„Occidentul nu a avut o strategie pentru Marea Neagră, în timp ce a Rusiei a fost mereu agresivă, revanșistă și barbară”, a spus Dmitro Kuleba în deschiderea discuțiilor conferinței care are loc la București sub egida Platformei Internaționale Crimeea (o inițiativă a Ucrainei lansată în 2021 pentru consolidarea politicii de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei în 2014).
Primul atac al Rusiei asupra integrității teritoriale a Ucrainei, a mai spus Kuleba, a avut loc în Marea Neagră, acum 20 de ani, iar Rusia avea și atunci o strategie, în timp de Occidentul ezita.
„Când precauția cauzată de frică a închis porțile NATO Ucrainei și Georgiei în 2008 [la summit-ul de la București n.r.], Rusia a răspuns rapid, atacându-le pe ambele. Rusia devenea un maniac, iar unii lideri occidentali decideau că cea mai bună strategie era ca maniacul să fie fericit. Inclusiv prin păstrarea fără apărare a potențialelor sale victime”, a spus ministrul de Externe al Ucrainei în fața audienței de la București.
Ce dorește Kievul
Pentru Ucraina, miza Conferinței este extrem de concretă. Dmitro Kuleba a transmis clar că:
- Ucraina are nevoie de arme;
- Rusia ucide ucraineni în mod barbar și trebuie oprită;
- Ucraina trebuie să primească un calendar clar al aderării la NATO;
Ministrul ucrainean de Externe a menționat în mod specific summitul NATO care urmează să aibă loc în iulie, în Lituania.
„Viitorul summit NATO de la Vilnius este momentul potrivit pentru a corecta greșelile trecutului, făcând pași hotărâți pe calea aderării Ucrainei la NATO. Pentru a arăta că ușa nu numai că este deschisă, dar există un plan clar despre când și cum va adera Ucraina”, a spus Kuleba.
Ideea este susținută deja de țările baltice și Polonia, dar SUA, Germania și Ungaria ar avea încă obiecții, scria în urmă cu o săptămână Financial Times.
„Este timpul să transformăm Marea Neagră în ceea ce Marea Baltică este deja: o mare a NATO”, a spus Kuleba la conferința de joi de la București.
Ce dorește România
Pentru România, conferința de la București este un prilej de a-și expune rolul de vecin, membru NATO și UE, activ în fața agresiunii Rusiei.
Platformele de dialog, hub-urile logistice, conferințele sunt abordări cu care România pare să se simtă confortabil, spre deosebire de anunțul unor livrări de arme (cum face Polonia).
Pentru România, dezbaterea pe tema Securității la Marea Neagră are și o importanță „strategică” – România insistă de multă vreme pentru elaborarea și aplicarea unei Strategii americane de securitate pentru Marea Negră (menționată și joi de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu), iar provocările regiunii sunt parte a dialogului strategic România – SUA.
Conferința de la București, a precizat Bogdan Aurescu, e menită să abordeze nu doar provocările militare, ci și „libertatea navigației, libertatea comerțului, facilitarea rutelor de transport de energie în regiune - într-un cuvânt, transformarea Mării Negre, după ce acest război se va sfârși cu victoria Ucrainei, așa cum ne dorim cu toții, într-o zonă de pace și prosperitate”.
Discuțiile de la București, transmise live AICI, cu experți și politicieni din Ucraina, România, Moldova și mai multe state și organizații internaționale au vizat lecțiile pe care le poate învăța Occidentul în urma invaziei ruse asupra Ucrainei, potențialul răspuns la amenințările din zona extinsă a Mării Negre și soluțiile de viitor pentru securitatea în zona Mării Negre și a Mării Azov.
România are o graniță (terestră, fluvială și maritimă) de aproape 650 de kilometri cu Ucraina, țară invadată de Rusia, și de 680 de kilometri cu Republica Moldova, țară amenințată constant de Rusia.
Moldova este participantă la discuțiile de joi de la București, iar după-amiază are loc a doua ediție a Trilateralei de externe România – Ucraina – Republica Moldova, pe teme de securitate, cu participarea miniștrilor de Externe și ai Apărării din cele trei țări.
Prima ediție a avut loc în septembrie, la Odesa, în Ucraina.
Pentru Moldova, discuțiile de joi au rolul de a poziționa clar interesele de securitate ale acesteia, iar România se declară unul dintre cei mai importanți și categorici susținători ai Chișinăului.
„Presiunile exercitate de Rusia împotriva Republicii Moldova, sprijinul NATO și al UE pentru Ucraina și Republica Moldova”, se vor afla pe agendă, potrivit MAE, inclusiv din perspectiva Apărării.
Acum două zile, Consiliul Suprem de Apărare al Țării din României (CSAT), a transmis că „sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova contribuie direct la consolidarea securității României”.
La începutul lunii, în prezența președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și a cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, aflați la București, președintele României, Klaus Iohannis, spunea: „Suntem alături de Republica Moldova, supusă tentativelor de subminare”.
Ministrul de Externe al Republici Moldova, Nicu Popescu, a transmis, joi, mulțumirile Chișinăului pentru „sprijinul diplomatic necondiționat oferit Republicii Moldova în parcursul european”.
