Un raport extrem de dur al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane din România arată cum justiția, anchetatorii și autoritățile de protecție a copilului din România sunt de multe ori nu doar de partea traficanților, dar și extrem de dure cu victimele, fie ele traficate pentru muncă sau sexual, maturi sau minori, atunci când nu sunt de-a dreptul complice.
La rândul său, guvernul României nu a îndeplinit standardele minime în mai multe domenii cheie pentru eliminarea traficului de persoane, dar depune eforturi semnificative în acest sens, spune Departamentul de Stat al SUA într-un raport de profil pe anul în curs.
„Autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat semnificativ mai puțini traficanți. Presupusa complicitate la infracțiunile de trafic a persistat, în special în cazul oficialilor care exploatează copiii aflați în îngrijirea caselor guvernamentale sau a centrelor de plasament.
Autoritățile nu au verificat indicatorii de trafic și nu au identificat în mod proactiv victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele cu sex comercial sau copiii din instituțiile guvernamentale”, arată raportul.
Mai mult, guvernul nu a oferit finanțare suficientă ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără aceste servicii și expuse riscului de a fi din nou traficate.
Recomandări cu caracter prioritar
- Investigați și urmăriți penal infracțiunile de trafic și căutați pedepse adecvate pentru traficanții condamnați, inclusiv funcționarii complici și traficanții de muncă, care ar trebui să implice pedepse de închisoare semnificative.
- Asigurați-vă că termenele de prescripție nu sunt utilizate în mod necorespunzător pentru a respinge acuzațiile împotriva suspecților traficanți, subminând în mod semnificativ eforturile de combatere a traficului.
- Asigurați-vă că toate victimele primesc asistență, inclusiv asistență medicală și consiliere psihologică, desemnând avocați care să ajute victimele să își înțeleagă drepturile și să navigheze în sistemul de asistență.
- Identificați în mod proactiv potențialele victime, în special în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele cu sex comercial și copiii din instituțiile guvernamentale.
- Oferiți sprijin financiar ONG-urilor pentru serviciile pentru victime prin alocarea de fonduri prin mecanisme stabilite, precum programul de finanțare la nivel local și sistemul de recuperare a activelor.
- Creșterea numărului de ofițeri de poliție instruiți care investighează infracțiunile de trafic.
- Creșterea eforturilor de aplicare a legilor muncii copiilor, în special în zonele rurale și acolo unde serviciile de asistență socială nu au personal și capacitatea de a aborda încălcările.
Sancționează agențiile de recrutare cu sancțiuni penale pentru practicile care contribuie la trafic, cum ar fi perceperea taxelor de recrutare a lucrătorilor.
- Oferiți consilier juridic cu cunoștințe și protecție în sălile de judecată pentru victimele care asistă urmăririle penale.
- Acordați inspectorilor de muncă autoritatea legală de a efectua inspecții inopinate la toate șantierele de lucru.
- Extindeți eforturile de instruire a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor cu privire la lucrul cu cazurile și victimele traficului, sensibilitatea la problemele traficului și înțelegerea tuturor formelor de trafic.
Prescripția salvatoare
Articolele 210 și 211 din codul penal au incriminat traficul sexual și traficul prin muncă și au prevăzut pedepse de la trei până la 10 ani închisoare pentru infracțiunile care implică o victimă adultă și de la cinci până la 10 ani închisoare pentru cele care implică un copil.
Aceste pedepse erau suficient de stricte și, în ceea ce privește traficul sexual, proporționale cu pedepsele prevăzute pentru alte infracțiuni grave, cum ar fi violul.
În perioada iunie 2018 – octombrie 2022, Curtea Constituțională a României și Înalta Curte de Casație și Justiție au emis mai multe hotărâri, modificând calculele termenului de prescripție.
Anterior acestor hotărâri, prevederile legale permiteau o pauză în calculul termenului de prescripție în anumite perioade ale procesului judiciar, rezultând mai mult timp pentru autorități pentru investigarea, urmărirea penală și condamnarea inculpaților.
Cu toate acestea, instanțele au considerat aceste prevederi neconstituționale.
În consecință, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calcul a termenului de prescripție, rezultând în clasarea a zeci de cauze, inclusiv a cazurilor de trafic.
Această schimbare a dus la respingerea cauzelor, absolvirea de pedeapsă pentru o serie de inculpați, inclusiv pentru infracțiuni de trafic după ce au fost făcute anchete penale și după procese îndelungate, ceea ce a subminat eforturile de combatere a traficului.
Deși guvernul a adoptat o legislație care elimină prescripțiile pentru infracțiunile de trafic în 2021, autorii care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de termenul de prescripție mai scurt.
Surse din sistemul judiciar au remarcat alte câteva cauze aflate pe rol, care în curând vor fi supuse termenului de prescripție și care vor avea ca rezultat prescrierea faptelor, inclusiv cazuri care implică funcționari complici.
Cazuri în care Justiția îi face scăpați pe traficanții sexuali de copii și e dură cu victimele. Polițiști, complici cu traficanții
Complicitatea oficială persistentă, la nivel scăzut, la infracțiunile de trafic a rămas o preocupare semnificativă, spune raportul Departamentului de Stat.
În ianuarie 2023, instanțele au respins un caz care implica cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii datând de 12 ani și în care sunt implicate două fete instituționalizate de 14 și 15 ani.
Tot în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins dosarul a opt traficanți cunoscuți care, în 2011 și 2012, au exploatat mai multe fete minore în România și Italia.
La începutul lunii martie 2023, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți ignorând plângerile depuse de victimele traficului de copii.
În 2022, autoritățile au urmărit penal șase oficiali complici, inclusiv un primar, pentru presupuse infracțiuni de trafic care implică șase copii victime, dintre care una în vârstă de doar 12 ani.
Într-un caz, doi angajați ai Serviciului pentru Protecția Copilului (CPS) județene au forțat patru copii să lucreze în agricultură și i-au supus unor abuzuri repetate și condiții de viață periculoase.
Separat, autoritățile au urmărit în justiție doi polițiști care au ignorat acuzațiile unei victime ale traficului sexual de copii, pentru abuz în serviciu, fals intelectual, ajutorare a făptuitorului și neglijență, și au anchetat oficiali ai CPS județului, care au ignorat și acuzațiile copilului, pentru fals oficial. documente și neglijență.
Observatorii au raportat o posibilă complicitate oficială la infracțiunile de trafic în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, susținând că autoritățile nu au investigat acuzațiile privind traficul de muncă în cadrul unui aranjament pentru protejarea angajatorilor români care nu aveau forță de muncă domestică calificată.
ONG-urile au remarcat că unii judecători au manifestat părtinire împotriva victimelor care provin adesea din grupuri dezavantajate social.
De asemenea, potrivit ONG-urilor, în cazurile de trafic în care sunt implicate victime străine, autoritățile nu au implementat în mod eficient legea și au acuzat adesea suspecții de trafic de alte infracțiuni decât traficul de persoane, pentru a evita investigațiile lungi, costisitoare și consumatoare de timp.
Mai multe ONG-uri și instituții de presă au continuat să-și exprime suspiciunea că personalul care lucrează în instituțiile guvernamentale pentru copii și centrele rezidențiale pentru persoane cu dizabilități a facilitat traficul.
ONG-urile au remarcat că în anumite judeţe, oficialii de la Protecția Copilului au acţionat ca complici ai traficanţilor.
Când Parchetele se calcă pe picioare
În perioada de raportare, procurorii DIICOT au continuat să semnaleze necesitatea modificărilor legislative pentru articolele aflate în conflict din Codul penal.
În prezent, autoritatea investigării traficului de persoane, de minori și a proxenetismului aparține DIICOT.
Alte Parchete sunt responsabile pentru alte infracțiuni de proxenetism, pentru cel prin constrângere sau pentru exploatarea minorilor trimiși cu forța la cerșit sau la furat.
Aceste elemente deseori suprapuse ale Codului penal și coordonarea insuficientă în cadrul parchetului au dus la dublarea eforturilor, confuzie și ineficiență în soluționarea cauzelor.
Urmăriri penale și condamnări mai puține
În 2022, autoritățile au investigat 458 de noi cazuri de trafic:
- 399 de trafic sexual,
- 37 de trafic prin muncă,
- 22 forme nespecificate de trafic.
Cazurile sunt în scădere față de 2022 (552) și 2021 (628) dar în creștere față de 2020 (234).
Autoritățile au urmărit penal 307 de suspecți de trafic de persoane, o scădere semnificativă de la 522 în 2021, dar o creștere de la 234 în 2020:
- 258 pentru trafic sexual
- 27 pentru trafic de muncă
- 22 de forme nespecificate de trafic.
Instanțele au condamnat 138 de traficanți, o scădere de la 162 în 2021.
- 122 pentru trafic sexual,
- 16 de trafic de muncă
Majoritatea traficanților condamnați au primit sentințe. de la doi la 22 de ani de închisoare.
Neajunsuri instituționale
Pentru a aborda numărul semnificativ de cazuri de abuz sexual asupra copiilor, inclusiv cazuri potențiale de trafic sexual de copii, poliția a menținut o unitate dedicată cercetării unor astfel de infracțiuni.
Deficiențele în domeniul aplicării legii, cum ar fi lipsa de personal și volumul de muncă nesustenabil, precum și lacunele de cunoștințe au continuat să limiteze progresul.
DIICOT și DCCO au fost responsabile de investigarea și urmărirea penală a cazurilor de trafic.
DIICOT a menținut o unitate dedicată anti-trafic pentru urmărirea penală a infracțiunilor de trafic și pentru a oferi instruire și sprijin procurorilor din oficiile regionale ale DIICOT.
În mod similar, DCCO a operat o echipă dedicată de polițiști anti-trafic. Atât DIICOT, cât și DCCO au continuat să funcționeze cu personal și resurse limitate, împiedicându-le să acopere efectiv toate jurisdicțiile.
Mai mult, ca urmare a crizei refugiaților din Ucraina, guvernul a schimbat resursele, perturbând operațiunile normale ale poliției anti-criminalitate organizată, Inspectoratului pentru Imigrări și altor structuri de aplicare a legii, în timp ce autoritățile au continuat să desfășoare eforturi de rutină împotriva traficului, volumul lor general de muncă a crescut semnificativ.
DIICOT a raportat că anchetatorii și procurorii au evitat să se specializeze în trafic din cauza complexității infracțiunii și a traumei și epuizării asociate cu gestionarea cazurilor de trafic.
Ca urmare, anchetatorii și procurorii supraextinși au tratat mai multe cazuri simultan, ceea ce a dus la dificultăți în construirea unor dosare solide pentru urmărire penală în perioada de șase luni permisă unui suspect să fie reținut în arest preventiv.
DIICOT a raportat, de asemenea, că un procuror și anchetator specializat în combaterea traficului a acoperit în mod regulat regiuni cu aproximativ un milion de locuitori și a supravegheat simultan 100 de investigații.
În plus, reținerea scăzută și transferurile frecvente ale procurorilor au dus la redistribuirea continuă a dosarelor și, la rândul lor, întârzieri în anchetă.
Pentru a sprijini investigațiile, Ministerul Afacerilor Interne (MOI) a creat 23 de posturi de investigator financiar la nivel național.
Separat, DIICOT a primit aprobarea pentru înființarea unei unități specializate de anchete financiare, inclusiv de infracțiuni legate de trafic.
În plus, Agenția Națională pentru Gestionarea Bunurilor Sechestrate (ANABI) a oferit sprijin pentru investigațiile financiare, a urmărit bunurile la nivel național și internațional și a fost mandatată să gestioneze un fond național de bunuri infracționale confiscate disponibil pentru finanțarea despăgubirilor victimelor traficului și a granturilor prestatorilor de servicii, odată ce devine operațional.
În 2022, ANABI a confiscat active de peste 60 de milioane de euro (64,1 milioane de dolari).
În ultima perioadă de raportare, guvernul a echipat poliția și a instruit-o cu privire la un sistem informatic de criminalistică pentru detectarea traficului sexual online și efectuarea de investigații online mai rapide și mai eficiente.
Cu toate acestea, autoritățile au continuat să raporteze o lacună în modalitățile de a urmări activitățile criminale online și de a identifica și colecta dovezi digitale.
Observatorii au raportat, de asemenea, lipsa resurselor și abilităților necesare pentru a efectua investigații online rapide și eficiente, ceea ce a dus la poliția să-și folosească uneori telefoanele și computerele personale pentru a efectua investigații online.
Experții au raportat că, în timp ce autoritățile au dezvoltat o anumită sensibilitate față de situațiile victimelor traficului și au folosit din ce în ce mai mult o abordare centrată pe victimă, poliția, procurorii și judecătorii au continuat să aibă nevoie de instruire cu privire la practicile centrate pe victimă, informate pe traumă.
Guvernul, în parteneriat cu alte guverne, ONG-uri și organizații internaționale, a abordat lacunele de cunoștințe prin instruirea polițiștilor, procurorilor, judecătorilor, inspectorilor de muncă și alți lucrători de primă linie pe parcursul anului pe diverse subiecte, cum ar fi informarea asupra traumei și victimele abordări centrate asupra investigațiilor, indicatorilor de trafic și identificării și trimiterii.
Guvernul a sprijinit eforturi educaționale suplimentare prin menținerea, ca parte a curriculum-ului obligatoriu pentru toate poliția locală și centrală, a lecțiilor despre prevenirea și combaterea traficului.
Ce a făcut bun Guvernul României
Guvernul a demonstrat eforturi generale tot mai mari în comparație cu perioada de raportare anterioară, având în vedere impactul pandemiei de Covid asupra capacității sale de combatere a traficului, prin urmare, România a rămas pe Nivelul 2.
Aceste eforturi au inclus adoptarea unui nou MNR, crearea de noi posturi de investigator financiar la nivel național și înființarea unei unități specializate pentru investigații financiare, inclusiv infracțiuni legate de trafic, în cadrul Direcției de Investigare a Crimei Organizate și Terorismului (DIICOT).
În plus, guvernul a operaționalizat 42 de săli de audiere private pentru copiii victime ale infracțiunilor, a aprobat un plan de acțiune pentru standardizarea metodologiilor de interogare adaptate copiilor, și a instruit poliția cu privire la interacțiunea cu copiii victime.
Mai mult, guvernul a instituționalizat un comitet anti-trafic, compus din membri guvernamentali și ai societății civile din cadrul Biroului Primului Ministru, ridicând portofoliul de trafic și impunând includerea societății civile într-un comitet guvernamental.
Ca răspuns la afluxul de refugiați care fug de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sosesc în România, guvernul a dezvoltat proceduri pentru:
- identificarea și raportarea cazurilor de trafic, în special în rândul copiilor neînsoțiți, străini sau apatrizi;
- proceduri stabilite pentru înregistrarea, tranzitul, rezidența și protecția copiilor vulnerabili;
- înființarea, în colaborare cu organizațiile interguvernamentale, a opt centre de siguranță la punctele de trecere a frontierei;
- oferirea de informații și servicii esențiale pentru copii și familii.
Colaborări internaționale pentru anihilarea rețelelor românești care operează în străinătate, inclusiv în Austria
În 2022, DIICOT și Departamentul pentru Combaterea Crimei Organizate (DCCO) au cooperat cu omologii europeni la 15 echipe comune de investigație (JIT) și mai multe cereri de asistență judiciară.
Într-un JIT, autorități din România, Marea Britanie, Agenția UE pentru Cooperare în domeniul justiției penale și EUROPOL au cooperat la o anchetă privind traficul sexual care a implicat patru femei forțate să facă sex comercial de către membrii unui grup de crimă organizată.
Autoritățile au identificat 14 suspecți și au confiscat droguri, arme de foc, muniție, cărți de credit, telefoane mobile și aproximativ 60.000 de euro (64.100 de dolari) în diferite valute.
În 2022, autoritățile române și austriece au stabilit un program de schimb care desemnează anchetatori români în Austria să coopereze în cazurile de trafic care implică români, în special victime ale cerșetoriei forțate.
Inspectoratul General de Poliție și Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copilului și Adopției (ANDPDCA) au menținut un mecanism de identificare și sesizare a cazurilor de trafic în rândul copiilor în instituțiile guvernamentale.
Mecanismul a mandatat inspectoratele de poliție și Protecția Copilului la nivel de județ să coopereze și să facă schimb de informații în mod regulat pentru a ajuta la identificarea copiilor vulnerabili din instituțiile guvernamentale care sunt expuși riscului de trafic.
În 2022, CPS a identificat și a transmis poliției 15 cazuri potențiale de trafic, în 6 dintre ele au început deja investigațiile.
