea Neagră. A fost cea mai bună motivație pentru Bulgaria și România de a coopera în acest sens.
Europa Liberă: Existau experți care spuneau că, înainte de începerea războiului, NATO nu a acordat suficientă atenție Mării Negre și de atunci s-au schimbat multe lucruri. Iar Madrid a fost un punct important. Face NATO suficient acum?
Radko Vlaykov: Da, aș spune că sunt pe deplin de acord cu sensul întrebării dumneavoastră înainte de război, dar tot înainte de război au fost eforturi din partea noastră, adică Bulgaria și România, pentru ca NATO să acorde mai multă atenție regiunii.
Dacă vocea noastră ar fi fost ascultată, nu am fi ajuns la acest război în Ucraina.
Noi, ca țări din această regiune, ca țări care au făcut parte din sistemul sovietic, știm foarte bine cât de periculos este. Și voi spune ceva foarte, foarte pe scurt aici. După 2014, după acțiunea Rusiei împotriva Peninsulei Crimeea, noi, țările din formatul B9, și România este unul dintre cei mai activi lideri B9 împreună cu Polonia, am atras atenția, dar vocea noastră nu a fost ascultată de aliații noștri din NATO.
Noi am avertizat în această perioadă că Rusia nu se va opri la Crimeea, că Rusia va continua. Și dacă în această perioadă, vocea noastră ar fi fost ascultată, vocea țărilor și președinților B9, atunci nu am fi ajuns la acest război în Ucraina.
De aceea cred că aliații noștri ascultă acum mai mult vocile noastre și că reacțiile noastre sunt importante. E important că avem acțiuni comune, că aveam reprezentanți care sunt aici, în structurile NATO, că acționăm împreună. Da, avem probleme în Marea Neagră, dar trebuie să ne gândim și la contextul din Balcanii de Vest, un alt motiv să acționăm împreună și să înțelegem bine procesele și contextul.
Europa Liberă: Care ar trebui să fie, începând de acum, strategia pentru comunitatea internațională pentru a aduce mai aproape un potențial final al războiului?
Radko Vlaykov: Este foarte important să ne gândim la perioada de după război. Este foarte important. Cum se va termina acest război nu este clar. Ucraina va avea tot sprijinul nostru, dar nu știm cum se va termina războiul și când. Dar trebuie să ne gândim deja la situația de după război și să ne pregătim pentru a ajuta Ucraina cu felul în care vor compensa aceste pierderi, cum vor reconstrui țara.
Pentru că vedem acum această agresiune rusă. Este ceva atât de brutal. Este ceva ce nu se poate imagina în secolul 21, în anul 2022, să faci asta, să crezi că e posibil să ai un astfel de comportament față de civili, față de cetățeni. Deci, vorbind despre armată, este război... Este ceva foarte greșit, dar vedem cât de brutali sunt împotriva populației, bombardamentele din orașele care nu au doar obiective militare, dar și civile.
Trebui să ne uităm spre ce va fi și sunt mulțumit că Uniunea Europeană se gândește deja la asta. O fac și România și Bulgaria și e un alt domeniu în care acționăm împreună.
Europa Liberă: Sprijină Bulgaria un nou pachet de sancțiuni din partea Uniunii Europene?
Radko Vlaykov: În acest domeniu lucrăm îndeaproape cu partenerii din UE, discuțiile sunt complicate pentru că există dezbateri și argumente care privesc impactul real al sancțiunilor asupra economiei Rusiei și asupra economiilor noastre. E o temă care trebuie discutată de experți și ei sunt cei care trebuie să propună variante pentru politicieni.
Europa Liberă: Începe luna noiembrie, iar gazele naturale au fost o temă importantă pentru Europa în ultimele luni și se așteaptă să fie una și mai importantă la iarnă, în funcție de cât de grea va fi iarna. Bulgaria a fost una dintre țările care au pierdut gazul rusesc în urmă cu ceva timp, acum câteva luni, cât de serioasă e problema în acest moment?
Radko Vlaykov: Bulgaria împreună cu Polonia au fost primele țări care au rămas fără gaz rusesc. Nici nu știu cum să descriu această situație. Aveam un contract în vigoare cu Gazprom pentru livrări. Am plătit aceste livrări, iar ei le-au oprit.
Acesta este ceva ce este împotriva tuturor regulilor internaționale, tuturor regulilor de comerț internațional, o astfel de situație. Dar ce este interesant, nu doar despre Bulgaria și Polonia, dar și pentru alte țări care au ajuns în aceeași situație. Ce e foarte important este că în ultimele două, trei luni, ceea ce am descoperit în Europa, în Bulgaria și România, în toate țările, am descoperit că nu doar gazul rusesc este sursa de energie pentru Europa.
Acum vedem situația în care avem suficient gaz. E o problemă a prețurilor, dar avem alternative la gazul rusesc. Asta este foarte important. Și rușii au început să înțeleagă asta, că această armă este eficientă, dar doar până la un punct. La un moment dat ar putea să nu mai fie.
De aceea au început cumva să-și schimbe strategia, având în vedere că pe piață sunt alte surse: Azerbaidjan, Qatar, gaz natural lichefiat, etc.
Nu mă tem că în Bulgaria sau în Europa va fi o iarnă așa cum spuneau acum câteva luni surse ruse, că va fi foarte frig, nu va fi încălzire, nu va electricitate. Sunt sigur că nu va fi cazul.
Dacă vor fi proteste, vor fi organizate de partide și „surse” pro-ruse.
Nu vorbesc doar ca diplomat. Am și eu familie în Bulgaria. Sunt sigur însă că nu se va ajunge la acest scenariu foarte pesimist pe care îl sugerau diferite surse, cum că fără Rusia Europa ar fi pierdută, că va fi ca în Siberia.
Sunt sigur că nu e cazul și că politicienii știu de multă vreme cât de importantă e această problemă. Și fostul nostru guvern, și actualul, se ocupă exact de soluțiile pentru la iarnă.
Europa Liberă: Inaugurarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria a fost un punct important pentru Bulgaria, pentru țările vecine și pentru Uniunea Europeană. Și a fost prezentat ca un exemplu de lucruri care pot fi făcute. Europa are și problema inflației, care se combină și se adaugă la situația de pe piața gazelor, a energiei. Vă așteptați ca tensiunile sociale să devină mai puternice în Bulgaria, așa cum se întâmplă deja în alte țări?
Radko Vlaykov: Vreau să menționez înainte de a răspunde că da, acest interconector de gaz cu Grecia este foarte important pentru că este un exemplu pozitiv pentru surse alternative. Și aș spune că sunt foarte mulțumit că acest interconector de gaz între Bulgaria și Grecia este foarte important și pentru România și, de asemenea, prin România, este importantă și pentru Moldova.
Și sunt foarte mulțumit că la deschiderea acestui interconector, pe 1 octombrie anul acesta la Sofia, a fost prezentat și prim-ministrul Nicolae Ciucă. A fost o întâlnire excelentă cu președintele nostru, Ramon Radev, cu prim-ministrul Galab Donev și au discutat despre multe viitoare activități comune între Bulgaria și România, având în vedere această conectivitate energetică.
În legătură cu restul întrebării dvs., exclud astfel de tensiuni sociale pentru că avem o situație dificilă dacă luăm în considerare inflația, dar, în același timp, avem o mulțime de instrumente sociale folosite de către guvern, chiar și de acest guvern interimar, care acordă compensații diferitelor grupuri sociale, afacerilor etc., pentru a acoperi consecințele inflației, ale creșterii preţurilor la sursele de energie.
De aceea, exclud astfel de situații. Ultima dată când am avut niște proteste sociale din cauza prețurilor a fost în 1997. Dacă vor fi proteste, vor fi organizate de partide și „surse” pro-ruse.
Europa Liberă: Întreb despre aceste tensiuni sociale ținând cont și de propaganda rusă care a funcționat în Europa, România, Bulgaria și în lume, și a fost menționată când s-a vorbit despre protestele recente de la Praga. Care ar fi unele dintre mesajele pe care propaganda rusă le are în Bulgaria?
Radko Vlaykov: În primul rând, să facem acest comentariu: trebuie să fim foarte uniți în această luptă împotriva propagandei ruse și a războiului hibrid, război care vine din Rusia.
Trebuie să fim uniți, toate țările UE. În cazul Bulgariei și României, avem o abordare foarte similară din partea Rusiei. Aș spune încă o dată că poate mai eficientă în Bulgaria din cauza tradițiilor, mai eficientă, din păcate. Și trebuie să luptăm împreună.
Știrile false sunt foarte folosite de propaganda rusă în Bulgaria.
Avem acum o structură bună la Bruxelles, în Uniunea Europeană, este o cooperare foarte bună în Uniunea Europeană, în NATO, exact pe lupta împotriva războiului hibrid și în special împotriva știrilor false.
Știrile false sunt foarte folosite de propaganda rusă în Bulgaria. Dacă mă întrebați care e principalul [instrument], răspunsul e știrile false. Ca mesaje: faptul că Bulgaria nu va intra în Schengen pentru că Bulgaria nu ar conta în UE, aveți probleme pentru că nu mergeți înainte cu Rusia, acest sau acest politician pro-european e rău etc.
Minciuni diferite, dar care sunt similare, sunt convins, și aici și în Republica Cehă și în alte țări. Evident că propaganda sporește temerile cu privire la iarna viitoare și sigur că oamenii au încredere în surse de informare și sunt manipulați.
Oamenii spun: „Am citit aici”, „Am văzut acolo” și nu își imaginează că sunt fi minciuni, știri false. E important să știm asta și e și responsabilitatea presei. Am avut un caz recent în Bulgaria în care liderul partidului politic pro-rus din Parlament a dat afară anumiți jurnaliști de la o conferință de presă. Toți ceilalți ar fi trebuit să plece din solidaritate nu doar față de colegi, ci față de societate, față de valori.
Cred că și media trebuie să fie responsabilă, alături de politicieni și societate când vine vorba de știri false și propagandă.
Și aici se poate lucra mai mult la Bruxelles, dar și bilateral, pentru că și dacă sunt teme diferite, abordarea propagandistică e foarte similară și consecințele pot fi similare și e responsabilitatea tuturor celor cu o viziune pro-europeană.
Europa Liberă: Dacă ar fi să numiți primele trei priorități în relația bilaterală, care ar fi acestea?
Radko Vlaykov: Aș spune că este vorba despre o prioritate cu mai multe dimensiuni. Și este vorba despre conectivitate. Conectivitatea este cea mai importantă prioritate în relația Bulgariei cu România. Și diferitele dimensiuni sunt: conectivitatea în transport, în infrastructură și în energie.
Nu este normal să avem doar două poduri.
Și trebuie cumva ca aici să ridic problema acestei conectivități de infrastructură: trebuie să lucrăm mai intens pentru a avea poduri noi peste Dunăre. Nu este normal, în cadrul a peste 400 de kilometri de graniță comună pe Dunăre, să avem doar două poduri. Unul dintre ele are deja 70 de ani și este foarte vechi fizic și moral. Va trebui să avem un nou pod acolo.
O altă dimensiune a acestei conectivități este că trebuie să continuăm cu rezultate excelente ale comerțului nostru bilateral. Bulgaria este acum al treilea partener de comerț exterior pentru România. România este al doilea partener de comerț exterior pentru Bulgaria.
Turiștii români se află pe primul loc în rândul turiștilor străini din Bulgaria, iar cetățenii bulgari sunt pe primul loc în rândul cetățenilor străini care vizitează România. Dar avem un potențial imens de a crește toate aceste cifre acum. Ele sunt excelente fără poduri. Dacă vom avea mai multe poduri, va fi mai bine.
Parte a acestei dimensiuni este și cea a relațiilor între cetățenii noștri. Avem o cooperarea excelentă între municipalitățile de pe ambele maluri ale Dunării, dar există un mare potențial de a continua aceasta relație la nivel personal și de a folosi aceasta conectivitate mai bună în viitor pentru afaceri locale.
Și o altă dimensiune a acestei conectivități este să continuăm, Bulgaria și România, să fim împreună în Uniunea Europeană, în NATO. Împreună să avem poziții care sunt în favoarea oamenilor noștri și să contribuim la o poziție mai bună a UE și NATO în această regiune.
Și pentru că mă întrebați de situația politică internă din Bulgaria, pot să vă asigur că nu contează dacă viitorul guvern cu puteri depline va fi instalat în câteva săptămâni sau câteva luni. Linia cooperării strategice cu România va rămâne aceeași.
Europa Liberă: Ați menționat turismul și faptul că turiștii români sunt pe primul loc printre străinii care vizitează în Bulgaria. Care e strategia Bulgariei pentru a-i face să se întoarcă și, eventual, să aducă și alți noi turiști români?
Radko Vlaykov: E o temă căreia îi acordăm o importanță foarte mare și un obiectiv e să ajutăm oamenii noștri să știe mai multe unii despre ceilalți. De aceea am inaugurat recent în România un Club al Agenției de știri a Bulgariei, BTA și avem un corespondent aici, ca rezultat al cooperării cu agenția română, Agerpres. E parte a strategiei noastre.
Și aș zice că acum, după zeci de ani de la schimbările majore din țările noastre, avem o atmosferă absolut nouă în relațiile dintre noi. Mentalitățile noastre s-au schimbat datorită reîntoarcerii la valori europene, blocate timp de 50 de ani din cauza comunismului.
Pe această bază a valorilor europene, a valorilor normale revenite și în Bulgaria și în România, sigur că ne redescoperim unii pe ceilalți și vedem cât de similari și apropiați suntem. Așa trebuie să continuăm. Turismul are nevoie de informații. Vreau ca românii și bulgarii să vorbească unii cu ceilalți și unii despre ceilalți și să ajutăm și noi. Cu informații și cu cooperare între agențiile de turism.
Văd un potențial mare și în dezvoltarea relațiile Bulgariei cu nordul României, până acum ne-am concentrat doar în sud. Potențialul e extraordinar. Și sper să semnăm anul acesta și înțelegerea concretă pentru construirea unui nou pod peste Dunăre care să lege țările noastre.
Europa Liberă: La final, v-aș întreba care este cea mai mare dorință pe care o aveți cu privire la misiunea în România? Care e lucrul despre care, când veți privi înapoi la această misiune vreți să puteți spune „Am vrut acest lucru” și, să sperăm, „s-a realizat”?
Radko Vlaykov: Când mă întorc în țara mea, în trei ani și jumătate, când mandatul meu se va termina, vreau să revin de mai multe ori folosind diferite poduri.
În al doilea rând, să văd aceste relații între oameni, relații europene și mai bune decât acum 40 de ani. În fine, să avem relații excelente între țările noastre la nivel politic. Să fim împreună în Uniunea Europeană și NATO și să contribuim prin eforturile noastre comune la stabilitatea din Marea Neagră și din regiune. Aș fi foarte bucuros dacă vom avea acestea și sunt sigur că va fi așa.
