Reducerea cheltuielilor bugetare lovește în sistemul medical, acuză directorii de spitale. Managerii nu pot repara echipamente, nu pot face investiții și nu pot cumpăra nici măcar banale coli A4, chiar dacă au bani puși de-o parte. Amenzile pentru orice fel de cheltuieli neaprobate sunt de până la 20.000 de lei.
Purtătorul de cuvânt al premierului, Mihai Constantin, îi linișește. Pot face un memorandum în care să justifice cheltuiala și vor primi banii din Fondul de rezervă al Guvernului, care este, teoretic, destinat urgențelor întregii țări (inundații, calamități, atacuri externe șamd).
Potrivit regulilor, sumele din Fondul de rezervă al Guvernului sunt cheltuite doar cu aprobarea prim-ministrului (PM).
Spre deosebire de predecesorii săi, PM Ciolacu a inaugurat, în acest an, o practică nouă: în loc ca rectificarea bugetară să se facă transparent și conform direcțiilor de politică monetară, prin ministerul Finanțelor, ea se face prin alocări din Fondul de rezervă.
În mod neuzual, în 2023, din Fondul de rezervă sunt plătite inclusiv salariile bugetarilor.
Situația dramatică din spitale reclamată de directori
Dacă endoscopul sau gastroscopul de la Spitalul Colțea s-ar defecta, conducerea nu ar putea decât să le acopere cu o husă, să trimită pacienții la investigații medicale în alte unități și să aștepte.
Nu banii de reparații sunt problema, căci ei există în fondul de rezervă al spitalului. O lege nouă însă le interzice managerilor să facă orice fel de cheltuieli și îi amendează cu până la 20.000 de lei, dacă nu o respectă.
Este vorba de Ordonanța de Urgență pentru „aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.
Intrat în vigoare pe 27 octombrie, actul normativ suspendă cheltuielile din instituțiile bugetare pentru mai multe categorii, inclusiv bunuri și servicii sau reparații curente.
Ordonanța cu numărul 90 și-a făcut deja renume în lumea medicală, întrucât riscă să afecteze funcționarea spitalelor.
În replică, Guvernul transmite că spitalele pot solicita fondurile suplimentare pe baza unor cereri însoțite de documente justificative pe care Executivul le poate aproba prin intermediul unor memorandumuri.
Diagnostice sub semnul întrebării
„Nu se mai pot diagnostica pacienții pentru că nu se pot face servicii de reparații”, susține Bogdan Ioan Furtună, managerul Spitalul Clinic Colțea din București.
„Mă îngrijorează ce se va întâmpla dacă nu se vor schimba lucrurile”, a declarat acesta pentru Europa Liberă.
Directorul susține că se poate ajunge în situația de a nu mai putea cumpăra lucruri banale, cum ar fi tipizate și hârtie, necesare de exemplu pentru certificatele de concediu medical, ori biletele de trimitere sau de internare către alte specialități.
„Cum facem, rugăm bolnavul să vină și cu zece coli? Par banalități dar, în practica de zi cu zi, e mai mult decât jale. Nu spun că ordonanța este un lucru rău, dimpotrivă, mai stabilizează și clarifică lucrurile din alte instituții, dar, cum sistemul sanitar nu e un lux, ci o necesitate, ar trebui să ne aplecăm atenția și asupra acestor aspecte”, susține Furtună.
Împreună cu alți manageri, a semnat un memoriu prin care cere să se schimbe procedura de achiziție și capitolele bugetare interzise și l-a trimis prim–ministrului și primarului general al Capitalei.
Administrația Spitalelor din capitală, memoriu către Guvern
Ordonanța ilogică
Managerul Institutului Regional de Gastroenterologie din Cluj (cu aproximativ 2.500 de pacienți lunar), Mihai Mleșnițe, spune că nu găsește nicio logică în interzicerea unora dintre cheltuielile prevăzute de Guvern. Spitalele au deja bugete constituite, care sunt decontate în mod normal de CAS pentru serviciile medicale prestate, iar banii necheltuiți nu se vor întoarce la buget.
„Sumele decontate de Casa de Asigurări devin venituri proprii ale spitalului. Unitatea medicală poate cheltui banii pe care îi produce pe ce consideră că este necesar: salarii, materiale sanitare, reparații, birotică etc. Dacă această ordonanță mă împiedică să cumpăr hârtie de xerox, de tipărit, banii nu se întorc la bugetul de stat, rămân tot la spital”, explică el.
Interzicerea reparațiilor poate crea un efect cel puțin la fel de important.
„Mi se strică o țeavă la o chiuvetă sau la un calorifer și ce fac? Sau trebuie să cumpăr un robinet pentru reparație. Să zicem că opresc apa și nu repar, dar banii tot la mine rămân”, spune Mihai Mleșnițe.
Practic, ordonanţa nu face decât să blocheze acele sume, nu să le întoarcă la buget, subliniază el.
„Vom raporta că nu am cheltuit acești bani”, spune şi medicul Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare din Iaşi, care tratează anual aproape 30.000 de pacienți.
După părerea lui sunt „măsuri disperate şi cu siguranţă temporare, pentru a ne încadra în deficitul bugetar”. Pe de altă parte, admite că nu va exista un câștig bugetar direct.
Totuși, soluţii ca spitalele să nu sufere un impact mare există întotdeauna, subliniază managerul, care crede că, pe viitor, unităţile medicale vor trebui să capete şi caracter de fundaţii, pentru a atrage resurse suplimentare.
De altfel, ordonanţa prevede că depăşirea plafonului de investiţii indicat de actul normativ poate fi susţinută doar din donaţii şi sponsorizări.
„Donațiile pot fi o soluţie pe viitor, chiar dacă românii, inclusiv oamenii de afaceri nu sunt atât de darnici la acest capitol. În SUA am văzut însă spitale care adună şi în jur de un milion de dolari pe zi”, explică Tinică.
Investiții blocate pe bugete alocate
Ordonanța blochează plățile restante pentru investiții în curs, chiar dacă spitalele au banii necesari, arată și managerul Spitalului Județean Brașov, Emil Mailat.
„În primele nouă luni am făcut investiții de aproximativ 12 milioane de lei, din care am achitat 2 milioane de lei. Aveam alocări de la Consiliul Județean pentru restul sumei, dar nu putem face plățile”, a explicat el.
Majoritatea investițiilor sunt în echipamente medicale. Deja unele, în valoare de 5 milioane de lei, sunt funcționale, restul fiind în curs de livrare.
Cheltuielile de investiții sunt plafonate la media lunară a banilor cheltuiți în ultimele 9 luni, conform prevederilor ordonanței. Astfel, spitalul poate aloca până la 260.000 de lei lunar pentru ele, a explicat Mailat.
„Furnizorii știu că plățile se fac până la 15 decembrie și de aceea mulți se grăbesc de obicei cu livrările. Le vor face și acum, doar că nu vom reuși să le plătim”, susține managerul brașovean.
Un efect colateral este legat și de proiectele finanțate cu bani europeni - exceptate de la prevederile ordonanței - insistă Mihai Mleșnițe.
„Proiectele pe care le avem includ și lucrări neeligibile, pe care nu le vom putea finanța, astfel că riscăm să blocăm proiectele cu totul”, explică managerul de la Institutul de Gastroenterologie din Cluj.
Sancțiuni și excepții în ordonanța austerității
Cei care nu respectă prevederile OUG 90/ 2023 pot primi amenzi contravenționale între 2.000 și 20.000 lei, dacă nu se consideră infracțiune.
Nu toate instituțiile bugetare sunt supuse restricțiilor. Instituțiile și autoritățile publice locale pot cheltui în continuare bani pentru zilele oficiale, sărbătorile publice sau evenimentele de sfârșit de an.
Fondurile alocate nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie - septembrie 2023.
Problema bugetelor lunare de 100 de lei alocate spitalelor
În ceea ce privește bugetele minuscule, de ordinul sutelor de lei, alocate în noiembrie unor unități medicale, managerii speră într-o revizuire.
„Trag nădejde că se va clarifica, nu putem rămâne în acest impas, să ne trezim peste două luni că nu avem cu ce să plătim salariile”, a declarat pentru Europa Liberă Bogdan Ioan Furtună. Spitalul Clinic Colțea București, pe care îl conduce, face parte din categoria celor care au un buget alocat de 100 de lei.
Acesta susține că poate susține două luni salariile din excedentul bugetar. „Dacă situația trenează, ne vedem în incapacitate de plată”, avertizează Furtună.
Finanțarea este o eternă problemă.
„Avem contracte concepute la nivel de un an, dar de multe ori acestea se parafează primăvara și chiar vara. Apar apoi situații în care, în octombrie, suntem anunțați că nu mai sunt bani și ne sunt decontate sumele prin acte adiționale. Și până la aprobarea bugetelor anuale, tot cu ajutorul actelor adiționale primim deconturile”, explică pentru Europa Liberă problemele cu care se confruntă și managerul Institutului Regional de Gastroenterologie din Cluj, Mihai Mleșnițe.
„Pacienți nu am refuzat, avem un contract de prestare a serviciilor medicale dar, dacă nu mai sunt bani, să ne zică: «mai sunt până în 17, după care opriți-vă!»”, mai spune Mihai Mleșnițe, care îi îndeamnă pe guvernanți „să citească ce înseamnă un spital”, deoarece o astfel de instituție nu are cum să își oprească activitatea.
O veste bună ar putea veni în urma ultimei ședințe a Executivului. Vineri s-a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății cu 1,7 miliarde lei.
Banii vizează acoperirea cheltuielilor necesare cu materiale și prestări de servicii cu caracter medical în noiembrie 2023.
Guvernul României: Pot fi încheiate memorandumuri pentru situațiile speciale
Chiar dacă ordonanța impune mai multe restricții, spitalele vor putea cere, prin intermediul ordonatorilor de credite - primării, consilii județene sau Ministerul Sănătății - alocările de care au nevoie, spun reprezentanții Guvernului.
„Pentru anul în curs, în mod recurent se apelează la memorandumuri sau hotărâri de guvern, pentru suplimentări de bugete, pentru ca proiectele sau cheltuielile esențiale, inclusiv din sănătate, să nu aibă nicio piedică”, a spus pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
El a explicat că există numeroase astfel de memorandumuri aprobate în ultimele luni de către Guvern, finanțate din fondul de rezervă bugetară, care se află la dispoziția Executivului.
„Se alocă punctual, pe bază de cerere, din partea ordonatorului de credite și justificat, bani, ca să nu existe niciun blocaj”, spune Constantin.
Reprezentantul Guvernului a admis că perspectivele de finanțare nu sunt cele de până acum, dar a menționat, citând o declarație făcută chiar luni de PM Marcel Ciolacu, că România nu are o problemă cu banii, ci aplică reforme prevăzute de Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a nu pune în pericol atragerea celor câteva zeci de milioane de euro.
Semnale de alarmă precum cele ale conducerilor de spitalele vin și din alte domenii. Cererile de finanțare justificate vor fi luate în considerare de Guvern, dă asigurări purtătorul de cuvânt.
O sursă din Guvern a precizat pentru Europa Liberă că, pentru a spera la suplimentări de fonduri, spitalele trebuie să fi avut într-adevăr prinse în bugetul anual investiții, cheltuieli pentru reparații sau achiziții de materiale, cu surse bugetare prevăzute.
„Dacă au demarat investiții sau au organizat, de exemplu, licitații, cu sursă și categorie bugetară menționate și bugete alocate, instituțiile de care aparțin spitalele trebuie să transmită documentele în care arată acest lucru și nu ar trebui să întâmpine probleme. Interesul nu este să se blocheze activitatea spitalelor, ci banii să fie cheltuiți pentru nevoi reale. Singura restricție ar fi că spitalele nu vor putea începe investiții noi.”
Spitalele nu și-ar dimensiona suficient de bine cheltuielile și ar ajunge să solicite sau să cheltuie diverse sume nejustificat, a precizat aceeași sursă.
„Sunt uneori situații în care spitalele nu fundamentează suficient de bine pentru ce au nevoie de bani și, dacă le rămân fonduri, ajung uneori să îi cheltuie pe te miri ce. Nu se poate să nu prevadă cheltuieli pentru birotică, de exemplu timp de 11 luni și pentru a 12-a lună să ceară bani pentru tot anul. În astfel de situații pot apărea inclusiv abuzuri”, atrage atenția sursa citată.
