De la cel mai înalt nivel al politicii de la București încă nu a fost transmis niciun mesaj de condoleanțe, după decesul scriitorului Mihai Șora. În schimb, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost promptă, fapt comentat îndelung pe rețelele sociale.
„Politicienii români sunt defazați de societate”, spune expertul în comunicare Dumitru Borțun. „Oamenii ăștia sunt defazați în general, în raport cu viața societății românești, pentru că stilul lor de viață, modul lor de trai și tipul de activitate îi izolează într-o boltă simbolică, străină de cea a majorității poporului”, subliniază profesorul universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA.
Dumitru Borțun atrage atenția asupra pericolului ca politicienii de la vârful țării să ajungă să trăiască într-un glob de sticlă.
„Știu ce risc este să te abstractizezi, să nu mai știi cine ești, să vezi lumea prin geamul automobilului de serviciu. Iar atunci când te duci în clădirea Parlamentului sau la partid, pur și simplu rămâi în aceeași boltă simbolică, în termenii dvs., ai jurnaliștilor, în aceeași bulă. E ca o bulă din care nu se mai poate ieși.”
Întrebat dacă lipsa de reacție ar putea fi explicată prin faptul că filosoful Mihai Șora a luat atitudine împotriva unor partide sau a unora dintre politicieni, profesorul în comunicare spune că este vorba despre o politizare „stupidă”, iar un mesaj din partea acestora era cu atât mai normal, indiferent de viziunile politice.
Dumitru Borțun crede că mulți dintre politicieni devin fie „iresponsabili”, fie „se prostesc”, din cauza „bulei de partid”.
„Se confirmă unii pe alții și se gratulează între ei, își satisfac narcisismele unii altora și rămân acolo, în bula lor de partid, fără să-și dea seama că, în afară, circuitul de idei și de valori e altul”, subliniază profesorul universitar.
Parlamentul României a decis să marcheze comemorarea unui an de război în Ucraina, la o zi după
Un alt episod pe care politicienii români l-au ratat a fost comemorarea și condamnarea unui an de invazie a Rusiei în Ucraina.
Vineri, pe 24 februarie, o parte dintre politicieni au transmis mesaje și comunicate de presă. Însă, Parlamentul României a decis să se reunească abia la trei zile de la împlinirea unui an de război, pentru a marca momentul.
De altfel, conducerile celor două camere au decis sâmbătă, cu o zi mai târziu, ca Parlamentul să se întrunească în şedinţă comună pe această temă.
„Este o lipsă de sincronizare cu evenimentele, pentru că lor nu le stă mintea la așa ceva. Lor le stă mintea la cu totul alte lucruri. Diferența dintre o gașcă și o organizație este că o gașcă se adună pe bază de interese, o organizație sau o comunitate se adună pe bază de valori, valori împărtășite”, explică Dumitru Borțun.
Profesorul în comunicare și relații publice consideră că „partidele noastre sunt organizate pe interese, nu pe valori.”
„De aici și turismul politic atât de lejer. Pentru că lor le e indiferent că pleacă dintr-un sistem de valori și se duc în altul. Fiindcă ei nu pentru valorile, pentru convingerile lor s-au dus acolo, s-au dus pentru niște interese. Iată de ce au alte preocupări decât marcarea unui an de la izbucnirea războiului”, concluzionează Dumitru Borțun.
Un alt moment în care președintele Klaus Iohannis nu s-a grăbit să reacționeze
Cele două evenimente recente în care a lipsit un punct de vedere prompt de la vârful clasei politice nu sunt singurele.
Președintele Klaus Iohannis, promotor al „toleranței zero” față de plagiat și al reformei „România Educată”, a reacționat abia la începutul lunii februarie la decizia de plagiat a UBB în cazul Lucian Bode, deși a fost emisă pe 11 ianuarie.
„Eu am încredere că PNL şi domnul Bode, personal, vor analiza aceste chestiuni şi impactul politic. Eu, personal, sincer, mă aştept ca cel târziu până la rotaţia guvernamentală să se ia o decizie clară în acest sens”, a spus Klaus Iohannis.
Nu puține au fost vocile critice care au remarcat că, pe lângă reacția tardivă, termenul fixat de președinte pentru reglarea problemei este început de iunie, la aproape o jumătate de an de la verdictul Comisiei de Etică a Universității Babes Bolyai din Cluj.
