Reutilizarea dispozitivelor medicale de unică folosință - precum defibrilatoarele și stimulatoarele cardiace, prelevate inclusiv de la cadavre și care ar fi fost implantate la peste 230 de pacienți de cardiologul ieșean Dan Tesloianu - este interzisă în România din iunie 2021.
Metoda reutilizării a fost practicată imediat după anii 1990, dar acum nu mai este o necesitate, pentru că dispozitivele sunt mai ușor de găsit și sunt mult mai ieftine. Un alt motiv ar fi că fondurile disponibile le permit spitalelor să își procure cea mai mare parte a acestor dispozitive.
Sunt concluziile datelor obținute de Europa Liberă de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), dar și de la mai multe spitale de boli cardiovasculare din țară.
Aproape 10 milioane de euro au decontat anul trecut CNAS și Ministerul Sănătății pentru stimulatoare cardiace și defibrilatoare.
Faptul că sunt necesare fonduri și mai mari, dar și o simplificare a procedurilor, nu justifică acte medicale lipsite de transparență și chiar ilegale, spun specialiștii și managerii de spitale intervievați de Europa Liberă.
De ce alte state refolosesc dispozitivele și România nu?
Imediat după izbucnirea cazului Tesloianu, în România a început o dezbatere amplă legată de reutilizarea dipozitivelor cardiace. Multă lume s-a întrebat de ce în România este interzisă, dacă alte țări acceptă metoda. De exemplu, Franța sau Germania donează astfel de dispozitive în Asia și Africa.
De remarcat că ele sunt destinate țărilor sărace, care nu și-ar permite să le asigure pacienților aceste dispozitive, pentru că sunt prea scumpe.
Uniunea Europeană a emis un regulament, în 2017, și a lăsat fiecare stat să decidă dacă aceste dispozitive pot sau nu să fie reutilizate. A stipulat doar că, în condițiile în care legile interne ale unei țări interzic, ele nu mai pot fi refolosite.
România s-a aliniat practicii de a nu mai refolosi aceste dispozitive în 2021, prin lege. Nici înainte însă, după 2010, metoda nu se practica la scară largă.
Reutilizarea dispozitivelor cardiace implantabile nu ar fi neapărat nesigură dacă sunt respectate anumite criterii - sterilizarea corespunzătoare și 2/3 din baterie neutilizată. Ar fi obligatorie, însă, informarea atât a aparținătorilor persoanei de la care a fost prelevat dispozitivul, cât mai ales a primitorului, mai spun specialiștii consultați de Europa Liberă.
În condițiile în care România interzice prin lege procedura, nici măcar dacă, teoretic, ea ar fi sigură și alte state încă o practică, nu ar putea fi pusă în practică.
Procurorii: Medicul Tesloianu a falsificat fișele de consimțământ și a creat o nevoie artificială pentru aceste dispozitive
În cazul de la Iași, potrivit procurorilor, nici măcar informarea pacientului și a familiei nu a fost respectată. Anchetatorii îl acuză pe medicul ieșean și pe colaboratorii acestuia că ar fi „alterat” fișele medicale de consimțământ informat al pacienților, adăugând paragraful conform căruia pacientul știa de unde provine dispozitivul ulterior semnării documentului de către aceștia.
Mai mult, procurorii arată că medicul ar fi prescris unele medicamente care să ducă la necesitatea implantării unui stimulator sau defibrilator.
Se naște o altă întrebare. Cum putea un medic să refolosească la scară largă aceste defibrilatoare sau stimulatoare cardiace fără ca șefii spitalului să știe?
„Vorbim de un medic practicant într-un spital mare, universitar, unde trebuia să existe niște norme, niște proceduri care să fie aplicate. Ceva nu a funcționat, conducerii spitalului nu avea cum să îi scape astfel de lucruri, dar totuși i-au scăpat. Cel mai rău este că dezvăluirile afectează din nou încrederea pacienților în medici. Efectele cazului de la Iași vor fi stinse doar în ani buni”, a spus pentru Europa Liberă președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu.
El a subliniat că șefii spitalului au o responsabilitate clară în acest caz, practicile incriminate de procurori întinzându-se pe durata a cinci ani, 2017-2022.
Colegiul Medicilor verifică și el faptele doctorilor de la spitalele din Iași și Brașov, în paralel cu ancheta administrativă declanșată de Ministerul Sănătății. Dan Tesloianu este arestat pentru 30 de zile pentru abuz în serviciu în formă continuată și luare de mită.
Vineri, Parchetul a transmis, într-un comunicat, că alți trei doctori au fost puși sub urmărire penală. Este vorba despre un cardiolog, un șef de clinică de cardiologie și un fost manager de spital din Iași, acuzați de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu și, respectiv, neglijență în serviciu.
Fostul manager din perioada în care faptele ar fi fost comise de Dan Tesloianu este Ioan Bîrliba, care nu a putut fi contactat în timpul redactării acestui articol.
Medicul Dan Tesloianu, aflat în centrul scandalului, este învinuit că a operaționalizat o rețea de cadre medicale care i-au furnizat dispozitivele pe care le-a implantat, ilegal, după interzicerea explicită în legislația românească, în 2021. Sunt mari semne de întrebare și în privința practicilor dinainte însă.
Caz izolat sau fenomen?
Câtă vreme un astfel de caz a ieșit retroactiv la lumină, acuzațiile fiind pentru perioada 2017 -2022, este greu de stabilit dacă pot exista situații similare și în alte spitale, admite Daniel Coriu, chiar dacă mizează pe probitatea majorității medicilor.
Practicile de la Iași nu pot fi considerate generalizate, spune președintele asociației Cardiogen, a pacienților cu boli cardiace genetice, Radu Bălan.
„Așteptăm ca autoritățile să vină și să facă lumină în acest caz, cum a fost posibil, ce s-a constatat din punct de vedere medical”, se revoltă președintele Asociațiilor Pacienților Transplantați din România, Gheorghe Tache.
În cazul pacienților transplantați, care beneficiază de organe prelevate inclusiv de la persoane în moarte cerebrală - lucru prevăzut în legislație - pașii sunt foarte stricți, iar informarea donatorilor, aparținătorilor și a primitorilor este esențială.
„Pacienții sunt informați exact de la cine primesc organul și în ce stare se găsește. Mai mult, înainte de un transplant sunt chemate la control două-trei persoane de pe lista de așteptare, pentru a fi examinate. În caz că starea de sănătate de moment a primului de pe listă nu permite transplantul, intră următorul din listă”, explică Gheorghe Tache.
Chiar dacă în spațiul public au existat comparații între reutilizarea aparatelor cardiace implantabile și transplantarea de organe, inclusiv de la persoane în moarte cerebrală, diferențele sunt importante, spune președintele Asociațiilor Pacienților Transplantați din România.
Durata de viață a unui stimulator cardiac sau defibrilator, chiar și nou, este de maxim 10-15 ani, după care este necesară o nouă intervenție pentru montarea altui dispozitiv.
„În asociație avem persoane cu transplant de organ făcut acum 30 de ani, 28 de ani, eu am de 18 ani”, subliniază Gheorghe Tache.
Are România fonduri suficiente? Pot acoperi spitalele toate cazurile?
Spre deosebire de transplanturi, unde lista de așteptare cuprinde mii de persoane - existând în timp scandaluri legate de prioritizarea unor persoane publice - în cazul dispozitivelor cardiace implantabile nu există un blocaj de acces al pacienților la acestea, rezultă din informațiile obținute de Europa Liberă.
Dacă în 2022 au fost realizate sub 300 de transplanturi în România, potrivit datelor transmise de Agenția Națională de Transplant, anul trecut peste 6.600 de pacienți au beneficiat de stimulatoare cardiace și alți aproape 800 de defibrilatoare, decontate spitalelor de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin programul naţional de sănătate curativă de cardiologie.
Aproape 800 dintre beneficiarii implanturilor de stimulatoare cardiace și peste 100 dintre cei cărora le-au fost implantate defibrilatoare au fost din județul Iași.
La nivel național, numărul de pacienți cărora li s-au implantat anul trecut astfel de dispozitive prin programul național decontat de CNAS este cel mai mare din ultimii cinci ani.
Peste 7 milioane de euro au costat dispozitivele cu materialele auxiliare necesare, fiind procurate prin licitație de către spitale.
Achiziția de defibrilatoare cardiace implantabile este finanțată și prin programul de prevenție al morții subite, derulat de Ministerul Sănătății. Alte 1,82 milioane de euro (aproape 9 milioane de lei) au fost cheltuite de către spitale, din aceste fonduri, în 2022.
În funcție de tipul lor - dispozitive cu una, două sau trei sonde - și generația din care fac parte aparatele, costurile variază de la câteva sute de euro, în cazul stimulatoarelor cardiace unicamerale, dar pot ajunge și la aproximativ 7.000 de euro în cazul unor defibrilatoare cu trei sonde, de ultimă generație.
Programul este derulat în peste 20 de spitale, cea mai mare parte a acestora fiind implantate în cele cinci institute de boli cardiovasculare din țară - București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș, respectiv în secțiile de Cardiologie din spitalele județene, sau alte spitale din aceste centre universitare.
Implantări de stimulatoare cardiace și defibrilatoare fac și medicii din orașe precum Baia-Mare, Sibiu, Craiova sau Arad, dar de multe ori și pacienții de aici ajung să fie preluați tot de institutele din centrele universitare.
„Programul derulat de noi se adresează pacienților programabili, aflați în monitorizarea medicilor specialiști și care au recomandare de astfel de dispozitive, dar nu urgențele medicale. Programul are un buget, spitalele își fundamentează propriul buget, Casa Națională dă acest buget Caselor Județene de Sănătate, iar acestea către spitalele care derulează programul”, a spus pentru Europa Liberă Larisa Mezinu, purtătorul de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Fiecare spital achiziționează materialele sanitare de care are nevoie, în funcție de adresabilitate și de nota de fundamentare făcută; aceste materiale reprezintă stocurile de care pacienții, programabili, trebuie să beneficieze. Dacă unitatea nu mai are nici buget să cumpere alte materiale, nici un anumit material, semnalează Casei Județene situația și explică eventual și faptul că are și pacienți care au nevoie de acele materiale și solicită o suplimentare de buget, iar Casa Județeană cere Casei Naționale de asigurări suplimentarea bugetului”.
De altfel, declanșarea cazului medicului Dan Tesloianu ar fi pornit de la un control al Casei Județene de Asigurări Iași, care a descoperit unele nereguli în materie de achiziții, potrivit Ziarului de Iași.
Conducerea spitalului a făcut un audit intern și ar fi descoperit că în spital ar fi fost reimplantate peste 230 de dispozitive provenite inclusiv de la persoane decedate, iar în luna august Dan Tesloianu a fost schimbat din funcția de șef al laboratorului de cardiologie, conform aceleiași surse.
Ideea lansată în spațiul public de unii medici, că reutilizarea dispozitivelor cardiace i-ar putea ajuta pe cei cu posibilități reduse nu are susținere, adaugă reprezentantul CNAS.
„Dacă o persoană este asigurată beneficiază de aceste dispozitive, la recomandarea medicului specialist, în spitalele care derulează programul. Totodată, medicii din spitalele și secțiile de boli cardiace se cunosc între ei și dacă se întâmplă ca pacientul să nu poată aștepta foarte mult iar un spital să nu aibă stoc în acel moment este redirecționat spre altă unitate, care are aceste stocuri”.
Informațiile furnizate de reprezentanții CNAS au fost confirmate, în mare parte și de conducerile a patru din cele cinci institute de boli cardiovasculare din țară, cele care tratează exclusiv patologia cardiacă.
„În ultimii ani finanțarea a acoperit în totalitate necesarul de dispozitive, atât calitativ cât și cantitativ”, spune managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Târgu-Mureș, medicul Mariana Ciorbă.
Aproape 300 de stimulatoare cardiace și aproape 100 de defibrilatoare implantează medicii de aici anual pacienților. La celelalte institute de boli cardiovasculare, care acoperă județe mai populate, numărul acestora este și mai mare.
La Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara sunt implantate anual peste 700 de stimulatoare cardiace și între 100-150 de defibrilatoare, a transmis Europei Libere conducerea spitalului.
Costul de achiziție variază, în funcție de complexitatea aparatului, între 2.400 și 11.000 de lei, în cazul stimulatoarelor, respectiv, între 13.200 și 34.000 de lei, în cazul defibrilatoarelor.
„De fiecare dată când starea pacienților a impus o asemenea procedură, am avut disponibile astfel de dispozitive, iar instituția noastră rezolvă urgențele cardiovasculare pentru toate categoriile de pacienți (chiar dacă nu au asigurare de sănătate) din cinci județe din regiune. Să vină cineva în urgență și să nu i se monteze dispozitivul necesar, acest lucru nu a existat!”, a spus pentru Europa Liberă cardiologul Dan Gaiță, șeful secției de Cardiologie a Institutului de Boli Cardiovasculare din Timișoara și vicepreședinte al Societății Române de Cardiologie.
Hățișul procedurilor și finanțare insuficientă pentru dispozitivele complexe
Deși situația nu este dramatică, reprezentanții spitalelor admit că e nevoie de creșterea finanțărilor sau de simplificarea procedurilor de achiziție, în cazul defibrilatoarelor, de exemplu.
„Discuții pot apărea în cazul produselor mai sofisticate; în cazul în care starea pacientului nu reprezintă o urgență majoră și dacă medicul cardiolog specializat în electrofiziologie recomandă un dispozitiv implantabil cu specificații speciale, putem fi în situația de a-l comanda pentru că nu îl avem momentan în stoc”, recunoaște medicul Dan Gaiță.
Ideea este susținută și de reprezentanții Institutului de boli cardiovasculare din Târgu-Mureș. În cazul pacienților cu necesități mai speciale, există variante de dispozitive complexe, însă costul acestora este mult mai ridicat.
„Trebuie create condiții ca și acest tip de dispozitive să fie implantate pacienților care au nevoie de ele”, a spus managerul Mariana Ciorbă.
Potrivit acesteia, este necesară o creștere a finanțării pentru dispozitive implantabile cu aproximativ 20% pe an, întrucât, odată cu creșterea numărului de beneficiari, aceștia vor reveni la implantarea cu noi dispozitive, durata de viață a bateriilor fiind estimată la 7-10 ani.
„Ne este tuturor evident că nimic nu justifică practicile ilegale, nici chiar sintagma «fondurile nu acoperă absolut toate nevoile»”, subliniază medicul Dan Gaiță.
„Grija față de pacient trebuie să fie obiectivul nostru major și să folosim pentru aceasta căile legale și întreaga energie și expertiză pe care le avem”.
La Institutul Inimii din Cluj-Napoca, unde se implantează anual aproximativ 700 de stimulatoare și până în 100 de defibrilatoare cardiace, necesarul de stimulatoare este asigurat pentru toate categoriile de pacienți, însă achiziția de defibrilatoare, „cu preț mai mare și fonduri limitate” este mai dificilă, a transmis Europei Libere conducerea spitalului.
„Stocul de dispozitive permite asigurarea urgențelor imediate, în timp real, dar există listă de așteptare pentru pacienții care au indicație de implantare de defibrilator în regim cronic”.
Reprezentanții spitalelor contactate de Europa Liberă mai spun că este nevoie de o flexibilizare a finanțării, prin asigurarea unui buget tampon, care să permită achizițiile necesare în caz că furnizorii întârzie livrările, dar și de o aplecare mai mare a autorităților centrale spre problemele concrete de care se lovesc spitalele.
„Subliniem greutatea cu care se poate duce la bun sfârșit o procedură de achiziție de stimulatoare și defibrilatoare având în vedere procedura de licitație extrem de anevoioasă”, spune directorul medical al Institutului Inimii din Cluj, Adrian Molnar.
În ciuda neajunsurilor privind dispozitivele mai scumpe, medicul este tranșant.
„Nu cred că este necesară reconsiderarea legislației care interzice reutilizarea. Dacă s-a luat această decizie, a existat un fundament pentru asta, iar permiterea din nou a refolosirii dispozitivelor ar putea da loc la abuzuri”, a spus chirurgul Adrian Molnar.
Informarea pacientului, esențială înainte de implantare
Institutul „CC Iliescu” din Capitală nu a oferit o situație exactă a numărului dispozitivelor implantate, dar și aici sunt de ordinul sutelor, potrivit directorului medical Iulia Kulcsar.
Instituția a atribuit anul trecut un contract cadru pe trei ani, în valoare de peste 22 milioane de lei (fără TVA) pentru achiziția a patru loturi de stimulatoare cardiace unicamerale și bicamerale, de câte două tipuri, cu un număr maxim de 3.000 de bucăți livrate.
Accesul la dispozitive a crescut foarte mult în ultimii ani și contribuie decisiv la starea de sănătate a pacienților cu tulburări cardiace, a subliniat medicul.
Chiar dacă aparatele sunt noi, informarea și acordul pacienților sau al aparținătorilor este foarte important, a mai spus Iulia Kulcsar. Chiar și în trecut, când se reutilizau dispozitive, aceste lucru se făcea după multiple aprobări și informare a pacienților.
„Informarea pacientului este obligatorie, chiar dacă pacientul ajunge în urgență. Mai întâi îl consulți, doar la cei intubați consemnezi că a fost adus intubat, iar deciziile medicale se iau de către o comisie interdisciplinară. Căutăm întotdeauna să aflăm de la echipajul de pe ambulanță informații pentru a lua legătura cu aparținătorii”.
Practic, în toate situațiile există protocoale care trebuie urmate atunci când un pacient suferă o intervenție, a explicat medicul.
„Ca mecanism de control pentru a preîntâmpina practici nerglementate, noi am tipărit, încă din 2015, o informare către pacient, prin care le aducem la cunoștință, încă o dată, că în unitatea noastră toate dispozitivele sunt gratuite, respectiv acoperite din fondurile spitalului”, a precizat conducerea Institutului Inimii din Cluj.
„Informarea e atașată fișei de observație clinice generale a pacientului și e semnată de acesta, pentru luare la cunoștință”.
Situația actuală nu mai justifică apelarea la dispozitive reutilizate, cum se întâmpla în urmă cu foarte mulți ani, a mai spus medicul Iulia Kulcsar.
În schimb, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iași - celălalt spital din municipiu unde se implantează dispozitive cardiace, pe lângă Spitalul „Sf. Spiridon” - chirurgul Grigore Tinică spune că Moldova este discriminată în privința alocării de fonduri în domeniul medical.
„Iașul ține în spate toate județele din regiune, care are undeva la 5 milioane de locuitori, dar alocările nu sunt pe măsură, asta reiese și din investițiile României plănuite prin PNRR”, susține el.
Inclusiv ponderea beneficiarilor de dispozitive cardiace în 2022, în județul Iași - puțin peste 10% în cazul beneficiarilor de stimulatoare și sub 15% - în cazul beneficiarilor de defibrilatoare - ar ilustra această „discriminare”, consideră el, evitând să facă comentarii legat de situația de la Spitalul „Sfântul Spiridon”.
Directorul medical al spitalului „CC Iliescu” din Capitală, Iulia Kulcsar, a adăugat la rându-i că, în cazul cardiologului Dan Tesloianu, informațiile ar trebui cercetate în primul rând și de cei cu competențe în domeniu, pentru a face o analiză pertinentă a situației.
Șeful secției de Chirurgie cardiovasculară de la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu-Mureș, medicul Horațiu Suciu, a atras la rândul său atenția că acuza adusă cardiologului Dan Tesloianu cum că ar fi administrat medicație pacienților pentru a induce necesitatea implantării unui dispozitiv cardiac trebuie pusă în context.
„Sunt situații, spre exemplu în boala de nod sinusal, când medicul poate decide să dea o anumită medicație care poate accentua anumite simptome, ale bradicardiei spre exemplu, însă pentru a vedea dacă este pusă în evidență acea afecțiune. Nu spun că așa s-a întâmplat, dar în teorie există și această variantă”.
Pe de altă parte și el subliniază că lipsa de transparență a practicilor din cazul de la Iași este îngrijorătoare.
Ce spune legea românească în privința dispozitivelor cardiace
„Este interzisă utilizarea în instituțiile sanitare publice și private a dispozitivelor medicale de unică folosință, reprelucrate”, menționează Ordonanța de Urgență a Guvernului publicată în Monitorul Oficial în iunie 2021.
„Este interzisă reprelucrarea în vederea reutilizării în instituțiile sanitare publice și private a dispozitivelor și materialelor de unică folosință”, mai specifică Legea, elaborată cu urmare a regulamentelor UE care prevedeau actualizarea legislației în domeniul dispozitivelor medicale până cel târziu în mai 2021.
Cu alte cuvinte este interzisă atât implantarea de astfel de dispozitive într-un spital, cât și furnizarea de dispozitive către un alt spital.
Regulamentului UE prevede că „reprelucrarea și utilizarea ulterioară a dispozitivelor de unică folosință pot avea loc numai dacă dreptul intern permite acest lucru”, astfel că decizia autorităților sanitare române rămâne suverană.
Studiile arată că dispozitivele cardiace pot fi reutilizate, dar în condiții stricte
Chiar dacă reutilizarea dispozitivelor cardiace implantabile este interzisă explicit în România, din 2021, studiile de până acum arată că nu ar pune în pericol sănătatea beneficiarilor, dacă sunt respectate anumite criterii.
Un astfel de studiu, care a avut 270 de pacienți implantați cu stimulatoare cardiace - din care peste 150 cu dispozitive reutilizate - a fost derulat de Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara, între 2001-2012. Cercetarea arată că dispozitivele nu prezintă riscuri suplimentare pentru beneficiari față de cele noi.
Este necesară însă sterilizarea adecvată și verificarea gradului de utilizare a bateriei, a spus pentru Europa Liberă unul din co-autorii studiului de la Timișoara, cardiologul Bogdan Enache, în prezent medic în Monaco.
Dispozitivele reutilizate au provenit din spitale din Franța, în cadrul unui proiect caritabil, a menționat el.
„În funcție de proveniența lor, bateria poate fi aproape plină (cazul dispozitivelor desigilate sau desterilizate din greșeală) sau parțial utilizată (cele recuperate de la persoane decedate). Majoritatea studiilor din literatura de specialitate au folosit doar dispozitive cu cel puțin 2/3 din baterie restantă”.
„Raționamentul din spatele acestei practici este acela de a evita situația în care bateria ține prea puțin și duce la reintervenții chirurgicale frecvente (fiecare intervenție chirurgicală având propriile riscuri)”, a detaliat el.
El subliniază, așa cum a precizat și medicul Radu Lupescu, că, în Franța, extragerea dispozitivelor de la persoanele decedate este chiar legiferată ca obligatorie, în cazul persoanelor care urmează să fie incinerate, pentru a nu interfera cu echipamentul de incinerare.
Studiul realizat la Timișoara a fost menționat recent de deputatul Emanuel Ungureanu pentru a cere explicații Ministerului Sănătății în legătură cu existența acestor practici în spitale și a solicitat Institutului de Boli Cardiovasculare dacă pacienții implantați cu dispozitive reutilizate sunt în siguranță.
Bogdan Enache a precizat însă că rezultatele studiului au fost publicate tocmai după monitorizarea pacienților post implantare, pe o durată care a variat între o lună și nouă ani, durata medie de monitorizare fiind de 33 luni (aproape 3 ani). Informația e precizată de altfel în rezumatul studiului.
Pe de altă parte, șeful secției de Cardiologie a spitalului, Dan Gaiță, a precizat pentru Europa Liberă că practica reutilizării de dispozitive a existat în trecut, când legislația permitea acest lucru, dar că nu mai este folosită de ani buni în instituție.
Când și de ce se implantează stimulatoare sau defibrilatoare
Stimulatoarele și defibrilatoarele cardiace ajută ritmul inimii pacientului să funcționeze normal, explică medicul cardiolog Dan Gaiță.
„Când ritmul cardiac devine prea lent pentru satisfacerea nevoilor organismului – clasic descris ca prezența unui bloc atrio-ventricular de grad înalt – pacientul are indicație de implantare a unui stimulator cardiac”.
„Sunt zeci de ani de când aceste aparate și tehnicile folosite se perfecționează continuu și deja de ani buni se pot implanta și defibrilatoare cardiace, care atunci când sesizează că există o aritmie cardiacă cu potențial letal pot opri aritmia, salvând viața pacientului – aceste materiale sunt disponibile în programul național de prevenție a morții subite”, a explicat medicul.
Există totodată urgențe majore, precum infarctul de miocard, în care pacientul are nevoie pe lângă introducerea unui stent, inclusiv de un stimulator cardiac.
„Circa 80% din patologia cardiovasculară este dată de ateroscleroză, iar complicația majoră este infarctul de miocard. În majoritatea cazurilor artera este blocată de un cheag format datorită fisurării unei plăci de aterom de la acel nivel al vasului – specialistul în cardiologie intervențională reface de urgență fluxul de sânge și menține artera permeabilă prin montarea unui dispozitiv flexibil, denumit stent (de precizat că acest stent nu mai poate fi recuperat după decesul pacientului!)”, a adăugat cardiologul.
„Patologia cardiovasculară este deosebit de complexă și DA, o parte din pacienții care au infarct miocardic acut s-ar putea să aibă nevoie și de implantul unui stimulator cardiac (mai ales dacă artera care irigă centrul ritmului cardiac este afectată)”.
Avocații medicului Tesloianu vor ieși public cu explicații
Medicul cardiolog, specializat în electrofiziologie, Dan Tesloianu, de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași, a fost arestat recent pentru 30 de zile, fiind acuzat că a implantat între 2017-2022 peste 230 de defibrilatoare și stimulatoare cardiace inclusiv de la cadavre, pacienților, fără informarea, înainate de deces, a persoanelor de la care au fost prelevate, sau a aparținătorilor.
Medicul este învinuit de abuz în serviciu în formă continuată, luare de mită, respectiv complicitate în continuarea lucrărilor la o clădire, după ce autoritățile le sistaseră, într-o speță de natură imobiliară.
Procurorii de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care au instrumentat dosarul, îl acuză pe medicul ieșean că a operaționalizat o rețea de cadre medicale care i-au furnizat dispozitive implantabile - defibrilatoare și stimulatoare cardiace - și că între 2017 - 2022 a implantat peste 230 de astfel de dispozitive, reutilizate și prelevate inclusiv de la persoane decedate, pacienților.
Referatul procurorului de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ notează că „medicul a reimplantat dispozitivele fără a le înregistra în gestiunea spitalului (în lipsa unor documente de proveniență) și în consecință fără a parcurge fluxul procedural intern, neexistând avize de conformitate din partea MS, certificate de garanție și documente care să ateste parcurgerea etapelor de sterilizare”.
În unele cazuri, achizițiile s-ar fi făcut fraudulos, prin comandarea de kituri de defibrilatoare implantabile noi, din care ar fi utilizat însă doar materialele auxiliare, implantând dispozitive reutilizate.
Unora dintre pacienți le-ar fi administrat fie diagnostice fictive, fie medicamente care să inducă necesitatea unor astfel de dispozitive, consemnează procurorii; totodată, direct sau prin intermediul subordonaților ar fi alterat fișele de consimțământ informat ale pacienților.
Mai exact, ar fi adăugat ulterior semnării documentelor de către aceștia a unui paragraf prin care pacienții și-ar fi dat acordul pentru a beneficia de dispozitivele respective reutilizate, prelevate de la cadavre.
Polițiștii de investigații economice și investigații criminale au efectuat anterior, sub supravegherea procurorului de caz, percheziții în județele Iași, Brașov și Neamț, la sedii de firme, domicilii personale, dar și la cinci spitale.
Chiar dacă în referatul procurorului de la ÎCCJ suma vehiculată la acuza de luare de mită este una simbolică, de 100, de lei, polițiștii au reținut bunuri substanțiale în urma perchezițiilor.
„Au fost descoperiți și indisponibilizați 162.920 de lei, 116.795 de euro, 2.357 de USD, 300 de lire sterline, 300 de franci elvețieni, 3.500 de forinți, 520 de coroane suedeze, 200 de coroane daneze, 300 de lire sterline, 19 telefoane mobile, 60 de memory stickuri, 14 laptopuri, 3 tablete, 9 hard diskuri, 250 de DVD-uri și 25 de stimulatoare/defibrilatoare cardiace”, au transmis polițiștii, care au ridicat și 36 de tablouri ale unor pictori naționali cunoscuți, depuse la Muzeul de Artă din Iași.
Avocatul Marius Todeancă, reprezentantul medicului Dan Tesloianu spune că în zilele următoare va publica explicații legate de acuzele care i se aduc medicului.
